de Razvan Iorga | oct. 1, 2013 | Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Presa rusa scrie ca decizia Chisinaului de a introduce puncte de control migrational pe Nistru provoaca iritarea separatistilor de la Tiraspol si ca aceasta problema ar urma sa fie discutat la Bruxelles, pe 3 octombrie, in cadrul unei intalniri in formatul 5+2 ( Rusia, Ucraina si OSCE, in calitate de mediatori, precum si SUA si UE in calitate de observatori). Reprezentantul presedintiei ucrainene a OSCE, Andrei Descita, a declarat ca introducerea acestor puncte de control este unul dintre subiectele principale, care urmeaza sa fie discutate la Bruxelles, relateaza Nezavisimaia Gazeta. Autoritatile separatiste de la Tiraspol au anuntat ca, in cadrul intalnirii de la Bruxelles, intentioneaza sa obtina detalii privind controlul migratiei si activitatea unor echipe mobile ale Politiei de Frontiera a Republicii Moldova. Delegatia transnistreana in Comisia unificata de control (CUC), insarcinata cu monitorizarea situatiei in zona de securitate pe Nistru, i-a cerut Chisinaului explicatii cu privire la decizia unilaterala de a introduce echipe ale Politiei de Frontiera in zona controlata de fortele ruse de mentinere a pacii. „Guvernul Republicii Moldova a aprobat, pe 4 septembrie 2013, Regulamentul privind echipele mobile ale Politiei de Frontiera, pentru controlul migratiei si al criminalitatii transfrontaliere” pe Nistru, mentioneaza CUC intr-un comunicat, apreciind ca masurile adoptate de Chisinau au scopul sa „tensioneze atmosfera in zona de conflict si sa subminze mecanismele eficiente de colaborare, create intre ambele parti si bazate pe documentele semnate anterior”.
Separatisti ameninta voalanta cu remobilizarea militara
Autoritatile transnistrene sunt nemultumite ca proiectul privind controlul „migrational” a fost adoptat fara o consultare prealabila a Tiraspolului. in opinia politicianului transnistrean Drimitri Soin, „aceasta situatie este similara celei dinainte de razboi: Chisinaul inaspreste controlul la frontiera cu Transnistria, fara sa consulte Tiraspolul, iar transnistrenii isi consolideaza pozitiile cu detasamente militare”. Anterior, liderul transnistrean Evgheni sevciuc a amenintat ca va lua masuri similare, daca Chisinaul va introduce puncte de control migrational pe Nistru si-i va amenda pe locuitorii transnistreni care nu detin acte de identitate moldovenesti. Aceste masuri ii vor „afecta pe cetatenii rusi (in numar de 160.000, din totalul de 506.000 de locuitori ai Transnistriei) si pe cei ucraineni (peste 100.000). Tema punctelor de control migrational deja au provocat un scandal, deoarece transnistrenii inteleg ca sunt impusi sa primeasca cetatenia Republicii Moldova, in caz contrar, se vor afla intr-o rezervatie de unde nu vor putea iesi”, a declarat Soin. El a subliniat ca Tiraspolul si Chisinaul au orientari politice si economice diferite, Republica Moldova dorind sa se integreze in Uniunea Europeana, iar Transnistria sa adere la uniunea vamala. Premierul moldovean Iurie Leanca a declarat joi, in cadrul Adunarii Generale a ONU, la New York, ca R.Moldova ar putea accepta un compromis „rezonabil” referitor la un statut special al Transnistriei, fapt ce ar garanta populatiei din regiune un anumit grad de autoguvernare. Totodata, el a reiterat cererea Republicii Moldova privind retragerea definitiva a fortelor militare ruse din Transnistria, in conformitate cu angajamentele internationale. „Trebuie sa existe un spatiu constitutional, economic si de aparare unic in interiorul frontierelor recunoscute la nivel international ale Republicii Moldova”, a declarat Leanca. Conflictul transnistrean a izbucnit in martie 1992, la aproape doi ani dupa ce raioanele moldovenesti din partea stanga a Nistrului au proclamat Republica Moldoveneasca Nistreana cu capitala la Tiraspol.
