de Anatol Terzi | oct. 10, 2013 | Info Militar, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Colaborarea inceputa in urma cu cativa ani de zile intre Armata Republicii Moldova si NATO incepe sa se materializeze in teren. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat, joi, la Bruxelles, ca tarile membre au acceptat recent oferta Republicii Moldova de a se alatura misiunii aliate in Kosovo, informeaza postul Europa Libera. Vorbind la o conferinta de presa lunara, Rasmussen a mai spus ca este pentru prima data cand Moldova, membra a Parteneriatului pentru Pace al NATO din 2004, va contribui efectiv la o operatiune condusa de Alianta. Saptamana trecuta, guvernul moldovean a aprobat un proiect de lege pentru a trimite 41 de militari moldoveni in Kosovo din luna noiembrie. Daca legea va fi adoptata de Parlament, contingentul moldovean va fi alcatuit in cea mai mare parte din militari instruiti pentru misiuni de paza a obiectivelor militare si de patrulare. Contingentul va mai include o echipa de geniu si un ofiter de stat major. Cheltuielile pentru misiune, de aproape 2 milioane de dolari, vor fi acoperite jumatate de Republica Moldova, cealalta jumatate fiind asumata de Italia.
de Razvan Iorga | oct. 9, 2013 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, UE, Uncategorized @ro
In timp ce Rusia duce o politica activa in mentinerea si inchirierea unor baze militare in afara granitelor sale, autoritatile de la Moscova se declara tot mai ingrijorare de fenomenul de expasiune militara a SUA in proximitatea sa. Rusia este ingrijorata de instalarea unor noi baze militare americane in Afganistan, dupa retragerea trupelor NATO din regiune, a declarat ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, intr-un interviu pentru postul de televiziune Russia Today, preluat de Karadeniz Press. „Cu cât mai aproape este termenul limita pentru retragerea fortelor coalitiei internationale (NATO) din Afganistan, cu atât mai siguri suntem ca in domeniul securitatii acestui stat (Afganistan) exista niste probleme grave”, a declarat Lavrov. Moscova detine informatii, potrivit carora, in prezent, noua baze militare sunt in plin proces de constructie in Afganistan, a adaugat el. „Noi am intrebat cu ce scop in zona vor fi mentinute trupe americane si ni s-a spus ca acest lucru este necesar pentru exercitii de antrenament si pentru operatiuni militare, in caz de necesitate”, a declarat ministrul rus, insistând totusi ca acesta situatie trebuie sa fie clarificata. In 2011, administrația Barack Obama anunta ca SUA vor crea un „pivot strategic” in politica externa, axându-se din punct de vedere militar și politic pe zona Asia-Pacific. Pe langa Rusia, aceasta noua politica a containment-ului vizeaza indeosebi tinerea in sah a dezvoltarii si expansiunii Chinei.
Politica de extindere
In urma cu doar doua zile, Karadeniz Press scria ca Rusia este pe cale sa finalizeze prelungirea contractului de inchiriere pana in 2042 a unei baze militare extrem de importanta in Tadjikistan. Acesta din urma a declarat ca tara sa este dezvoltarea stabila a Rusiei, fapt ce echivaleaza cu progresul si stabilitatea intregii regiuni. Intelegerea anterioara pentru baza rusa cu numarul 201 – care la o capacitate de 7.000 de soldati asigura Rusiei cea mai mare garnizoara din afara granitelor – urma sa expire la anul. Cu toate acestea, liderul tadjik Emomali Rahmon si liderul de la Kremlin Vladimir Putin au reusit sa se puna de acord pentru prelungirea contractului in vigoare pentru inca 30 de ani. In toamna lui 2012, conform Kommersant, Moscova intentiona sa ofere 200 de milioane de dolari Tadjikistanului, care are frontiera comuna cu partea de nord-est a Afganistanului. Suma mergea catre modernizarea armatei si apararii antiaeriene, asa cum promisese presedintele Vladimir Putin in cursul unei vizite efectuate la Dusanbe in octombrie 2012. Tot acest ajutor al Rusiei vine pentru a cumpara bunavointa celor doua tari in privinta inchiderii bazelor militare inchiriate de americani pentru a sustine razboiul din Afganistan.
