de Marcu Viadi | oct. 13, 2014 | Asia Centrală, Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, Marea Neagra, Razboi energetic, Știri, Turcia, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Gazoductul TAP poate deveni o noua realitate geopolitica in bazinul Marii Negre
Începând cu 2020, Europa va primi gaze naturale din Marea Caspică prin Conducta Trans-Adriatică (TAP), ce ocoleşte Federaţia Rusa, se arata intr-un raport publicat de Deutsche Welle, preluat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. După unele dificultăţi iniţiale, proiectul începe să prindă formă, iar gazoductul TAP va livra gaze naturale din Marea Caspică (Azerbaijan), pe ruta Georgia, Turcia, nordul Greciei, Albania şi sudul Italiei, pentru a alimenta reţeaua europeană de gaze naturale, mai arata sursa citata.
Probleme financiare
Finanţarea gazoductului european sudic părea iniţial să nu aibă şanse mari de reuşită, după ce gigantul german în energie E.ON şi firma franceză Total şi-au semnalat intenţia de a se retrage din TAP în luna februarie, facand acest lucru la sfârşitul lunii septembrie. Deciziile E.ON şi Total au fost considerate de catre o parte a experţilor drept un raspuns la presiunile autoritatilor ruse la adresa altor interese comerciale ale celor doua companii, Federatia Rusa fiind unul din principalii adversari ai TAP.
In urma negocierilor, un nou investitor strategic, Enagás, una dintre cele mai mari companii de distribuţie de gaze din Spania, a achizitionat 16% din acţiunile TAP, principalii acţionari ai TAP rămând gigantul energetic britanic BP, compania petrolieră norvegiană de stat Statoil şi compania energetică Socar deţinută de statul azer, fiecare cu câte 20% din proiect.
Conform prognozelor iniţiale, investiţiile pregătitoare pentru ruta gazoductului vor începe în 2015 dar primele livrări de gaze provenind din câmpul gazeifer Shah Deniz din Azerbaidjan sunt planificate să înceapă în 2020. Astfel, TAP ar trebui să livreze până la 20% din necesarul de gaze al Europei.
TAP vs. South Stream
Din cei 880 de km planificaţi ai TAP în Europa, aproximativ 540 km vor trece prin Grecia, dând acestei ţări un rol cheie în implementarea proiectului. Astfel, in februarie 2013, Grecia, Albania şi Italia au semnat un acord în Atena pentru construirea TAP, ceea ce a fost în mod simultan un semnal clar pentru suportul politic al proiectului în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de euro.
Totodata, ruta exactă a conductei prin nordul Greciei nu a fost decisă atât de uşor, din moment ce mai multe oraşe şi comunităţi locale au cerut modificări semnificative la planurile iniţiale de construcţie, o parte a mass-media de la Atena denunţând „arma ecologică” folosită împotriva TAP şi în favoarea South Stream, care, potrivit planurilor iniţiale ar trebui să aducă gaze ruseşti prin Marea Neagră în Bulgaria şi Europa de Vest începând din 2018, ocolind Ucraina.
de Marcu Viadi | sept. 25, 2014 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Purtatorul de cuvant al diplomatiei de la Kiev, Evgheni Perebiinis, a declarat miercuri ca autoritatile ruse din peninsula Crimeea sunt supusi unor diverse forme de discriminare si ingradire a libertatilor cetatenesti. Acesta a declarat ca tatarilor nu li s-a permis sa mearga la conferinta, dupa ce autoritatile ruse le-au luat pasapoartele, relateaza Radio Ucraina International. De asemenea, el a declarat ca autoritatile ruse din Crimeea le-a interzis tatarilor sa participe la mitinguri. Rusii fac o lista cu reprezentanti ai tatarilor pe care vor sa-i lichideze, a adaugat purtatorul de cuvant, subliniind ca procurorul Crimeei, Natalia Poklonskaia, ar fi amenintat in mod public ca-i va deporta pe tatari. Liderul tatarilor crimeeni, Mustafa Gemilev, declara in luna mai ca tatarii din Crimeea nu vor ceda niciodata presiunilor Moscovei de a-i rusifica. „Autoritatile rusesti vor sa impuna tuturor cetateania ruseasca. Tatarii din Crimeea nu vor sa accepte cetatenia rusa. De aceea, cei care nu accepta cetatenia rusa si pasapoarte rusesti, sunt priviti ca niste straini (…)Autoritatile sovietice nu au recunoscut miscarea noastra nationala si ne-au tratat drept anti-sovietici si extremisti. Cam acelasi lucru se intimpla acum. Cu toate astea Mejlisaul va continua sa existe, indiferent daca va fi sau nu va fi interzis”, a declara atunci Gemilev.