de Vitalie Goncearov | sept. 26, 2013 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Uncategorized @ro
Vietnamul a fixat Rusiei anul 2015 ca data de finalizare a reparatiilor portuare pe care Moscova ar urma sa le faca la baza navala din golful Cam Ranh, a declarat joi un oficial de industria de aparare a Rusiei, citat de RIA Novosti. Serviciile de mentenanta si cele de reparatii vor veni in schimb pentru toata flota de nave si submarine care au fost livrate Vietnamului, a declarat Evgheni Sustikov, sef-adjunct al santierului naval de la Zvezdochka, cu ocazia unui expozitii internationale navale – NAMEXPO 2013 – ce se desfasoara in India. Specialistii rusi se afla in prezent in Vietnam pentru a lucra la reamenajarea bazei, a mai spus Sustikov, adaugand ca partea vietnameza a stabilit un deadline pentru 2015. In iulie 2012, presedintele Vietnamului a declarat ca navele rusesti le va fi permisa acostarea in portul de la Cam Ranh pentru a le fi asigurata mentenanta. El a explicat ca Vietnamul ca portul va adoposti navele pentru reparatii si mentenanta, dar ca navele straine nu vor avea permisiunea sa foloseasca aceasta facilitate in scopuri militare. Cam Ranh este principala baza folosita de aviatia americana in timpul razboiului din Vietnam. In 1979, Uniunea Sovietica inchiriase baza pentru 25 de ani, transformand-o in cea mai mare baza din afara tarii. Rusia a renuntat la ea cu doi ani inaintea terminarii contractului, in anul 2002, dupa ce Vietnamul a ridicat chiria acestei baze.
de Anatol Terzi | sept. 16, 2013 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, UE, Uncategorized @ro
Rusia işi va restabili prezenţa militara in Arctica, cu scopul de a supraveghea Calea Maritima de Nord, un proiect strategic considerat sa joace un rol tot mai important in comerţul internaţional, a anunţat luni preşedintele rus Vladimir Putin, citat de AFP. Vladimir Putin a anunţat ca Rusia va restabili o baza militara, situata in Noua Siberie, in estul Oceanului Arctic, şi abandonata de la inceputul anilor ’90. „Militarii noştri au plecat de acolo in 1993. In acelasi timp, este un complex foarte important in Oceanul Arctic, o noua etapa in punerea in valoare a Caii Maritime de Nord”, a declarat Putin, citat de agenţiile rusesti. „Ne-am pus de acord nu doar pentru a restabili in acest loc o baza militara, ci şi de a reface aerodromul”, a adaugat el. Un detaşament de nave militare ruseşti, condus de crucişatorul cu propulsie nucleara Piotr Veliki (Petru cel Mare), a ajuns saptamana trecuta pe Insula Kotelnii, in arhipelagul Noua Siberie. Navele au adus materiale pentru a incepe reconstrucţia aerodromului Temp. „Am revenit aici pentru totdeauna, pentru ca este un teritoriu rusesc”, a declarat sambata Arkadi Bahin, ministru adjunct al Apararii, citat de agenţia Interfax. „Misiunile asigurate de navele din cadrul Flotei de Nord reprezinta doar o parte din sarcinile fixate de preşedintele rus şi ministrul Apararii pentru dezvoltarea şi ameliorarea Caii Maritime de Nord, dar şi a zonei arctice adiacente”, a adaugat el.
de Marcu Viadi | sept. 15, 2013 | Balcani, Info Militar, Orientul Mijlociu, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Washingtonul a abandonat planurile de a construi baze militare in Bulgaria si Romania din cauza bugetului, a anunţat Donald Campbell, comandantul forţelor terestre americane din Europa, citat de military.com. Site-ul StandartNews noteaza, la randul sau, ca Statele Unite si-au inchis saptamana trecuta cazarma de la Heidelberg, Germania. De asemenea garnizoana din Mannheim, iar bazele din Schweinfurt si Bamberg vor fi inchise in 2015. In acest fel, Pentagonul va ramane cu sapte baze majore in Europa: 5 in Germania (Wiesbaden, Grafenwoehr, Kaiserslautern si Stuttgart Ansbach), una in Italia (Vicenza) si una in Belgia. Armata americana va inchide alte doua baze in Germania in 2015 si va abandona ceea ce au fost niste planuri ambiţioase pentru a pune garnizoana de trupe in Bulgaria, intrucat trebuie sa satisfaca reducerile bugetare, a precizat comandantul armatei terestre americane din Europa joi, citat de military.com. „Am fost 213.000 in 1989”, a declarat generalul-locotenent Donald Campbell despre numarul de militari americani staţionaţi in Europa. Dar capacitatea trupelor acum este de 32.000 si a fost proiectata sa fie redusa la 30.000 pana in 2017, a adaugat el. „Vremurile s-au schimbat”, a mai spus Campbell despre evoluţia angajamentului militar american in Europa. „Dar asta nu inseamna ca Europa nu este importanta. Este o mare rampa de lansare pentru a ajunge in diferite parţi ale lumii”, a adaugat el. Campbell a precizat ca o forţa armata de 32.000 de militari ar putea indeplini in continuare misiunea de susţinere NATO asigurand securitatea Europei si fiind gata sa raspunda la evenimente neprevazute, in special in sprijinul generalului David Rodriguez ca sef al comandamentului Africa. Una dintre principalele sarcini ale lui Campbell este acum sprijinirea celor 400 de militari americani desfasuraţi cu bateriile de rachete Patriot in Turcia pentru a apara acest aliat al NATO de ameninţarea unui atac aerian din Siria.
