de Isac Mihai | iul. 1, 2021 | Balcani, Știri, UE
Zona Euro, strategica pentru Sofia
Bulgaria îşi menţine obiectivul de a adopta moneda euro la 1 ianuarie 2024 şi planurile de a începe plăţile în euro fără o perioadă de tranziţie, după ce se va alătura zonei euro, au anunţat miercuri oficiali guvernamentali şi ai Băncii Centrale de la Sofia.
În iulie 2020, Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat că Bulgaria şi Croaţia au fost acceptate să se alăture ERM-2 (mecanismul ratelor de schimb), o perioadă obligatorie de doi ani înainte de adoptarea monedei euro.
Proces amplu
Bulgaria şi Croaţia vor trebui să petreacă cel puţin doi ani în ERM-2 înainte de a demara pregătirile practice pentru a se alătura zonei euro, un proces care durează un an în plus, astfel că cel mai devreme în 2023 cele două ţări vor deveni state membre ale zonei euro.
Conform proiectului planului naţional aprobat pentru intrarea Bulgariei în zona euro, cetăţenii acestei ţări vor putea de asemenea plăti cu moneda naţională, leva, o lună după adoptarea monedei unice.
Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă ţările când se alătură zonei euro este că nu mai pot folosi rata de schimb ca protecţie în urma unui şoc economic, dar leva este deja ancorată de euro la un curs de schimb fix pe care Sofia s-a angajat să nu îl modifice.
Ancora euro
„Introducerea euro este planificată fără o perioadă de tranziţie, iar data adoptării euro va coincide cu introducerea sa ca unitate oficială de plată. Conversia va fi făcută aplicând cursul de schimb fix între euro şi leva”, se arată într-un comunicat comun al Băncii Centrale şi al Ministerului de Finanţe.
Ţările candidate la aderarea la zona euro trebuie să dovedească soliditatea finanţelor publice, că inflaţia este sub control şi cursul de schimb este stabil înainte de a putea trece la moneda unică.
Bulgaria este unul din cel puţin îndatorate state din UE. Anul trecut, deficitul său fiscal a fost de doar 3% din PIB, în pofida majorării cheltuielilor pentru reducerea impactului pandemiei de coronavirus (COVID-19) asupra afacerilor şi locurilor de muncă.
2015, ultima extindere
Ultima extindere a zonei euro datează din 2015, când Lituania a devenit al 19-lea stat membru al blocului monetar. Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice.
În cazul României, raportul de convergenţă pe 2020 arată că ţara nu îndeplineşte în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, respectiv stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 30, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
OSCE îngrijorată de securitatea bazinului Mării Negre
Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a lansat marţi un apel la adoptarea unor măsuri de construire a încrederii pentru a limita tensiunile în regiunea Mării Negre.
Toate părţile trebuie să dea dovadă de cea mai mare transparenţă posibilă în legătură cu activităţile lor militare, a declarat secretarul general al OSCE, Helga Schmid.
Incident militar
Un incident între o navă militară britanică şi un avion de vânătoare rus în apropierea peninsulei Crimeea, săptămâna trecută, şi actualele manevre navale au atras atenţia internaţională asupra regiunii Mării Negre. ”Oricare dintre aceste incidente pot scăpa de sub control”, a adăugat reprezentanta OSCE.
Rusia şi-a testat gradul de pregătire de luptă a apărării sale aeriene în peninsula Crimeea, în contextul exerciţiilor navale desfăşurate în comun de SUA, alte ţări NATO şi Ucraina în Marea Neagră.
Evoluții îngrijorătoare
Ministrul suedez de externe Ann Linde, care deţine în prezent preşedinţia OSCE, şi-a exprimat îngrijorarea legată de conflictul din Ucraina.
”Asistăm la evoluţii îngrijorătoare în ultimele luni, cu un număr crescând de încălcări ale încetării focului, cu o retorică agresivă şi o activitate militară neobişnuită în Rusia, inclusiv restricţii ale accesului la părţi din Marea Neagră”, a afirmat Linde la Viena.