de Marcu Viadi | oct. 8, 2013 | Asia Centrală, Info Militar, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, si-a exprimat luni seara preocuparea in legatura cu intentia Turciei de a fabrica rachete impreuna cu o companie chineza, indemnand Ankara sa opteze pentru un sistem compatibil cu cel al Aliantei Nord-Atlantice. Turcia a anuntat intentia de a incheia un contract in valoare de 3,4 miliarde de dolari cu o firma chineza care este supusa sanctiunilor americane. Statele Unite au exprimat preocupari grave in legatura cu intentia Turciei, argumentand ca sistemul de rachete chinez nu este compatibil cu cel al NATO. „Ceea ce este important pentru noi este ca sistemul achizitionat de un stat membru sa fie compatibil cu cel al altor state. Astept ca Turcia sa indeplineasca aceasta conditie, care tine de apartenenta la Alianta Nord-Atlantica”, a reactionat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, citat de Reuters. Ministerul turc al Apararii a anuntat ca ar prefera achizitionarea unui sistem de rachete de tip FD-2000, care ar urma sa fie fabricat impreuna cu firma China Precision Machinery Import and Export Corp (CPMIEC). In afara de CPMIEC, alte trei firme au depus oferte pentru contract, si anume complexul rus Rosoboronexport, grupul american Lockheed Martin-Raytheon si alianta europeana Eurosam. Firma chineza ar fi oferit, potrivit presei turce, un transfer complet de tehnologie. Compania chineza este vizata de sanctiuni, pentru livrarea de armament Iranului si Siriei, aflate sub embargo. Pentagonul s-a declarat ingrijorat de optiunea Ankarei, iar NATO a evocat posibile probleme de compatibilitate cu sistemele si radarele folosite de aliati.
de Marcu Viadi | oct. 7, 2013 | Info Militar, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Problemele de la granita turco-siriana au determinat autoritatile de la Ankara sa se gandeasca la constructia unui zid inalt de doi metri de-a lungul unei parti a granitei sale cu Siria, in apropierea unei zone unde se desfasoara frecvent confruntari, pentru a opri traficul si imigrantii ilegali, au anuntat, luni, oficiali turci, potrivit agentiei Anadolu, preluata de Karadeniz Press. Excavatoarele au inceput sa sape fundatia zidului la Nusaybin, la 10 km nord de orasul sirian Qamishli, unde s-au desfasurat frecvent lupte intre kurzi, unitati rebele si triburi arabe. ‘Nu am avut probleme cu securitatea la granita in Nusaybin pâna acum, insa in aceasta regiune este extrem de usor ca oamenii sa treaca ilegal. Este aproape ca si cum nu ar exista nicio granita’, a afirmat un oficial guvernamental de la Ankara. ramas sub protectia anonimatului. Saptamâna trecuta, parlamentul turc a prelungit cu un an mandatul care autorizeaza o desfasurare a trupelor sale in Siria in caz de necesitate, guvernul de la Ankara sustinând ca fortele presedintelui Bashar al-Assad au folosit arme chimice si ca aceasta reprezinta o amenintare pentru Turcia
Masura de securitate
Zidul ar urma sa se intindea pe doar o bucata din granita de 900 km dintre cele doua tari, insa construirea acestuia subliniaza temerile in crestere ale Ankarei fata de extinderea violentelor dinspre nordul Siriei, un câmp de lupta pentru numeroase grupari armate, in Turcia, noteaza agentia de presa citata. Turcia, care adaposteste circa un sfert din cei doua milioane de refugiati sirieni fugiti de conflictul din tara lor, este unul din cei mai inversunati critici ai presedintelui Bashar al-Assad si un sustinator fervent al rebelilor care lupta impotriva acestuia. Ankara a promis sa isi mentina politica ‘usilor deschise’ pentru cei care fug de lupte, desi a inchis uneori punctele de trecere a frontierei dupa lupte in apropierea acestora. Totusi, in multe zone izolate, refugiati, traficanti si luptatori rebeli au reusit sa treaca granita nedetectati, cauzând o problema de securitate majora pentru Turcia.
de Anatol Terzi | oct. 7, 2013 | Asia Centrală, Info Militar, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Procesul de ratificare ce a avut loc saptamana trecuta privind extinderea inchirierii Rusiei a unei baze militare din Tadjikistan este crucial pentru securitatea regionala, a declarat Serghei Nariskin, purtatorul de cuvant al camerei inferioare a Parlamentului rus. Camera inferioara a parlamentului tadjik a ratificat martea trecuta o afacere ce a suferit mai multe amanari privind o baza militara din centrul tarii pana in 2042, relateaza RIA Novosti, citata de Karadeniz Press. Intelegerea trebuie aprobata acum de Camera superioara a Parlamentului tadjik si semnarea de catre presedintele Emomali Rahmon. Amenintarile terorismului si a traficului de droguri ramana inca foarte puternice „asadar, prin eforturile comune ale celor doua tari – Rusia si Tadjikistan – trebuie sa asiguram securitatea in regiune”, a declarat Naraskin catre omologul sau tadjik, Makhmadsaid Ubaidulloiev. Acesta din urma a declarat ca tara sa este dezvoltarea stabila a Rusiei, fapt ce echivaleaza cu progresul si stabilitatea intregii regiuni. Intelegerea anterioara pentru baza rusa cu numarul 201 – care la o capacitate de 7.000 de soldati asigura Rusiei cea mai mare garnizoara din afara granitelor – urma sa expire la anul. Cu toate acestea, liderul tadjik Emomali Rahmon si liderul de la Kremlin Vladimir Putin au reusit sa se puna de acord pentru prelungirea contractului in vigoare pentru inca 30 de ani. In toamna lui 2012, conform Kommersant, Moscova intentiona sa ofere 200 de milioane de dolari Tadjikistanului, care are frontiera comuna cu partea de nord-est a Afganistanului. Suma mergea catre modernizarea armatei si apararii antiaeriene, asa cum promisese presedintele Vladimir Putin in cursul unei vizite efectuate la Dusanbe in octombrie 2012. Tot acest ajutor al Rusiei vine pentru a cumpara bunavointa celor doua tari in privinta inchiderii bazelor militare inchiriate de americani pentru a sustine razboiul din Afganistan.