Inchideri pe banda rulanta
Saptamana trecuta, USAEUR a inchis cazarma din Heidelberg, Germania, care a fost cartier general al Armatei a 7-a americane din 1952. Garnizoana din Mannheim, Germania, cu un efectiv odata de 8.500 de soldaţi, a fost deja inchisa si Campbell a spus ca bazele din Schweinfurt si Bamberg, de asemenea in Germania, s-ar inchide in 2015. in timpul unei conferinţe cu reporterii la noul sau cartier general din Wiesbaden, Campbell a declarat de asemenea ca planurile de a stabili baze militare in Europa de Est in Bulgaria si eventual in Romania au fost abandonate. „Nu vom construi acele baze in acele locaţii”, a declarat Campbell, citat de military.com, adaugand ca armata americana „va organiza in continuare exerciţii cu bulgarii, dar nu vom schimba prin rotaţie brigazi pe acolo”. In perioada de maxima prezenţa militara americana in Europa in 1953, Statele Unite aveau 450.000 de militari de la toate serviciile, operand la 1.200 de situri.
de Camelia Rada | sept. 11, 2013 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Info Militar, Orientul Mijlociu, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Moscova va propune Teheranului să-i furnizeze noi sisteme de rachete perfecţionate de tip S-300 modificate şi să construiască un al doilea reactor pentru centrala nucleară de la Bushehr, scrie miercuri cotidianul Kommersant, care citează o sursă apropiată Kremlinului. Cele două propuneri urmează să fie făcute vineri de către preşedintele rus, Vladimir Putin, omologului său iranian, Hassan Rohani, în cadrul summitului regional al Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai (OCS) care se va desfăşura în Kîrgîzstan. Potrivit sursei citate de Kommersant, Rusia va propune Iranului să-i furnizeze cinci baterii de rachete de tip S-300 „Antei-2.500”, o versiune modificată pentru exportarea de S-300 ruseşti, cu condiţia ca Teheranul să-şi retragă plângerea depusă împotriva societăţii publice însărcinate cu exporturile de armament, Rosoboroneksport, pentru ruperea precedentului contract ruso-iranian. Încheiat în 2007, acest contract de livrare a unor rachete de tip S-300, sisteme capabile să intercepteze în zbor avioane sau rachete, în valoare de 800 de milioane de dolari americani a fost anulat în 2010 de Rusia, care a aplicat astfel o rezoluţie a ONU privind noile sancţiuni adoptate împotriva Teheranului din cauza programului său nuclear controversat. Teheranul a sesizat atunci Curtea Internaţională de Arbitraj de la Geneva (Elveţia) şi a cerut o despăgubire în valoare de patru miliarde de dolari americani din partea Moscovei. Însă, potrivit decretului care pune în aplicare rezoluţia ONU, semnat de preşedintele rus la acea vreme, Dmitri Medvedev, sistemele de tip S-300 „Antei 2.500” nu intră sub incidenţa sancţiunilor, a explicat pentru Kommersant Vladimir Evsseiev, directorul Centrului de Cercetări Socio-Politice. Cu toate acestea, o sursă militaro-diplomatică a anunţat miercuri pentru agenţia Interfax că nu are loc vreo negociere cu privire la un asemenea contract şi că Rusia nu intenţionează să încalce sancţiunile. „Pentru moment, exportatorii de armament rusesc nu efectuează nicio lucrare de pregătire pe această temă”, a declarat această sursă. „Sancţiunile încă nu au fost anulate. Noi am respectat întotdeauna reglementările internaţionale cu privire la exporturile de arme şi nu vom începe să le încălcăm”, a adăugat sursa citată de Interfax.
