de Isac Mihai | feb. 5, 2019 | Federatia Rusa, Info Militar, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Ucraina
Israel, amenintat permanent de terorism
Iranul a avertizat Israelul că va exista un răspuns „ferm şi adecvat” dacă va continua să atace ţinte în Siria, unde Teheranul l-a sprijinit pe preşedintele Bashar al-Assad şi forţele sale în războiul lor de aproape opt ani cu rebelii şi militanţii, relatează mass-media de la Ierusalim, citată de KARADENIZ PRESS. Israelul, care percepe Iranul drept cea mai mare ameninţare de securitate pentru el, a atacat în mod repetat ţinte iraniene şi ale miliţiilor aliate în Siria. În condiţiile în care în Israel vor avea loc alegeri anticipate în aprilie 2019, Israelul este tot mai deschis în privinţa lansării de lovituri aeriene.
Sfat de război
Într-o întâlnire cu ministrul sirian de externe Walid al-Moalem de la Teheran, secretarul Consiliului Naţional de Securitate al Iranului, Ali Shamkhani, a declarat că atacurile israeliene au încălcat integritatea teritorială a Siriei şi sunt „inacceptabile”. „Dacă aceste acţiuni continuă, vom activa unele măsuri calculate ca descurajare şi ca răspuns ferm şi adecvat pentru a-i învăţa o lecţie pe conducătorii criminali şi mincinoşi ai Israelului”, a declarat Shamkhani, citat de agenţia de ştiri Fars.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu, aflat în plină campanie electorală, a declarat luna trecută că forţele israeliene vor continua să-i atace pe iranieni în Siria şi i-a avertizat „să plece de acolo” repede.
În ianuarie, avioane de luptă israeliene au lansat un atac asupra a ceea ce au identificat drept o ascunzătoare de arme iraniană în Siria.
„Guvernul sirian consideră că este datoria sa să menţină forţele de securitate iraniene pe teritoriul Siriei”, ar fi afirmat Moalem marţi, potrivit relatării unei media conduse de Hezbollah. La rândul său, Republică Islamică Iran a afirmat în mod repetat că va păstra forţe militare în Siria.
Sistemul Kolchuga, folosit cu succes de Israel în combaterea terorismului
Mâna Ucrainei
Sistemele ucrainene de război electronic Kolchuga-M ar fi ajutat Israelul să distrugă, pe 21 ianuarie, mai multe sisteme de apărare aeriană „Pantsir-S1″ale forțelor armate siriene și iraniene, potrivit DefenseWorld.net, citată de defenseromania.
Sistemul radar Kolchuga face posibilă detectarea țintelor aflate la sol și în aer. Radarul poate urmări mișcarea ţintelor aflate la sol pe o distanţă de 600 km, iar țintele aeriene pot fi urmărite până la altitudini de 10 km şi pe o rază de până la 800 km, ceea ce face ca Kolchuga să reprezinte un sistem eficient de avertizare timpurie.
Israelul a achiziționat la sfârșitul anului 2018 un sistem de senzori pasivi Kolchuga-M, produs în Ucraina.
Sursa citată mai menționează că armata israeliană a distrus pe 21 ianuarie mai nulte ținte iraniene și siriene în jurul Damascului, printre acestea aflându-se și sisteme avansate de apărare antiaeriană de tip Pantsir-S.
Strategie dură
Imaginile prezentate triumfal de armata israeliană au arătat faptul că mai multe sisteme de apărare antirachetă de producție rusească de tip Pantsir-S1 (denumire NATO SA-22), au fost distruse în urma acestor atacuri.
Sistemul Pantsir-S1 este un sistem combinat de arme / rachete cu autopropulsie, construit în Rusia, care este amplasat pe camioane 8×8. Sistemul de tunuri transportabile / SAM include până la 12 rachete sol-aer dispuse în două grupuri cu 6 tuburi pe turelă și o pereche de tunuri de 30 mm.
Sistemul Kolchuga i-a ajutat pe israelieni să identifice locația tuturor sistemelor de apărare aeriană din Siria, printre care un sistem de rachete Tor, un sistem antiaerian Pantsir-S, un sistem de apărare antiaeriană S-75 Divina și un radar JY-28, a raportat Uawire.
