de Isac Mihai | iul. 14, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri
Israel, deschidere diplomatică către lumea arabă
Emiratele Arabe Unite (EAU) şi-au deschis miercuri la Tel Aviv prima ambasadă în Israel, o etapă în normalizarea relaţiilor între cele două ţări. Anterior, Statul Israel şi-a deschis ambasada la Abu Dhabi.
Odată cu deschiderea acestei misiuni diplomatice, în sediul Bursei din Tel Aviv, EAU devin a treia ţară arabă cu o ambasadă pe teritoriul israelian, după Egipt şi Iordania.
Acorduri istorice
„Emiratele Arabe Unite şi Israelul sunt două ţări ale inovaţiei. Ne putem servi de această creativitate pentru a coopera în vederea unui viitor mai prosper şi mai stabil al ţărilor noastre şi regiunii”, a declarat la inauguare ambasadorul EAU în Israel Mohamed Mahmoud Fateh Ali Al-Khaja.
„Acest acord istoric este necesar să fie extins la alte ţări care caută pacea cu Israelul”, a subliniat noul preşedinte israelian Isaac Herzog.
EAU şi Israelul au anunţat o normalizare a relaţiilor în vara lui 2020, la îndemnul fostei administraţii republicane a lui Donald Trump. Bahrainul, altă monarhie de la Golful Persic, dar şi Marocul şi Sudanul au anunţat în ultimele luni acorduri în vederea unei nornalizări a relaţiilor cu diplomaţii.
Grupările teroriste palestiniene, deranjate de noul climat diplomatic
Vizită strategică
Noul şef al diplomaţiei israeliene Yaïr Lapid a efectuat, la sfârşitul lui iunie, o vizită în EAU, unde a inaugurat prima ambasadă israeliană într-o ţară de la Golful Persic, o etapă salutată de către Statele Unite, marele aliat al Israelului, dar denunţată de către palestinieni. De la Fatahul laic al lui Mahmoud Abbas şi până la islamiştii din Hamas, palestinienii au denunţat aceste acorduri de normalizare pe care le-au catalogat drept „trădare” a ţărilor arabe, deoarece consideră că acest proces este necesar să aibă loc după – ci nu înaintea – soluţionării conflictului israeliano-palestinian. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 14, 2021 | Arhiva, R. Moldova, Știri
Republica Moldova, alegeri parlamentare găgăuze pe 19 septembrie
Partidul Comuniștilor și Partidul Socialiștilor vor participa în bloc electoral la alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei, care vor avea loc în această toamnă. Anunțul a fost făcut de către liderul PSRM Igor Dodon, pe 14 iulie, relatează Newsmaker.
Decizia a fost luată în cadrul ședinței de miercuri a Consiliului Republican al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova.
„Împreună cu Zinaida Greceanîi, președintele Parlamentului, deputați, președinți de raioane, consilieri raionali și locali, reprezentanți ai staffurilor regionale, am discutat despre rezultatele alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie. Le-am mulțumit celor care au muncit în campania electorală. Am făcut un larg schimb de opinii, unde am menționat unele neajunsuri precum și multe aspecte pozitive. De asemenea, am decis ca Blocul Comuniștilor și Socialiștilor să participe la alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei, care vor avea loc în această toamnă”, a anunțat Igor Dodon.
Obiectiv electoral
Alegerile din Adunarea Parlamentară a Găgăuziei urmau să se desfășoare în aprilie, însă au fost amânate pentru toamna lui 2021, din cauza pandemiei de coronavirus.
Adunarea Populară a Găgăuziei se compune din 35 de deputați aleși pentru un mandat de 4 ani, în circumscripții teritoriale uninominale prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei poate fi ales orice cetățean al Republicii Moldova cu drepturi electorale care a împlinit vârsta de 21 de ani și la momentul efectuării alegerilor locuiește pe teritoriul circumscripției electorale pe care o va reprezenta.
Din cele 35 circumscripții electorale, 17 sunt din raionul Comrat; 12 în raionul Ceadîr-Lunga și 6 în raionul Vulcănești.