de Marcu Viadi | sept. 5, 2014 | Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Ales recent presedinte al Turciei, Recep Erdogan ii va cere vineri la summitul NATO din Tara Galilor omologului sau american Barack Obama sa il extradeze pe rivalul sau politic, clericul Fetullah Gulen, potrivit mass-media turca. Presedintele turc, aflat la bordul avionului care-l transporta la summitul NATO in tara Galilor, le-a declarat jurnalistilor care calatoreau impreuna cu el ca printre subiectele pe care le va discuta cu Obama se va afla si cel referitor la ”structura paralela”, expresie pe care el o foloseste pentru a-i descrie pe sustinatorii lui Gulen. Erdogan, care si-a preluat mandatul de sef al statului saptamâna trecuta, a promis ca-si va intensifica lupta impotriva lui Gulen si a sustinatorilor lui, pe care ii acuza ca au facut uz de influenta lor in cadrul justitiei, politiei si al aparatului de stat pentru a complota impotriva lui in ultimul an al mandatului sau ca prim-ministru. Fetullah Gulen s-a autoexilat in Statele Unite, unde traieste in Pennsylvania. Discipolii sai il considera drept o figura luminata, prooccidentala a unui islam moderat, dar criticii laici spun ca el a infiltrat in rândurile guvernului specialisti cu orientare religioasa. ”Sa fie expulzat sau predat noua”, scrie Yeni Safak si alte cotidiane, care citeaza declaratiile lui Erdogan despre Gulen. ”Lasati-l sa vina si sa traiasca in tara sa daca n-a comis nici o infractiune”, a adaugat el. Potrivit declaratiilor lui Erdogan, adeptii lui Gulen au orchestrat un caz de coruptie impotriva anturajului sau, care a aparut in decembrie anul trecut si, drept raspuns, guvernul a procedat la epurari in rândul a mii de politisti si sute de judecatori si procurori.
de Marcu Viadi | sept. 1, 2014 | Info Militar, Intelligence, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Dupa ce SUA au sprijinit fatis tabara anti-Erdogan in alegeri pentru functia suprema de la Ankara, actualul presedinte ales al Turciei tensioneaza relatiile bilaterale sub acuzatia ca SUA ar spiona Turcia. Astfel, autoritatile turce l-au convocat luni pe insarcinatul cu afaceri american la Ankara in urma aparitiei unor informatii in presa privind activitatile de spionaj ale SUA pe teritoriul Turciei, a declarat vicepremierul turc Bulent Arinc. Noul ambasador american nu este inca la post, dar insarcinatul sau de afaceri a fost convocat la Ministerul de Externe pentru a oferi explicatii”, a anuntat Arinc, la sfarsitul unui consiliu de ministri. In editia sa de duminica, saptamanalul german Der Spiegel a dezvaluit ca serviciile de informatii americane si britanice desfasoara o intensa supraveghere electronica asupra guvernului turc, aliat al lor in cadrul NATO. In fruntea guvernului din 2003, Erdogan a fost ales presedinte la 10 august si si-a inceput joi mandatul de cinci ani in noua functie. NSA „a plasat Turcia pe acelasi nivel ca Venezuela si la un nivel chiar mai ridicat decat Cuba, in termeni de prioritate americana in materie de culegere de informatii”, scrie saptamanalul german. „Vom evoca aceasta chestiune, care preocupa Turcia, la intalnirea cu ceilalti lideri”, cu ocazia Summitului NATO de la Newport (tara Galilor), prevazut a avea loc joi si vineri, a indicat luni Erdogan. In urma cu doua saptamani, Der Spiegel a publicat un prim articol in care se spunea ca serviciile secrete germane, la randul lor, supravegheaza Turcia. Guvernul turc l-a convocat atunci pe ambasadorul Germaniei in Turcia pentru a-i transmite ‘preocuparea’ sa.