Succesul atacurilor lui Israel asupra infrastructurii iraniene din Siria a fost în multe privințe datorat utilizării unui senzor pasiv Kolchuga, raportează Avia-pro, citând experți chinezi.
Experții chinezi au atras atenția asupra preciziei uimitoare cu care aviaţia israeliană a lovit sistemele ruseşti și au constatat că, înainte de dobândirea sistemului Kolchuga, Israel a fost extrem de precaut în a decide dacă să atace sau nu sistemele Pantsir-S detaşate de Iran în Siria. (M.B.)
de Isac Mihai | feb. 5, 2019 | Uncategorized @ro
Dunărea, obiectiv strategic pentru România
România va continua implementarea proiectului Danube Floodplain, privind reducerea riscului de inundaţii prin reabilitarea luncii de-a lungul fluviului Dunărea şi a afluenţilor, o iniţiativă finanţată cu 3,67 milioane de euro la care participă 10 ţări din bazinul Dunării, se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei Naţionale „Apele Române” (ANAR), transmis mass-media, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
În acest context, a fost organizat recent la Port Cultural Cetate, din judeţul Dolj, un al doilea workshop, cu tema „Reducerea riscului de inundaţii prin reabilitarea luncii Dunării în zona pilot Bistreţ”, cu scopul unei mai bune înţelegeri de către factorii interesaţi a legăturii dintre biodiversitate, ecosisteme şi bunăstarea umană. „În acest sens, workshopul a contribuit la cunoaşterea beneficiilor oferite de zona pilot Bistreţ (judeţul Dolj), determinarea valorii şi a importantei acesteia pentru societate, determinarea serviciilor sau a bunurilor oferite de zona pilot care ar trebui să fie susţinute prin măsurile de reconstrucţie”, se menţionează în comunicat.
Management îmbunătățit
Potrivit sursei citate, obiectivul principal al proiectului este îmbunătăţirea managementului apelor transfrontaliere şi prevenirea riscului de inundaţii, maximizând în acelaşi timp beneficiile pentru biodiversitate. „Acest lucru ar putea contribui la crearea unei reţele de ecosisteme acvatice mai stabile şi bogate în specii, care să ofere avantaje suplimentare comunităţilor locale şi care să reducă atât impactul diferitelor activităţi umane, precum şi efectul evenimentelor climatice extreme. Proiectul va avea ca rezultat îmbunătăţirea cunoştinţelor despre managementul integrat al apei în rândul ţărilor dunărene, prin: restaurarea zonelor inundabile, combinarea infrastructurilor clasice şi a celor verzi, precum şi adoptarea unor măsuri de retenţie naturală. Toate acestea vor fi realizate cu implicarea tuturor factorilor interesaţi (stakeholderilor), a căror cooperare este foarte importantă în planificarea şi implementarea durabilă a unor astfel de proiecte. În cadrul proiectului se testează şi se evaluează eficienţa proiectelor locale de conservare şi restaurare pentru reducerea riscului de inundaţii şi îmbunătăţirea serviciilor ecosistemice utilizând zone pilot selectate în bazinul Dunării”, notează ANAR în comunicatul remis.
Dunărea, cale navigabilă strategică pentru statele europene
Statististici îngrijorătoare
Datele oficiale relevă faptul că lucrările de regularizare istorice şi recente – baraje şi diguri, întreruperea conectivităţii longitudinale şi laterale, modificările în modul de utilizare al terenurilor – care au avut loc de-a lungul bazinului Dunării au dus la reducerea masivă a suprafeţelor de luncă. „Diminuarea acestor zone cu până la 68% în ultimii 100 de ani a avut efecte dezastruoase atât pentru comunităţile locale care au fost expuse inundaţiilor, cât şi asupra biodiversităţii. Lunca Dunării a avut întotdeauna rol de protecţie naturală împotriva inundaţiilor cauzate de viituri şi scurgeri rapide, iar scăderea suprafeţei acesteia, împreună cu ploile torenţiale cauzate de schimbările climatice, au generat inundaţii masive în Europa începând cu anul 2002. În acelaşi timp, reducerea suprafeţelor de luncă a cauzat pierderea habitatelor pentru multe specii, pierderea conexiunilor între ecosisteme şi implicit scăderea biodiversităţii, o bogăţie a acestor zone în trecut”, se precizează în comunicatul citat de agenția KARADENIZ PRESS.
