de Isac Mihai | sept. 15, 2021 | Balcani, Știri, UE
Macedonia de Nord visează la aderarea euro-atlantică
Cancelarul german Angela Merkel a declarat marţi că Albania şi Macedonia de Nord îndeplinesc criteriile pentru a începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană.
„Atât Albania, cât şi Macedonia de Nord au îndeplinit criteriile pentru a începe negocierile de aderare. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat din cauza veto-ului bulgar, dar am promis că vom rămâne aproape de acest proces, întrucât s-a investit în el multă energie”, a spus Angela Merkel într-o conferinţă de presă comună cu prim-ministrul albanez Edi Rama la Tirana.
Supărare albaneză
Pe de altă parte, prim-ministrul Rama a declarat că ambele ţări sunt ostatice ale naţionalismului din interiorul Uniunii Europene.
„Suntem ostatici ai naţionalismului din UE. Nu există guverne naţionaliste în Uniune, dar naţionaliştii şi extrema dreaptă din anumite ţări afectează din păcate luarea deciziilor guvernelor moderate. Ceea ce vedem astăzi este că procesul de integrare este ţinut ostatic de un val naţionalist într-o ţară”, a spus Rama.
Merkel a recunoscut că stagnarea integrării Albaniei în UE este datorată politicii interne a anumitor membri ai Uniunii, relatează Ora News.
Ea a declarat că înţelege dezamăgirea ţărilor din regiune, notând că promisiunea trebuie menţinută din moment ce au fost îndeplinite criteriile, fără a pune condiţii suplimentare din cauza evoluţiilor politice interne din unele ţări.
„Acest lucru duce la dezamăgire şi înţeleg frustrarea. Promisiunea trebuie menţinută după îndeplinirea criteriilor şi ar trebui să ştim cum să avem încredere unul în celălalt”, a spus ea.
Balcanii de Vest, puși la colț
Statele din Balcanii de Vest mai au un drum lung de parcurs până să adere la Uniunea Europeană, însă scopul Germaniei este ca ele să ajungă acolo, a declarat luni cancelarul german Angela Merkel.
Într-o conferinţă de presă la Belgrad cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic, Merkel a spus că este în interesul statelor membre ale UE ca ţările din Balcanii de Vest să adere la blocul comunitar.
„Mai este un drum lung de parcurs până când Serbia şi celelalte ţări din regiune pot deveni membri ai Uniunii Europene, aşa cum este obiectivul nostru comun”, a afirmat Merkel.
„Noi, cei care suntem deja membri ai Uniunii Europene, ar trebui să nu uităm că există un interes geostrategic absolut de a include aceste ţări în Uniunea Europeană”, a adăugat cancelarul german.
Merkel a declarat anterior că vede cele şase ţări din Balcanii de Vest – Serbia, Albania, Macedonia de Nord, Bosnia-Herţegovina, Muntenegru şi Kosovo – ca viitoare membre ale UE. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 15, 2021 | Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri
Armata turcă, prezentă în Libia
Rusia, ameninţând ca îşi va folosi dreptul de veto, a provocat un blocaj în Consiliul de Securitate cu privire la reînnoirea pentru un an a misiunii politice a ONU în Libia, au declarat surse diplomatice.
Limbajul prevăzut în proiectul de rezoluţie redactat de Marea Britanie, referitor la retragerea trupelor străine şi mercenarilor din Libia, precum şi rolul emisarului ONU, nu a convenit Moscovei, au precizat sursele.
Mandat expirat
Mandatul misiunii ONU expiră miercuri seară şi Consiliul de Securitate a prevăzut să voteze în cursul dimineţii o simplă „prelungire tehnică” până la sfârşitul lunii pentru „a rezolva problemele” până atunci, a precizat un diplomat sub protecţia anonimatului.
La solicitarea AFP, misiunea diplomatică rusă la ONU a refuzat orice comentariu, explicând că au loc în continuare negocieri.