de Marcu Viadi | aug. 11, 2014 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Premierul Recep Tayyip Erdogan, ales duminica presedinte al Turciei intr-un prim scrutin prin vot universal, a lansat un mesaj de unitate afirmand ca doreste sa deschida o „era noua” intr-o tara foarte divizata sub conducerea sa. „Incheiem astazi o era si intram intr-o era noua”, a declarat Erdogan intr-un discurs tinut in fata miilor de simpatizanti ai sai reuniti la Ankara, in care a promis sa devina „presedintele celor 77 de milioane de turci”, uitand „disputele din trecut”. El si-a adjudecat duminica presedintia Turciei in urma unui scrutin cu final previzibil, avand in vedere slabiciunea opozitiei, care este pentru el o incununare a unei indelungate cariere politice, dar si un nou inceput la conducerea unei tari pe care doreste sa o remodeleze in profunzime dupa principiile islamo-conservatoare ale partidului sau Justitie si Dezvoltare (AKP), pe care-l conduce cu o mana de fier, comenteaza luni publicatia Le Monde. Erdogan a devenit primar al Istanbulului in anul 1994, apoi prim-ministru in 2002. Acum, dupa ce a castigat primele alegeri prezidentiale din Turcia inca din primul tur, cu 52% din voturi, Erdogan poate spera, daca va reusi sa se mentina la putere pana in anul 2023, sa intre in istorie alaturi de fondatorul republicii turce, Mustafa Kemal Ataturk.
O noua Turcie
‘Noua Turcie’ despre care el vorbeste are la baza cresterea economica si islamul. De altfel, de cand a ajuns premier in anul 2002, PIB-ul pe Turciei pe cap de locuitor aproape s-a triplat. Succesul sau se datoreaza in mare masura stilului populist si volubil. Nu a ezitat niciun moment sa vibreze coarda patriotica sau religioasa ori sa lanseze o provocare la adresa fostilor aliati din confreria predicatorului musulman Fethullah Gulen — deveniti cei mai inversunati adversari ai sai si pe care i-a acuzat ca au declansat scandalul politico-financiar de la sfarsitul anului trecut — impotriva armenilor, evreilor, femeilor si ziaristilor. Iar pentru electoratul sau conservator, nationalist si slab educat, acest tip de discurs are impact, noteaza publicatia. Dar pentru a-si consolida puterea, Erdogan a preferat mai degraba calea izolarii decat a cea gasirii de aliati. Astfel, el a eliminat orice disidenta in interiorul partidului AKP, iar cabinetul sau a format in ultima vreme un cerc inchis in care bantuie suspiciunile conspiratiilor, mai ales dupa scandalul de coruptie din anul 2013.
Acest stil de a guverna insotit de pozitiile radicale au accentuat polarizarea in interiorul societatii turce. Mai mult de jumatate dintre turci au in el o incredere aproape oarba, in schimb opozitia il acuza ca duce tara inapoi, catre o guvernare autoritara si un regim politienesc, dupa cum s-a vazut in reprimarea revoltei din Piata Taksim. De fapt, noul presedinte turc se adreseaza numai celor 20 de milioane de concetateni care-l urmeaza cu ochii inchisi, in special in Anatolia. Din anul 2008, el s-a rupt de Turcia liberala, urbana si orientata catre Europa, care l-a sustinut initial.
