de Isac Mihai | sept. 14, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Donbass, rana deschisă pe trupul Ucrainei
Ministerul de Interne al Rusiei le-a propus locuitorilor din Republicile separatiste Donețk și Lugansk să depună, pe teritoriul Rusiei, o cerere în vederea participării la Programul de stat pentru strămutarea compatrioților, se arată într-un comunicat postat pe pagina oficială a MAI Rus, scrie agenția TASS.
Potrivit datelor instituției, Ministerul de Interne a pregătit deja un proiect de decret în acest sens.
”Prin proiectul de decret se propune modificarea Programului de stat cu scopul de a le oferi compatrioților care locuiesc permanent pe teritoriile anumitor zone din regiunile Donețk și Lugansk din Ucraina dreptul de a depune cerere privind participarea la Programul de stat și de a obține dovada de participant la Programul de stat pe teritoriul Rusiei”, se arată în comunicat.
Anterior, Ministerul de Interne al Rusiei a anunțat că peste 184.000 de cetățeni ai Ucrainei au primit, în perioada ianuarie – iunie 2021, cetățenie rusă. În total, în acest an, cetățenia Federației Ruse a fost obținută de peste 350.000 de străini proveniți, în special, din Ucraina, pe locul doi situându-se Tadjikistanul, pe trei fiind cetățenii Kazahstanului.
Interse strategice
Federaţia Rusă nu dorește reglementarea conflictului din Donbas, a declarat adjunctul consilierului Secretarului de Stat al SUA, George Kent, citat de RBK-Ucraina.
Potrivit lui Kent, în prezent Ucraina dispune de mecanismele, care pot ajuta la încheierea conflictului din Donbas. „Este Grupul de Contact Trilateral privind Donbasul, procesul Normandia. Alte conflicte dispun de alte mecanisme. Numitorul lor comun este nedorinţa ruşilor de a-şi îndeplini angajamentele asumate”, a declarat oficialul american.
Adjunctul consilierului Secretarului de Stat al SUA a mai menţionat că Rusia nu-şi îndeplineşte angajamentele care reies din acordurile de la Minsk din 2015. Promisiunile ţării-agresor sunt promisiuni identice, pe care Putin le-a dat preşedintelui Georgiei în 2008. „Ele sunt analogice şi promisiunilor date de Boris Elţin referitor la Transnistria în 1999”, a mai spus George Kent.
Deci, problema nu constă în formatul ales, ci în nedorinţa Rusiei în încheierea acestor conflicte, a conchis acesta. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 10, 2021 | Balcani, Știri, UE
Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană
Cancelarul german Angela Merkel se va deplasa în Serbia şi Albania la începutul săptămânii viitoare, a anunţat vineri purtătorul de cuvânt al executivului de la Berlin, Steffen Seibert.
Merkel va fi primită luni, la Belgrad, de preşedintele sârb Aleksandar Vucic, înainte de a se întâlni cu reprezentanţi ai societăţii civile din mai multe ţări balcanice.
Marţi, şefa executivului german va pleca la Tirana pentru discuţii cu premierul albanez Edi Rama. De asemenea, ea va avea discuţii cu şefii de guvern din şase ţări din Balcanii Occidentali legate de cooperarea regională.
Angela Merkel urmează să renunţe la postul de cancelar după alegerile parlamentare din 26 septembrie din Germania, după ce a condus executivul federal timp de 16 ani. (N.G.)
de Isac Mihai | sept. 10, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că un război total cu Rusia este o posibilitate şi că îşi doreşte să aibă o întâlnire substanţială cu preşedintele rus Vladimir Putin.
Întrebat la Summitul Strategiei Europene de la Ialta (YES) dacă ar putea exista cu adevărat un război total cu Rusia, care a anexat Peninsula Crimeea de la Ucraina în 2014 şi îi sprijină pe separatiştii din estul Ucrainei, Zelenski a răspuns: „Cred că se poate întâmpla”.
„E cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla, dar, din păcate, există această posibilitate”, a adăugat el, vorbind în ucraineană.
Supărat pe NATO
Conform Kievului, conflictul din estul Ucrainei a făcut 14.000 de morţi începând din 2014.
Zelenski a spus că relaţiile cu SUA s-au îmbunătăţit, însă a deplâns faptul că Ucraina nu a primit un răspuns clar la solicitarea sa de a adera la NATO, un pas care ar înfuria cu siguranţă Moscova.
„Nu am primit o poziţie directă cu privire la aderarea Ucrainei la NATO. Ucraina este pregătită de mult timp”, a spus el.
Zelenski a mai declarat că un refuz de a primi Ucraina ar slăbi NATO şi ar face jocul Rusiei.
Tensiunile dintre Kiev şi Moscova s-au amplificat la începutul acestui an, când luptele din estul Ucrainei s-au intensificat, iar Rusia a masat mai multe trupe în apropierea graniţei.
Acuzații ruse
Moscova a acuzat Ucraina că a pierdut interesul în discuţiile de pace, în timp ce Zelenski a insistat fără succes pentru o întâlnire cu Putin în zona de conflict. „Sincer, nu am timp să mă gândesc la el”, a declarat Zelenski vineri.
„Sunt mai interesat dacă putem cu adevărat să avem o întâlnire substanţială, şi nu declarativă, aşa cum face cu unele state”, a adăugat el.