de Marcu Viadi | oct. 3, 2013 | Asia Centrală, Info Militar, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Rachete de tip HQ-9 SAM
Autoritatile militare de la Ankara au decis sa accepte o oferta de rachete din China, fapt ce a produs iritare in randul aliatilor americani si europeni din cadrul NATO. „Chinezii ne-au cerut cel mai bun pret”, a declarat ministrul turc al Apararii Nationale, Ismet Yilmaz, pentru ziarul Vatan, justificand decizia Guvernului turc prin faptul ca firma chineza a acceptat sa produca armele impreuna cu Turcia. Saptamana trecuta, autoritatile turce au anuntat deschiderea unor negocieri cu China Precision Machinery Import-Export Corporation (CPMIEC), care fabrica rachete de tip Hongqui (HQ-9 SAM). Ankara a lansat o licitatie in 2009, in vederea unui contract pentru 12 baterii, a carui valoare este estimata la aproape trei miliarde de euro. „Am cerut o producere comuna si un transfer de tehnologie. Daca celelalte tari (care au depus oferte) nu ne pot asigura acest lucru, ne vom indrepta spre tari care o pot face”, a anuntat ministrul turc. Turcia, membra NATO, intentioneaza totodata sa isi consolideze protectia impotriva unor atacuri aeriene sau cu rachete, sa isi diversifice furniturile de echipamente si sa gaseasca parteneri in vederea producerii in comun de armament. in afara de CPMIEC, alte trei firme au depus oferte pentru contract, si anume complexul rus Rosoboronexport, grupul american Lockheed Martin-Raytheon si alianta europeana Eurosam. Firma chineza ar fi oferit, potrivit presei turce, un transfer complet de tehnologie.
Chinezii, sub embargo
insa compania chineza este vizata de sanctiuni, pentru livrarea de armament Iranului si Siriei, aflate sub embargo. Pentagonul s-a declarat ingrijorat de optiunea Ankarei, iar NATO a evocat posibile probleme de compatibilitate cu sistemele si radarele folosite de aliati. in privinta acestui ultim punct, Yilmaz s-a declarat increzator. „Nu exista nicio problema in acest sens”, a spus el. Turcia nu a luat, pentru moment, o decizie finala, a declarat miercuri, intr-o conferinta de presa, un purtator de cuvant al Ministerului turc de Externe. „Procedura (de achizitie) nu a fost finalizata inca”, a insistat Levent Gümrükçüoglu, care a insistat ca oficialii turci din in contact cu Bruxelles-ul pe acest subiect.
Colaborarea inceputa in urma cu cativa ani de zile intre Armata Republicii Moldova si NATO incepe sa se materializeze in teren. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat, joi, la Bruxelles, ca tarile membre au acceptat recent oferta Republicii Moldova de a se alatura misiunii aliate in Kosovo, informeaza postul Europa Libera. Vorbind la o conferinta de presa lunara, Rasmussen a mai spus ca este pentru prima data cand Moldova, membra a Parteneriatului pentru Pace al NATO din 2004, va contribui efectiv la o operatiune condusa de Alianta. Saptamana trecuta, guvernul moldovean a aprobat un proiect de lege pentru a trimite 41 de militari moldoveni in Kosovo din luna noiembrie. Daca legea va fi adoptata de Parlament, contingentul moldovean va fi alcatuit in cea mai mare parte din militari instruiti pentru misiuni de paza a obiectivelor militare si de patrulare. Contingentul va mai include o echipa de geniu si un ofiter de stat major. Cheltuielile pentru misiune, de aproape 2 milioane de dolari, vor fi acoperite jumatate de Republica Moldova, cealalta jumatate fiind asumata de Italia.
