de Isac Mihai | iun. 2, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri
Statul Israel are un nou președinte
Isaac Herzog a câştigat alegerile de miercuri împotriva contracandidatei Miriam Peretz. 87 de parlamentari au votat pentru Herzog, în timp ce 27 au votat pentru Peretz. Isaac Herzog, noul președinte al Statului Israel, are o lungă carieră. Isaac Herzog a început ca secretar de cabinet al premierului Ehud Barak între 1999 şi 2000.
Isaac Herzog a devenit cel de-al 11-lea preşedinte al Israelului, într-un scrutin secret în rândul celor 120 de parlamentari din Knesset.
Președintele de la Ierusalim este o funcție mai mult simbolică, având puține prerogative. Puterea politică în Statul Israel aparține premierului, post deținut de Benjamin Netanyahu.
Dinastie politică
Isaac este fiul lui Chaim Herzog, al şaselea preşedinte al Israelului, care a ocupat funcția de președinte între 1983 şi 1993. El îl va înlocui oficial pe preşedintele Reuven Rivlin, luna viitoare, mandatul său de şapte ani începând pe 9 iulie.
Isaac Herzog, noul președinte al Statului Israel, are 60 de ani. Este fost lider al Partidului Laburist şi preşedintele Agenţiei Evreieşti. Cariera sa politică a început ca secretar de cabinet al premierului Ehud Barak între 1999 şi 2000. Ulterior a candidat la Knesset pe lista laburistă între 2003 şi 2018 şi a condus Partidului Laburist din 2013-2018, o perioadă care a culminat cu candidatura la funcţia de premier, în 2015.
Premierul Benjamin Netanyahu l-a felicitat pe Isaac Herzog pentru câştigarea alegerilor prezidenţiale. „Îi doresc mult succes în numele tuturor cetăţenilor Israelului. Îi mulţumesc lui Miriam Peretz pentru onorabila sa candidatură şi sunt convins că va contribui în continuare la dezvoltarea societăţii israeliene, aşa cum a făcut toată viaţa,” a spus premierul Netanyahu. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | iun. 2, 2021 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Caspica, Știri
Liderul francez Emmanuel Macron se vrea arbitru geopolitic în Caucaz
Preşedintele francez Emmanuel Macron a cerut retragerea trupelor azere de pe teritoriul armean. Declarația a fost făcută în cursul unei întrevederi la Paris cu premierul armean Nikol Paşinian. Franța este un aliat important al Erevanului.
”Trupele azere trebuie să părăsească teritoriul suveran al Armeniei”, a declarat Macron, cerând părţilor să ”revină la poziţiile lor din 11 mai”. Macron a mai manifestat și altă dată ambitii geopolitice în Caucaz.
Problema frontierei
„Delimitarea frontierei dintre cele două ţări trebuie făcută exclusiv în cadrul unei negocieri şi fără niciun fapt realizat la faţa locului şi chiar mai puţin prin utilizarea forţei”, a avertizat preşedintele Macron, adăugând că ţara sa este ”pregătită să faciliteze discuţiile”. El a mai cerut eliberarea prizonierilor, protejarea patrimoniului cultural și reliogios și permiterea activității organizațiilor internaționale.
O serie de incidente au izbucnit în ultimele săptămâni între cele două ţări. Tensiunea rămâne ridicată la şase luni de la semnarea unui armistiţiu după ultimul război. Conflictul, soldat cu peste 6.000 de morţi, s-a dus pentru control asupra enclavei Nagorno-Karabah.
Analiștii politici de la Paris nu acordă mari șanse de reușită noilor ambitii geopolitice in Caucaz ale președintelui Macron.
(N.G.)
de Isac Mihai | iun. 1, 2021 | Federatia Rusa, Info Militar, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE
Armata turcă, prezentă în Libia
Germania va organiza pe 23 iunie, la Berlin, sub egida ONU, o nouă conferinţă pentru stabilizarea Libiei. Vor participa în premieră reprezentanţi ai Guvernului de uniune naţională din Libia, inaugurat în martie 2021. Ankara, Moscova, Paris și alte capitale sunt implicate militar în ţara afectată de război civil.