Potrivit datelor ONU, peste 13.000 de persoane au fost ucise în conflictul din estul Ucrainei, izbucnit în 2014.
Statele membre ale OSCE, for ce include SUA şi Rusia, urmau să-şi înceapă marţi conferinţa lor anuală pe teme de securitate, dar reuniunea a trebuit să fie anulată din cauză că Armenia nu a fost de acord cu agenda. Erevanul vrea sprijinul OSCE pentru rezolvarea dioferendelor cu Baku. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 29, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Marea Neagra, România, Știri, Turcia, Ucraina, Ucraina la zi
Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre
Într-un aparent răspuns la lansarea Sea Breeze 2021, Rusia a efectuat verificări ale stadiului de pregătire a sistemului său de apărare antiaeriană din Crimeea. Exercițiul la care participă Ucraina și diferite ţări membre NATO este aprig contestat de partea rusă.
Tensiuni militare
Exerciţiile militare Sea Breeze intervin pe fondul unei creşteri a tensiunilor dintre NATO şi Moscova, care a declarat săptămâna trecută că a tras focuri de avertisment şi a lansat bombe în direcţia unei nave de război britanice pentru a o alunga din apele din jurul Crimeii. Rusia le consideră ca fiind apele sale teritoriale, în timp ce restul lumii le consideră ca fiind ape ucrainene, nerecunoscând anexarea peninsulei ucrainene de către Rusia.
Circa 20 de avioane şi elicoptere, precum şi câteva subunităţi de sisteme de apărare antiaeriană S-400 şi Panţir -S au efectuat un antrenament combinat luni, potrivit Interfax.
La aceste exerciţii au participat ‘în total aproape 20 de avioane şi elicoptere, între care avioane de recunoaştere Su-24MR, avioane de luptă multirol Su-30SM, avioane de atac Su-24M şi elicoptere Mi-8 şi Ka-27, precum şi subunităţi de sisteme de rachete S-400 Triumf şi Panţir din cadrul Forţelor aeriene şi al Sistemului antiaerian al Districtului militar Sud’ , a comunicat marţi Flota rusă din Marea Neagră.
Monitorizare rusă
Flota Rusiei din Marea Neagră monitorizează navele NATO şi ale altor ţări care participă la exerciţiul Sea Breeze, a indicat în acelaşi timp Centrul naţional de gestionare a problemelor din domeniul apărării de la Moscova.
‘Forţe şi mijloace ale flotei ruse efectuează un set de măsuri pentru a ţine sub control acţiunile navelor NATO şi altor ţări participante la Sea Breeze 2021, ce au debutat luni în partea de nord-vest a Mării Negre’, se menţionează într-un comunicat al acestui centru, citat de mass-media.
La exerciţiile Sea Breeze 2021 participă aproximativ 5.000 de militari NATO şi ai ţărilor aliate, precum şi circa 30 de nave şi 40 de avioane, precum şi distrugătorul cu rachete ghidate USS Ross şi trupe de infanterie marină americane.
S-400, pavăză pentru Crimeea
Acuzații dure
Delegaţia rusă la discuţiile privind securitatea militară şi controlul armelor de la Viena a subliniat luni că Statele Unite ar trebui să îşi retragă în mod transparent armele după finalizarea exerciţiilor comune cu Ucraina Sea Breeze-2021, potrivit TASS. ‘Amploarea şi agresivitatea acestor exerciţii nu contribuie la securitatea în regiunea Mării Negre’, se afirma într-o declaraţie a delegaţiei ruse, citată de Kommersant.
Ca răspuns la exerciţiul Sea Breeze – destinat să constituie o dovadă fermă a sprijinului SUA şi NATO pentru Ucraina – Rusia face o demonstraţie de forţă în faţa Alianţei Nord-Atlantice în Marea Mediterană, lansând încă de vineri ample manevre navale, şi supraveghează îndeaproape grupul aeronaval condus de portavionul Queen Elizabeth, nava amiral a Royal Navy, comenta luni publicaţia citată.