Amintim că, în cadrul scrutinului parlamentar din 11 iulie, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor a obținut 27,17% din sufragii. pe 13 iulie, formațiunile au anunțat că vor forma o singură fracțiune în parlament. În autonomia găgăuză au obținut peste 80% din voturile exprimate. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 12, 2021 | Arhiva, R. Moldova, Știri, UE
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, adevărata câștigătoare a alegerilor parlamentare anticipate
Principalul partid proeuropean din Republica Moldova, Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), al preşedintelui Maia Sandu, a câştigat detaşat alegerile parlamentare anticipate organizate duminică, potrivit rezultatelor preliminare prezentate de Comisia Electorală Centrală (CEC), după numărarea voturilor din 99,58% dintre secţiile de votare.
Astfel, în urma numărării voturilor din 2.141 din totalul celor 2.150 de secţii de votare, PAS a înregistrat un procent de 52,53% din voturi, depăşind astfel categoric principala formaţiune politică de stânga, Blocul Electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor (BECS), care a fost votat de doar 27,36% din electorat.
Datele CEC arată că Partidul Politic „Şor” (PPŞ) a beneficiat de susţinerea a 5,78% dintre alegători, acesta fiind urmat de Blocul Electoral „Renato Usatîi”, cu 4,11% din voturile alegătorilor.
Pe următoarele locuri se află Partidul Politic Platforma Demnitate şi Adevăr- 2,34% şi Partidul Democrat din Moldova- 1,82%.
În condiţiile în care pragul electoral este de 5% pentru partidele politice şi 7% pentru alianţele electorale, în noul legislativ din Republica Moldova acced doar trei formaţiuni politice, PAS, BECS şi PPS, urmând ca partidul preşedintelui Maia Sandu să aibă o majoritate covârşitoare. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 7, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, România, Știri, Turcia, Ucraina, Ucraina la zi
Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre
Kremlinul va lua măsuri adecvate în cazul în care frontiera sa de stat din Marea Neagră va fi încălcată, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Aceste afirmații au venit ca un răspuns la declaraţiile făcute anterior de ministrul britanic de externe Dominic Raab, potrivit căruia navele Regatului Unit ‘vor continua să treacă prin apele ucrainene’ în Marea Neagră.
‘Atât la nivelul preşedintelui Rusiei, cât şi la alte niveluri s-a spus în repetate rânduri că partea rusă va lua măsuri adecvate în cazul unei încălcări a frontierei de stat maritime ruse. Prin urmare, de fiecare dată când frontiera de stat rusă va fi încălcată, vor fi luate măsurile care se impun’, a insistat Peskov, adăugând că grănicerii vor acţiona conform instrucţiunilor în cazul încălcării frontierei de stat şi, desigur, se va recurge la toate instrumentele diplomatice.
Amenințări voalate
Întrebat dacă există posibilitatea de a fi evitate excesele, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a răspuns: ‘Pur şi simplu nu trebuie încălcată frontiera de stat a Federaţiei Ruse, mai ales într-un mod absolut provocator’.
Peskov a mai spus că Moscova şi Londra nu au în prezent consultări cu privire la trecerea navelor prin Marea Neagră. „Nu, nu există consultări. De fapt, relaţiile dintre noi sunt într-o stare cvasi-îngheţată”, a spus el.
Dominic Raab declarase miercuri, comentând recentele acţiuni ale distrugătorului britanic Defender în apropiere de coasta Crimeii, că nava britanică a urmat cea mai scurtă rută directă recunoscută la nivel internaţional, iar Marea Britanie „avea tot dreptul sa efectueze o astfel de traversare paşnică prin apele teritoriale ale Ucrainei, în conformitate cu dreptul internaţional”. Londra va continua să acţioneze într-un mod similar şi pe viitor, a spus Raab, citat de TASS.
Flota militară turcă participă la exercițiile militare comune
Butoi de pubere
La 23 iunie, Ministerul rus al Apărării a anunţat că un distrugător britanic a intrat în apele teritoriale ale Federaţiei Ruse în zona Capului Fiolent din lângă Crimeea. Militari şi grăniceri ruşi au executat foc de avertisment pentru a atenţiona distrugătorul britanic, versiune infirmată de Londra. Marea Britanie nu recunoaşte anexarea Crimeii de către Rusia, prin urmare apele din jurul Crimeii sunt ucrainene şi nu ruseşti, a fost răspunsul autorităţilor britanice.