10 pentru Dunăre
Implementarea proiectul Danube Floodplain a început în data de 1 iunie 2018 şi se va încheia la 30 noiembrie 2020, mai arată sursa citată.
Proiectul este finanţat cu 3,67 milioane de euro prin Programul Interreg Europe prin Programul Transnaţional Dunărea 2014-2020, fiind implementat de 18 instituţii şi organizaţii partenere şi patru instituţii cu rol de parteneri strategici asociaţi din zece ţări care fac parte din bazinul fluviului Dunărea (Austria, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Slovacia, Slovenia, România şi Serbia).
Instituţiile şi organizaţiile partenere din România sunt Ministerul Apelor şi Pădurilor, Administraţia Naţională ‘Apele Române’ care are şi rolul de lider al proiectului, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor şi WWF România.
Danube Floodplain intră sub incidenţa Axei prioritare 2 a Programului Transnaţional Dunărea respectiv „Responsabilitatea faţă de mediu şi cultură în Regiunea Dunării’, având ca obiectiv specific consolidarea managementului transnaţional al apei şi prevenirea riscurilor la inundaţii. (M.B.)
de Isac Mihai | feb. 5, 2019 | Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina
Ucraina, razboi electoral total
Comisia Electorală Centrală de la Kiev a comunicat că 89 de persoane și-au exprimat dorința de a candida la alegerile prezidențiale din 31 martie 2019, relatează mass-media locală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Până duminică, ultima zi de depunere a cererilor, au fost înregistrați 28 de candidați, o cifră record pentru Ucraina.
Candidații au posibilitatea de a își face campanie până la 29 martie, la ora 00.00, atunci când va fi interzisă orice agitație electorală.
În special, printre candidații înregistrați se află 13 deputați și doi foști șefi ai Serviciului de Securitate al Ucrainei. Din cei 28 de candidați 11 sunt independenți, ceilalți candidează din partea partidelor politice.
Petro Semonenko, liderul partidului Comunist și Nadia Savcenko, pilotul ucrainean arestată sub suspiciunea pregătirii unor acte de terorism, nu vor putea participa la alegerile preterintenționale.
Timoșenko, aroganță electorală
Fostul premier ucrainean Iulia Timoşenko a declarat că „după ce va câştiga scrutinul prezidenţial din 31 martie 2019, toți cei care s-au folosit de Ucraina în ultimii cinci ani sau au fost implicaţi în acte de corupție și au falsificat alegeri vor fi deferiţi justiției”. „Corupția a înghițit întreaga țară şi este întreţinută de actualul președinte, Petro Poroşenko. După alegeri, acesta va răspunde pentru tot, inclusiv pentru actele de corupție din procesul prin care au fost livrate către armată echipamente militare de la uzinele sale. Poroşenko va răspunde pentru cei cinci ani de distrugere a țării” – a declarat Iulia Timoșenko.
În opinia sa, Ucraina este condusă de o mafie coruptă, formată din oligarhi, care spală bani prin paradisuri fiscale, ascunzându-se în spatele unor sloganuri care utilizează fraze ce conţin cuvinte precum „armată, limbă şi credință”, notează RBC Ucraina, citată de mass-media internațională.
Timoșenko a declarat că nu are nicio îndoială cu privire la victoria sa în alegeri și că obiectivul său principal în fruntea statului este să pună capăt „acestei perioade a nedreptății, a distrugerii economiei și a posibilităţilor financiare ale fiecărei familii”.
„Candidez pentru a începe o perioadă strălucitoare în istoria Ucrainei, o perioadă de înflorire a economiei ucrainene şi de revenire la respectul faţă de oameni şi faţă de justiție. Cred că putem face acest lucru împreună cu toți ucrainenii” – a concluzionat Iulia Timoşenko.
Iulia Timoșenko, convinsă de propria victorie la prezidențiale
Zelenski vs. Timoșenko
Dacă în timpul apropiat ar avea loc alegerile prezidențiale în Ucraina, atunci câștigător ar fi actorul Vladimir Zelenski, cu 19% din intenţiile de votare, arată un sondaj de opinie efectuat în luna decembrie 2018 la comanda Institutului Republican Internațional, citat de mass-media de la Kiev.