În cursul ultimei dezbateri a Consiliului de Securitate asupra Libiei, Rusia a insistat ca orice retragere a trupelor străine să se efectueze într-un mod echilibrat, astfel încât să nu compromită echilibrul forţelor din Libia.
Sprijin rusesc
Rusia oferă de mult timp un sprijin militar mareşalului Khalifa Haftar, un om forte din estul Libiei, în timp ce Turcia a desfăşurat trupe în ţară în sprijinul guvernului stabilit la Tripoli.
Într-un raport recent, ONU a recomandat să se abroge conducerea bicefală impusă în 2020 de Statele Unite împotriva avizului celorlalţi 14 membri ai Consiliului de Securitate. Această conducere este formată dintr-un emisar la Geneva (slovacul Jan Kubis) şi un coordonator cu sediul în capitala libiană (zimbabweanul Raisedon Zenenga).
ONU recomandă un singur emisar al organizaței, care să fie stabilit la Tripoli, aşa cum era cazul până la debutul crizei.
Libia încearcă să întoarcă pagina deceniului de violenţe de după căderea regimului Muammar Gaddafi, în 2011. Luptele au încetat în vara anului 2020 şi s-a semnat un armistiţiu, dar diviziunile au reapărut rapid, făcând tot mai ipotetice alegerile programate pentru 24 decembrie. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 15, 2021 | Federatia Rusa, Marea Neagra, România, Știri, Turcia, Ucraina
Marea Neagră, amenințată de un dezastru ecologic
„Mucilagiul marin” care a invadat recent coastele turce ale Mării Marmara, care leagă Marea Neagră de Marea Egee, ameninţă să se transforme într-un dezastru ecologic regional, au avertizat biologi turci.
Substanţa vâscoasă, cunoscută sub numele de „mucilagiu marin” sau „mucus de mare”, a acoperit coastele Istanbulului şi a altor mari centre urbane de la Marea Marmara la începutul lunii mai.
Ea este produsă de nişte alge supraîncărcate cu microoganisme care sufocă viaţa marină, relatează mass-media regională.
Dezastru iminent
Este „doar o chestiune de timp” înainte ca mucilagiul din Marmara să se extindă către Marea Neagră şi Marea Egee, a declarat pentru dpa hidrobiologul Levent Artuz.
Echipa condusă de Artuz, formată din aproape 20 de experţi, a monitorizat 450 de locaţii din Marea Marmara de la începutul anului 2021, înainte ca substanţa lipicioasă să se răspândească pe o suprafaţă întinsă a mării.
„Catastrofa provocată de om” este rezultatul a zeci de ani, exacerbată de deversarea necontrolată de materiale industriale şi deşeuri menajere în apă şi a slăbit „ireversibil” ecosistemul Mării Marmara, a mai spus Artuz.
Artuz a avertizat că mucilagiul nu se poate descompune din cauza lipsei de oxigen din Marmara.
Ecocid în desfășurare
„Este pe cale să devină o problemă internaţională, un coridor biologic poate transporta substanţa rapid”, a mai spus el, cerând ţărilor învecinate să ia măsuri de precauţie.
Ţările de coastă precum Rusia, România şi Grecia ar trebui să-şi coordoneze eforturile pentru a reduce la minim o poluare excesivă a mării, a mai spus Artuz.
Mucilagiul a redus deja drastic diversitatea peştilor din Marea Marmara în doar un an de zile. „Numărul de specii dintr-o singură staţie a scăzut la 20 de la 200 anul trecut, 60% din specii au dispărut”, a adăugat Artuz.
Acesta este cea mai gravă situaţie din 1954, când biologii au început pentru prima dată să monitorizeze Marea Marmara, a mai spus Artuz. (M.I.)
de Isac Mihai | sept. 14, 2021 | Federatia Rusa, Știri
Președintele Vladimir Putin, izolat electoral de COVID
Preşedintele rus Vladimir Putin a intrat în izolare după descoperirea de cazuri de COVID-19 în anturajul său, a anunţat marţi Kremlinul. „Din cauza unor cazuri identificate de coronavirus în anturajul său, Vladimir Putin trebuie să respecte un regim de autoizolare o anumită perioadă de timp”, a precizat preşedinţia rusă într-un comunicat, anunţând că, din această cauză, preşedintele Federaţiei Ruse nu va participa la un summit regional în Tadjikistan.