În acelaşi timp, Rusia monitorizează cu atenţie desfăşurarea exerciţiilor Sea Breeze 2021. Miercuri, Flota rusă din Marea Neagră a anunţat că supraveghează nava de patrulare spaniolă Rayo, care intrase în cursul zilei în apele Mării Negre pentru a participa la respectivele manevre, potrivit EFE şi Interfax.
Sea Breeze, joc militar
Manevrele Sea Breeze reunesc anul acesta cel mai mare număr de trupe din istoria sa, cu peste 30 de ţări participante, între care Ucraina, SUA, Canada, Regatul Unit, Olanda şi Turcia, implicând 5.000 de militari, 32 de nave şi 40 de avioane.
Marina ucraineană şi Flota a 6-a a SUA coordonează aceste exerciţii, desfăşurate din 1997, a căror importanţă a crescut de la anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014.
Manevrele Sea Breeze 2021, a căror anulare fusese cerută de Ambasada Rusiei din SUA pentru a se evita noi incidente, sunt programate să dureze până la sfârşitul lunii iulie şi constau în exerciţii de război amfibiu, manevre terestre, operaţiuni de blocadă maritimă, apărare aeriană, integrarea operaţiunilor speciale, lupte antisubmarin şi acţiuni de căutare şi salvare.
Noi incidente
Mai devreme, Ministerul rus al Apărării a declarat că două avioane de vânătoare Su-30 au fost ridicate marţi seara de la sol pentru a împiedica un avion de recunoaştere american de tipul Boeing P-8 Poseidon să se apropie de graniţa rusă în Marea Neagră, potrivit RIA Novosti.
„În seara zilei de 6 iulie, dispozitivele ruseşti de control aerian peste apele neutre ale Mării Negre au detectat o ţintă aeriană care se apropia de graniţa de stat rusă’, citează agenţia de presă menţionată un comunicat al instituţiei de apărare de la Moscova. Două avioane Su-30 au identificat ţinta aeriană ca fiind un Boeing P-8 Poseidon şi au escortat-o până la îndepărtarea acesteia, se mai spune în text.
Totodată, bombardiere ruseşti cu rază lungă de acţiune de tipul Tu-22M3, însoţite de avioane Su-30M2, au efectuat un zbor peste apele neutre din Marea Neagră în cadrul unei misiuni ce a durat cinci ore, după cum a informat Ministerul rus al Apărării, citat de TASS. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 7, 2021 | Arhiva, R. Moldova, Știri, UE
UE promite 600 de milioane de Euro
Parlamentul European va trimite o delegaţie de observatori la alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova, care vor avea loc duminică, 11 iulie, arată servicul de presă al forului european.
Conferinţa preşedinţilor (formată din preşedintele PE şi liderii grupurilor europarlamentare) a decis la 1 iulie să autorizeze o delegaţie de observare a alegerilor din Republica Moldova. Delegaţia va fi formată din membri ai Parlamentului European şi va monitoriza desfăşurarea procesului electoral.
Delegația multipartinică
Din delegaţie, care va fi condusă de eurodeputatul David McAllister (grupul Partidului Popular European, PPE), vor mai face parte Siegfried Mureşan (grupul PPE), Andreas Schieder (grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor, S&D), Juozas Olekas (grupul S&D), Viola von Cramon-Taubadel (grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană) şi Cristian Terheş (grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni).
Delegaţia va evalua dacă alegerile din 11 iulie din Republica Moldova se desfăşoară în conformitate cu legile naţionale şi angajamentele internaţionale ale ţării. Activitatea ei va fi ghidată de standarde şi criterii internaţionale, aşa cum sunt definite de Oficiul pentru drepturile omului şi instituţii democratice (ODIHR) al OSCE.
Prima misiune post pandemie
Aceasta este prima misiune de observare a alegerilor trimisă de PE după izbucnirea pandemiei de COVID-19.
În ziua alegerilor, eurodeputaţii vor monitoriza procedurile electorale la Chişinău şi în alte localităţi din Republica Moldova. Ei vor vizita secţii de votare, vor asista la procesul de votare şi vor asista la deschiderea urnelor de vot şi numărarea voturilor.
Delegaţia PE va organiza o conferinţă de presă în după-amiaza zilei de 12 iulie şi, alături de alţi observatori internaţionali, îşi va prezenta concluziile preliminare asupra procesului electoral. (K.P.)