Două avioane MiG-31, capabile să transporte rachete hipersonice ‘Kinjal’, au fost trimise la baza aeriană rusă Hmeimim, în Siria, pentru a participa la manevrele din Marea Mediterană, potrivit Ministerului rus al Apărării. Este pentru prima oară când avioane de luptă capabile să transporte rachete „Kinjal” sunt desfăşurate în afara frontierelor Rusiei, conform Interfax. Armata rusă afirmă că rachetele „Kinjal” au o viteză de 10 ori mai mare decât cea a sunetului şi o rază de acţiune până la 2.000 de kilometri.(K.P.)
de Isac Mihai | iun. 29, 2021 | Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, România, Știri, Turcia, Ucraina
Flota militară turcă participă la exercițiile militare comune
Ucraina şi SUA au început luni un exerciţiu implicând 30 de ţări în Marea Neagră şi în sudul Ucrainei, respingând demersurile Rusiei de a anula aceste manevre.
Exerciţiul Sea Breeze 2021 intervine după o creştere a tensiunilor între NATO şi Moscova, care a declarat săptămâna trecută că a tras tiruri de avertisment şi a lansat bombe în calea distrugătorului britanic HMS Defender pentru a-l îndepărta din apele Mării Negre în largul Crimeii. Marea Britanie a respins versiunea incidentului prezentată de Moscova.
Opoziție rusă
Rusia a anexat Crimeea în 2014 şi pretinde că este teritoriu rusesc, dar peninsula este recunoscută la nivel internaţional ca parte a Ucrainei.
Ambasada Rusiei la Washington a cerut săptămâna trecută anularea exerciţiilor Sea Breeze, iar Ministerul rus al Apărării a declarat că va reacţiona dacă va fi necesar pentru a proteja securitatea naţională a Rusiei.
Sea Breeze 2021 este programat să dureze două săptămâni, implicând aproximativ 5.000 de militari NATO şi ai ţărilor aliate, precum şi circa 30 de nave şi 40 de avioane. Vor participa de asemenea distrugătorul cu rachete ghidate USS Ross şi trupe de infanterie marină americane.
Ucraina afirmă că obiectivul principal este de a câştiga experienţă în acţiuni comune în cadrul unor operaţiuni multinaţionale de menţinere a păcii şi de securitate.
Relaţiile între Kiev şi Moscova s-au deteriorat semnificativ după anexarea Crimeii de către Rusia, care acordă sprijin rebelilor separatişti în estul Ucrainei.
Tensiuni militare
Tensiunile au escaladat după ce Rusia a comasat în primăvară efective importante de trupe şi tehnică militară la frontiera cu Ucraina, dintre care o parte au rămas pe loc, deşi la 22 aprilie Moscova anunţase retragerea lor.
În contextul exerciţiilor Sea Breeze-2021, Rusia a blocat în zona coastei de vest a peninsulei Crimeea accesul navelor de război ale Alianţei Nord-Atlantice, a comunicat miercuri dimineaţă portalul rusesc Avio.pro, citat de mass-media.
Astfel, în largul coastelor Crimeii au fost stabilite zone de interdicţie în care navele NATO nu pot intra. Orice acţiune agresivă a navelor Alianţei va fi oprită instantaneu, scria Avia.pro.
Potrivit portalului citat, Rusia îşi rezervă dreptul de a utiliza mijloacele de război electronic sau organizarea propriilor exerciţii cu tiruri de rachetă, ca răspuns la exerciţiile NATO.
Ulterior Ministerul rus al Apărării anunța miercuri, 23 iunie, că o „navă de patrulare de frontieră” rusă a „tras focuri de avertizare”, iar un avion Su-24M a efectuat un „bombardament preventiv de-a lungul rutei distrugătorului” britanic HMS Defender, care ar fi intrat într-o zonă din apropierea peninsulei Crimeea, ale cărei ape teritoriale Rusia le revendică drept ale sale.