Putin a anunţat acest lucru într-o discuţie la telefon cu preşedintele tadjic Emomali Rahmon, potrivit RIA Novosti.
Putin, testat
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a subliniat că Vladimir Putin a intrat în contact cu persoane infectate cu noul tip de coronavirus, dar „se simte foarte bine”. Peskov a precizat că Vladimir Putin a făcut un test de depistare a noului tip de coronavirus, dar că deocamdată Kremlinul nu a primit rezultatul.
De asemenea, deocamdată nu există informaţii cu privire la cât va sta Vladimir Putin în izolare. Dumninică în Rusia vor avea loc alegeri parlamentare, considerate extrem de importante pentru popularitatea președintelui Putin și a partidului de guvernământ.
Cu o zi înainte, în timpul unei întâlniri cu paralimpici ruşi, Vladimir Putin a declarat că mulţi din anturajul său au fost depistaţi cu noul tip de coronavirus, că lucrurile trebuie clarificate şi că, în opinia sa, el însuşi va intra probabil în carantină.
Liderul rus s-a vaccinat în primăvară cu Sputnik V. El a declarat de mai multe ori că anticorpii săi „se menţin la un nivel ridicat”.
În luna iulie, Peskov a relatat că persoanele care intră în contact cu Vladimir Putin respectă măsuri stricte. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 14, 2021 | Federatia Rusa, Știri, UE
Vladimir Putin, supărat pe Facebook și Twitter
Justiţia rusă a condamnat reţelele de socializare americane Facebook şi Twitter la noi amenzi pentru conţinuturi considerate ilegale, înaintea alegerilor legislative care se vor desfăşura în Rusia între 17 şi 19 septembrie.
Pentru Facebook, noua amendă este de 21 de milioane de ruble (300.000 de dolari), iar pentru Twitter, de 5 milioane de ruble (70.000 de dolari). Amenzile cumulate primite până în prezent de Facebook în Rusia se ridică la 90 de milioane de ruble (1,2 milioane de dolari) şi cele ale Twitter, la 45 de milioane de ruble (600.000 de dolari).
Ambasador convocat
Şi serviciul rus de mesagerie criptată Telegram a primit o amendă de 9 milioane de ruble (123.000 de dolari), cu celelalte amenzi anterioare ajungând la circa o jumătate de milion de dolari.
Ministerul de Externe rus l-a convocat pe ambasadorul american John Sullivan pentru a-i transmite un protest cu privire la ingerinţa companiilor americane din sectorul internetului în afacerile interne ale Rusiei.
Aceste companii, printre care Google, Facebook şi Twitter, au fost acuzate de Moscova de încălcarea legislaţiei ruse privind publicarea de conţinuturi extremiste sau interzise, cum ar fi cele considerate a încuraja consumul de droguri sau sinuciderile, dar şi publicarea unor apeluri ale opozantului încarcerat Alexei Navalnîi şi ale susţinătorilor acestuia pentru participarea la proteste împotriva Kremlinului.
Google și Apple, în banca acuzaților
Moscova acuză de asemenea Google şi Apple de ingerinţă electorală pentru că refuză să retragă o aplicaţie a lui Navalnîi care dă consemne de vot cetăţenilor ruşi pentru ca politicienii puterii să piardă scrutinul din 17-19 septembrie.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a vorbit săptămâna aceasta despre riscul unor ingerinţe externe în alegerile din Rusia, înaintea cărora partidul preşedintelui Vladimir Putin, Rusia Unită, este cotat în sondaje cu mai puţin de 30% din intenţiile de vot.
Preşedintele Putin a declarat la începutul anului că giganţii internetului au intrat ”în concurenţă de facto cu statele” şi încearcă ”să controleze brutal societatea”. (K.P.)