Propuneri nucleare
Pe de altă parte, Moscova este pregătită să semneze cu Teheranul un acord pentru construirea unui al doilea reactor în centrala de la Bushehr, potrivit sursei apropiate Kremlinului intervievate de Kommersant. Construită de Rusia în pofida protestelor Israelului şi Statelor Unite, Bushehr, singura centrală nucleară iraniană, a început să producă energie electrică în 2011. Fără să intre în detalii, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat pentru Kommersant că Putin şi Rohani vor aborda în timpul întreţinerilor dintre ei „cooperarea în domeniul energiei nucleare, în special în contextul Bushehr” şi că „problemele de cooperare militaro-tehnică” vor fi de asemenea pe ordinea de zi. Rusia a făcut apel, la sfârşitul lunii iunie, pentru a reduce sancţiunile menite să oblige Iranul să înceteze activităţile sale nucleare. Apelul a fost lansat după alegerile prezidenţiale iraniene, câştigate de Rohani, care a promis în timpul campaniei sale electorale mai multă flexibilitate în dialogul cu Occidentul.
de Anatol Terzi | aug. 29, 2013 | Federatia Rusa, Info Militar, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Kremlinul va trimite „in zilele urmatoare” o nava de lupta antisubmarin si un crucisator lansator de rachete in Mediterana, in momentul in care occidentalii se pregatesc pentru posibile lovituri militare impotriva Siriei, a anuntat joi o sursa militara rusa, relateaza AFP. „Situatia care se complica in estul Mediteranei cere din partea noastra o anumita adaptare in privinta fortelor navale”, a declarat pentru agentia Interfax aceasta sursa din cadrul Statului Major al fortelor armate ruse. „In zilele urmatoare, o nava de lupta antisubmarin se va alatura flotei” ruse deja prezente in aceasta regiune, a precizat oficialul. „Mai tarziu, i se va alatura un crucisator lansator de rachete din cadrul Flotei Marii Negre Moskva, care tocmai isi incheie misiunea in Atlanticul de Nord si va incepe in curand o traversare a Atlanticului spre Stramtoarea Gibraltar”, a adaugat el. Alta sursa din cadrul Statului Major al fortelor navale ruse a declarat pentru agentia oficiala RIA Novosti ca aceste schimbari in Mediterana nu au legatura cu tensiunile privind Siria, ci este vorba despre o „rotatie prevazuta”. Puteri occidentale, cu Statele Unite in frunte, pareau sa amane joi un posibil atac militar impotriva Siriei, exprimandu-si totodata – asa cum a procedat presedintele american Barack Obama – vointa de a da o „lovitura de avertisment” Damascului in privinta folosirii armelor chimice. Rusia detine, din 1971, o baza navala in portul sirian Tartus. Este vorba de ultima baza militara pe care Rusia o are in afara spatiului fostei Uniuni Sovietice. Baza de la Tartus, unde exista inca personal militar rus, are rolul de intretinere, in caz de necesitate, a navelor militare ruse din Marea Mediterana, care nu ar mai fi nevoite sa traverseze Stramtoarea Bosfor pentru a ajunge in Marea Neagra.
Presa rusa scrie ca decizia Chisinaului de a introduce puncte de control migrational pe Nistru provoaca iritarea separatistilor de la Tiraspol si ca aceasta problema ar urma sa fie discutat la Bruxelles, pe 3 octombrie, in cadrul unei intalniri in formatul 5+2 ( Rusia, Ucraina si OSCE, in calitate de mediatori, precum si SUA si UE in calitate de observatori). Reprezentantul presedintiei ucrainene a OSCE, Andrei Descita, a declarat ca introducerea acestor puncte de control este unul dintre subiectele principale, care urmeaza sa fie discutate la Bruxelles, relateaza Nezavisimaia Gazeta. Autoritatile separatiste de la Tiraspol au anuntat ca, in cadrul intalnirii de la Bruxelles, intentioneaza sa obtina detalii privind controlul migratiei si activitatea unor echipe mobile ale Politiei de Frontiera a Republicii Moldova. Delegatia transnistreana in Comisia unificata de control (CUC), insarcinata cu monitorizarea situatiei in zona de securitate pe Nistru, i-a cerut Chisinaului explicatii cu privire la decizia unilaterala de a introduce echipe ale Politiei de Frontiera in zona controlata de fortele ruse de mentinere a pacii. „Guvernul Republicii Moldova a aprobat, pe 4 septembrie 2013, Regulamentul privind echipele mobile ale Politiei de Frontiera, pentru controlul migratiei si al criminalitatii transfrontaliere” pe Nistru, mentioneaza CUC intr-un comunicat, apreciind ca masurile adoptate de Chisinau au scopul sa „tensioneze atmosfera in zona de conflict si sa subminze mecanismele eficiente de colaborare, create intre ambele parti si bazate pe documentele semnate anterior”.