„Ministrul german de Externe, Heiko Maas, şi secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, au invitat reprezentanţii statelor şi organizaţiilor Procesului de pace de la Berlin la a doua conferinţă privind Libia, programată pe 23 iunie, la Berlin. La conferinţă vor participa în premieră reprezentanţi ai Guvernului de uniune naţională din Libia”, anunţă Ministerul german de Externe. O nouă conferinţă pentru stabilizarea Libiei a fost recomandată și de societatea civilă din regiune.
Contingent turc
„Conferinţa va realiza un bilanţ al progreselor în procesul de pace din Libia, în funcţie de măsurile stabilite la prima conferinţă, organizată pe 19 ianuarie 2020. Atenţia se va concentra în primul rând pe viitoarele măsuri în sensul stabilizării Libiei”, precizează Ministerul de Externe de la Berlin.
În Libia este în vigoare un armistiţiu între grupurile beligerante începând din octombrie 2020. În martie 2021, în Libia a fost format un Guvern interimar de uniune naţională. Acesta va încerca stabilizarea ţării până la alegerile generale programate în decembrie 2021.
Uniunea Europeană a solicitat ajutorul NATO pentru misiunea sa navală destinată să facă respectat embargoul asupra armelor în Libia, care a fost împiedicată de armata turcă să inspecteze o navă suspectă, potrivit unor surse militare.
Naţiunile Unite estimau în decembrie 2020 că în Libia erau aproximativ 20.000 de mercenari trimişi prin intermediul unor firme de securitate din Rusia şi Turcia, dar şi militari turci. Peste 10.000 de persoane au fost ucise în Libia în ultimii zece ani. Conflictul opune forţele fostului Guvern de uniune naţională, cu sediul în Tripoli, şi grupul insurgent Armata Naţională Libiană. Acesta este afiliat Grupului Reprezentanţilor Libieni, cu sediul în Tobruk. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 1, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass
Germania a respins apelurile Kievului de a i se livra arme, relatează mass-media germană. Liderul ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat Berlinului livrare de vehicule blindate, arme de asalt și diferite sisteme de armament.
„Sunt convins că conflictul (din estul Ucrainei) nu poate fi rezolvat decât prin mijloace politice”, a declarat ministrul german de externe Heiko Maas jurnaliştilor înaintea unei videoconferinţe cu omologii săi din NATO.
„Acesta va rămâne orientarea angajamentului nostru cu Ucraina şi nu va exista nicio schimbare: livrările de arme nu ajută”, a precizat el
Doleanțe prezidențiale
Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu că doreşte ca Germania să furnizeze Ucrainei arme pe fondul conflictului pe care Kievul îl duce în estul ţării cu separatiştii susţinuţi de Rusia.
Declaraţia preşedintelui ucrainean pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung redeschide o discuţie care a generat acuzaţii între membrii Partidului Verzilor din Germania săptămâna trecută.
„Germania nu ne-a acordat niciun ajutor militar, dar ar putea”, a afirmat Zelenski. El a menţionat că Ucraina ar putea folosi bărci cu motor de lansare a rachetelor, bărci de patrulare, puşti de asalt, echipamente radio şi vehicule militare blindate.
Zelenski a spus că este recunoscător pentru asistenţa acordată de Germania, dar ar dori mai mult.
Zelenski, așteptări mai mari de la Germania
Arme defensive
Ucraina este implicată într-o dispută cu separatiştii sprijiniţi de Rusia de ani de zile. Tensiunile s-au accentuat în ultimele luni, pe măsură ce Rusia a masat trupe în apropierea frontierei, din care se pare că a retras multe în prezent.
Robert Habeck, o figură importantă a Verzilor, a efectuat recent o vizită la Kiev, unde a vorbit despre nevoia unor „arme defensive” în Ucraina.
„Habeck a înţeles”, a amintit Zelenski în interviul său, tirajat de mass-media germană și cea din estul separatist ucrainean.
Nu este prima dată când Germania respinge apelurile Kievului de a i se livra arme. Cancelarul german Merkel a respins anterior această posibilitate.
Critici politice
Comentariile lui Habeck au provocate dispute săptămâna trecută în cadrul partidului său, care se opune în mod tradiţional unor astfel de acţiuni în străinătate. Habeck a revenit a doua zi asupra comentariilor sale şi a spus că a avut în vedere mai degrabă armele ne-ofensive, cum ar fi dispozitive de vizionare nocturnă, drone de recunoaştere şi echipamente medicale.
Reglementările germane de export nu diferenţiază între armele ofensive şi cele defensive.