Participare românească
Peste 300 de marinari militari ai Forţelor Navale Române participă, în perioada 28 iunie – 10 iulie, la exerciţiul multinaţional „Sea Breeze 21”, organizat de forţele navale ale Statelor Unite ale Americii şi cele ale Ucrainei, în apele internaţionale ale Mării Negre şi în raioane de instrucţie terestre din zona Odessa.
Potrivit unui comunicat transmis luni de Statul Major al Forţelor Navale (SMFN), corveta „Contraamiral Horia Macellariu” (265) a plecat sâmbătă, din portul militar Mangalia, şi a luat cap-compas portul Odessa din Ucraina, unde a acostat duminică, alături de alte nave militare străine care participă la „Sea Breeze 21”.
Cea de a doua navă militară care va reprezenta Forţele Navale Române la exerciţiul din Ucraina este fregata „Regina Maria” (222), cu un elicopter IAR 330 „Puma Naval” ambarcat la bord. Fregata va pleca miercuri, 30 iunie, din portul militar Constanţa, va executa o serie de exerciţii în comun cu fregata neerlandeză HNLMS „Evertsen”, după care se va integra în gruparea navală permanentă a Alianţei Nord-Atlantice SNMG-2 care operează în Marea Neagră şi va participa la exerciţiul „Sea Breeze 21” din Ucraina.
Pe timpul desfăşurării exerciţiului, doi elevi ai Şcolii Militare de Maiştri Militari a Forţelor Navale „Amiral Ion Murgescu” se vor afla, în perioada 29 iunie – 7 iulie, la bordul unui distrugător al Forţelor Navale ale SUA în Europa care participă la „Sea Breeze 21”, unde vor efectua un stagiu de pregătire practică, coordonat de marinarii american. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 29, 2021 | Federatia Rusa, Știri, UE
Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană
Negocierile UE cu Rusia ar fi folositoare pe mai multe chestiuni, inclusiv pentru a-i spune direct preşedintelui Vladimir Putin că atacurile cibernetice nu pot fi baza unei relaţii productive, a declarat cancelarul german Angela Merkel.
„Aici, cred că este mai bine nu doar să vorbim între noi, dar şi să îl confruntăm pe preşedintele rus în privinţa acestor lucruri şi să îi spunem că pe o astfel de bază nu se poate construi o cooperare fructuoasă”, le-a spus Merkel parlamentarilor germani şi francezi.
În afara îngrijorărilor UE în legătură cu influenţa Rusiei în Belarus şi Ucraina, Merkel a mai evidenţiat dezarmarea şi viitorul Siriei şi al Libiei ca subiecte pe care blocul comunitar le-ar mai putea ridica în discuţiile cu Putin.
Opoziție europeană
Liderii din Uniunea Europeană au respins vineri o propunere venită din partea Franţei şi Germaniei de a organiza un summit cu Rusia, după ce Polonia şi ţările baltice (Lituania, Letonia, Estonia) au spus că acest lucru ar transmite un mesaj greşit, în contextul deteriorării legăturilor Est-Vest.
„Relaţia dintre Rusia şi Uniunea Europeană nu este bună în acest moment, însă chiar şi în timpul Războiului Rece oamenii vorbeau unii cu alţii. Prin urmare, cred că tăcerea nu este folositoare în rezolvarea problemelor”, a declarat cancelarul german.
Merkel a adăugat însă că liderii din UE au identificat chestiuni despre care au convenit că vor să fie discutate cu Rusia şi au însărcinat oficiali cu găsirea formatelor şi condiţiile în care ar putea avansa negocierile cu Moscova.
„Asta înseamnă că am făcut un pas înainte, dar încă nu ne-am îndeplinit obiectivul”, a adăugat ea. (K.P.)