„Astăzi mi se pare că ei nu par să vadă sensul rezolvării unor chestiuni. Încheierea războiului şi rezolvarea rapidă a chestiunilor legate de conflict – nu îşi doresc asta”, a mai spus Zelenski. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 9, 2021 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
UE menține sancțiunile
Comitetul Reprezentanților Permanenți ai guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană a decis, miercuri, prelungirea cu șase luni a sancțiunilor impuse Rusiei din cauza destabilizării situației din Ucraina și a subminării suveranității și integrității teritoriale a statului ucrainean.
Decizia trebuie aprobată de Consiliul UE și, ulterior, publicată în Jurnalul Oficial al UE. Aceste sancțiuni impuse de UE au fost prelungite în mod regulat, începând cu martie 2017. În momentul de față, pe lista sancțiunilor sunt 177 de persoane fizice și 48 de persoane juridice. (N.G.)
de Isac Mihai | sept. 8, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Moldova Politică, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Transnistria, piatra de moara geopolitica de la gatul Republicii Moldova
Liderul regimului de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a îndemnat locuitorii din Transnistria care au cetățenia rusă să voteze la alegerile deputaților din Duma de Stat din Rusia, care sunt programate pentru 19 septembrie. Potrivit lui, transnistrenii „nu se văd în afara proceselor politice și civile care au loc în Rusia”. „Aceste alegeri au o mare importanță și pentru republica noastră – sprijinul pentru pace și stabilitate pe Nistru, dezvoltarea socio-economică a Transnistriei”, a spus el, îndemnând locuitorii regiunii „să-și exercite dreptul constituțional de a alege viitorul Rusiei lor iubite”. Aproximativ 500 de mii de oameni locuiesc în Transnistria, dintre care aproximativ jumătate au și cetățenie rusă. La alegerile din 19 septembrie, Comisia Electorală Centrală a Federației Ruse va deschide 27 de secții de votare în regiunea transnistreană.
Kievul protestează
Anterior Ucraina a protestat faţă de decizia Moscovei de a stimula participarea la alegerile parlamentare rusești din septembrie a peste 400 de mii de locuitori din Donbas. Acestea vor avea loc în perioada 17-19 septembrie, liderii separatiști din Doneţk şi Lugansk salutând decizia părții ruse. În ultimii ani sute de mii de locuitori din est au primit cetățenia Federației Ruse, o parte părăsind regiunea de conflict.
Ucraina “protestează cu fermitate împotriva aprobării de către Comisia Electorală Centrală a Rusiei decizia de a implica populaţia din teritoriile temporar ocupate în regiunile Doneţk şi Lugansk ale Ucrainei în alegerile din septembrie pentru Duma de Stat prin vot electronic”, a transmis Ministerul ucrainean de Externe într-un comunicat.
Donbass, rana deschisă pe trupul Ucrainei
Alegeri ilegale
“Astfel de acţiuni ale părţii ruse, precum şi organizarea ilegală a alegerilor pentru Duma de Stat pe teritoriul temporar ocupat al Republicii Autonome Crimeea şi oraşul Sevastopol, constituie o încălcăre flagrantă a normelor şi principiilor dreptului internaţional, Constituţiei şi legislaţiei actuale a Ucrainei”, subliniază MAE ucrainean.
Kievul și o parte importantă din comunitatea internațională consideră că Rusia a anexat ilegal în 2014 peninsula Crimeea şi portul său Sevastopol, baza permanentă a Flotei ruse din Marea Neagră. Partea rusă respinge acuzațiile, făcând trimitere la un referendum desfășurat în Crimeea prin care a fost decisă intrarea regiunii în cadrul Rusiei.
“Organizarea procesului electoral în teritoriile ocupate ale Ucrainei şi participarea populaţiei locale, căreia i-a fost impusă cu forţa cetăţenia rusă, pune sub semnul întrebării legitimitatea rezultatelor electorale”, subliniază diplomaţia ucraineană.
MAE ucrainean mai cere de asemenea Moscovei “să anuleze toate deciziile ilegale privind teritoriile ocupate temporar şi să înceteze să întreprindă acţiuni îndreptate spre o mai mare integrare a populaţiei din teritoriile ocupate temporar în spaţiul politic şi socio-juridic al Federaţiei Ruse”.
Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass
Pașaportizare pe bandă rulandă
Comisia Electorală Centrală a Rusiei a adoptat o rezoluţie care permite locuitorilor din Donbas cu cetăţenie rusă să voteze online la alegerile din septembrie, după ce Moscova a acordat peste 600.000 de paşapoarte locuitorilor din estul Ucrainei, unde armata ucraineană şi separatiştii proruşi se luptă din 2014.
“Un cetăţean al Federaţiei Ruse care nu este înregistrat la locul de reşedinţă pe teritoriul Rusiei şi care a obţinut cetăţenia rusă prin procedură simplificată, în conformitate cu ordinul executiv al preşedintelui din 24 aprilie 2019 (…), are dreptul de a participa la votul online pentru alegerile pentru Duma de Stat”, indică documentul.
Prim-vicepreşedintele Comisiei din Dumă pentru afacerile Comunităţii Statelor Independente (CSI), Viktor Vodolaţki, a declarat că peste 450.000 de persoane din Donbas ar putea să voteze la aceste alegeri legislative.
Parlamentarul rus a mai menționat că 611.320 de persoane din zona Donbas deţin deja cetăţenia Federaţiei Ruse.
Comisia electorală rusă a decis în mai că alegătorii din Moscova, Nijni Novgorod, Kursk, Iaroslavl, Murmansk, Rostov şi Sevastopol vor putea vota electronic la alegerile legislative preconizate să se desfăşoare din 17 până în 19 septembrie, la care, pe lângă deputaţii Dumei, vor fi aleşi 12 şefi de entităţi federale şi 39 de parlamente regionale. (K.P.)