Alţi politicieni germani au criticat declaraţiile lui Habeck apreciind că ele indică o lipsă de înţelegere a realităţilor geopolitice şi au ridicat semne de întrebare cu privire la gradul de pregătire al Verzilor pentru a ocupa funcţii înalte în guvernul federal.
Conform sondajelor, Verzii au şanse mari să facă parte din următoarea coaliţie guvernamentală federală. Ucraina speră ca sub nouă guvernare Germania nu va mai respinge apelurile Kievului de a i se livra arme.
Ucraina nucleară
Ucraina are în vedere să se doteze cu arme nucleare, în cazul în care nu devine membră a NATO, a afirmat anterior ambasadorul ucrainean în Germania.
„Fie facem parte dintr-o alianţă cum este NATO şi contribuim astfel la a face Europa mai puternică, fie rămânem cu cealaltă opţiune, care este să ne înarmăm”, a declarat pe postul de radio Deutschlandfunk ambasadorul Andrii Melnik.
În acest ultim caz, Kievul „va avea probabil în vedere statutul său nuclear”, a menţionat ambasadorul. „Cum altfel putem să ne asigurăm apărarea?”, a adăugat el.
Kievul a renunţat în 1994 la al treilea cel mai mare arsenal nuclear din lume, datând din epoca sovietică şi care era amplasat pe teritoriul Ucrainei, focoasele nucleare fiind toate transportate în Rusia. În schimb, SUA, Marea Britanie şi Rusia s-au angajat să respecte graniţele Ucrainei.
Aspirații atlantice
Republica exsovietică vizează de mai mulţi ani să adere la alianţa militară occidentală NATO. Experții consideră ceea că este improbabil să se întâmple în viitorul apropiat.
Tensiunile militare dintre Ucraina şi Rusia rămân la nivel ridicat de la anexarea rusă a peninsulei Crimeea și izbucnirea insurgenței în 2014. Recentele desfăşurări de trupe pe teritoriul rus au creat preocupare pe plan internaţional.
Ambasadorul ucrainean în Germania a vorbit atunci despre „pregătiri reale de război pentru un nou atac militar asupra Ucrainei, care ar trebui să fie luat în serios şi la Berlin”. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 1, 2021 | Arhiva, R. Moldova, Știri, UE
UE, obiectiv strategic pentru o parte din clasa politică de la Chișinău
Peste 3 milioane de alegători sunt așteptați la urne în această vară în fosta republică sovietică. Comisia Electorală Centrală de la Chișinău a anunțat că 3.282.288 de alegători au dreptul să voteze la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. Din numărul total, 2.786.368 de cetățeni cu drept de vot sunt atribuiți pe unități administrativ-teritoriale de nivelul II.
În același timp, diferența de cifre cuprinde persoanele care au cetățenia Republicii Moldova, dar nu au înregistrare la domiciliu sau reședință, inclusiv cei care au emigrat autorizat peste hotarele țării – 237.322 de persoane. În zona controlată de autoritățile de la Tiraspol au domiciliul înregistrat 258.598 de cetățeni cu drept de vot.
Cifra de peste 3 milioane de alegători așteptați la urne în iulie este contestată de o parte a societății civile. Printre motivele invocate se numără migrația masivă a populației.
15 pentru Parlament
Până acum, CEC a înregistrat 9 concurenți electorali, iar 6 dosare se află în proces de examinare. În data de 14 mai a început perioada în care pot fi prezentate documentele pentru înregistrarea candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.
Candidații la alegeri pot depune actele la sediul CEC până în data de 11 iunie 2021. Verificarea documentelor depuse urmează să fie realizată în decursul a 7 zile. CEC va decide înregistrarea sau neînregistrarea listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.
Perioada electorală pentru alegerile parlamentare anticipate a început pe data de 5 mai. Comisia Electorală Centrală a aprobat lista partidelor politice, formată din 53 de formațiuni, care pot participa la scrutinul electoral.
Anterior secretarul Comisiei Electorale Centrale, Maxim Lebedinschi, a declarat că numărul de secții de votare va fi majorat. Numărul secțiilor de votare pentru organizarea și desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 ar putea ajunge la 2200 (cu 57 mai mult comparativ cu scrutinul prezidențial din 2020).
O parte a societății civile a solicitat majorarea semnificativă a numărului de secții de votare pentru diaspora. (Mihai Isac)