Candidatul clasat pe poziţia a doua este fosta şefă a executivului de la Kiev, Iulia Timoşenko, cu un procent de 18,2%, urmat de actualul şef al statului, Petro Poroşenko, care ar câştiga teren cu 15,1% din intenţiile de vot, Boiko – 10% și Grițenko – 8,5 %.
Conform sondajului citat, următorul în clasament este liderul Partidului Radical Oleg Lyashko (7,0%), liderul fracțiunii Nashi Evgheni Muraiev (3,6%), candidatul de la partidul Ukrop Alexander Shevchenko (2,9%), primarul din Lviv Andrey Sadovy 2,7%).
Sondajul a fost efectuat în luna decembrie 2018 la comanda Institutului Republican Internațional din SUA.
Ambiții prezidențiale
Șeful statului ucrainean Petro Poroșenko a anunțat anterior, că va candida pentru al doilea mandat. Despre participarea sa la campania electorală din 2019, Poroșenko a anunțat pe 29 ianuarie, în cadrul forumului „De la Kruty la Bruxelles, mergem pe drumul nostru”.
„Sentimentul de profundă responsabilitate față de țară, față de contemporani, generațiile anterioare și viitoare ale ucrainenilor m-a determinat să decid să candidez pentru al doilea mandat la funcția de președinte al Ucrainei”, a spus Poroșenko.
Președintele a menționat că „solicită alegătorilor un mandat pentru a asigura ireversibilitatea integrării europene și euro-atlantice, independența Ucrainei”. El a precizat că în activitatea sa prezidențială „are cu ce se mândri și de ce să-și ceară iertare”, dar nu dorește să se oprească la jumătatea dezvoltării statului.
„Încheind acești cinci ani, voi începe din nou pentru a păstra cursul strategic către Uniunea Europeană și NATO, cursul de transformare a Ucrainei într-o mare țară de succes a oamenilor fericiți”, a declarat Poroșenco. (N.G.)
de Isac Mihai | feb. 5, 2019 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Liderul-de-la-Kiev-Petro-Poroșenko, folosește NATO și UE pe post de arme politice
Ucraina va depune cererea de aderare la Uniunea Europeană până în 2024, a anunțat președintele de la Kiev, Petro Poroşenko, la evenimentul de lansare în campania prezidenţială, relatează mass-media de la Kiev. „Până în 2024 vom depune cererea de aderare la UE și nu există nicio îndoială că vom primi și vom începe să punem în aplicare Planul de acțiune privind aderarea la NATO”, a spus șeful fostei republici sovietice.
La un alt eveniment desfăşurat la Kiev, Poroşenko a subliniat că numai aderarea deplină la UE și NATO poate garanta independenţa şi securitatea Ucrainei. Poroșenko a mai spus că cere votul cetăţenilor pentru a face ireversibil parcursul de integrare euro-atlantică şi pentru a garanta integritatea teritorială a Ucrainei.
Până acum au fost înregistraţi 23 de candidaţi la alegerile prezidenţiale din Ucraina, printre care şi fostul premier Iulia Timoşenko şi actorul Vladimir Zelinski.
NATO și UE, arme electorale grele
Rada Supremă a Ucrainei va examina în a doua lectură un proiect de lege privind modificarea Constituției, care presupune consfinţirea cursului ţării spre UE și NATO, într-o ședință specială programată pentru data de 7 februarie, a declarat anterior reprezentantul președintelui Ucrainei în Rada Supremă, Irina Lutsenko, într-un interviu pentru postul TV „Pryamoy”, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Potrivit sursei citate, negocierile cu grupurile parlamentare demonstrează sprijinul acestora pentru schimbări cu o majoritate constituțională de peste 300 de voturi. Pentru cimentarea cursului euro-atlantic al Ucrainei, în următoarea sa sesiune, Rada Supremă de la Kiev, va examina proiectele de lege legate de securitatea națională și apărare necesare, a mai declarat Irina Lutsenko.
Reamintim că, în primă lectură, Rada a susținut proiectul de amendamente la Constituție, care consfinţesc cursul țării spre UE și NATO, la 22 noiembrie, 2018. Această decizie a fost susținută de 311 deputați ai poporului.
Poroșenko, ofensivă electorală
Președintele ucrainean, Petro Poroșenko, şi-a exprimat convingerea că Ucraina se îndreaptă cu încredere spre aderarea la Uniunea Europeană și la Alianţa Nord-Atlantică, relatează agenția de presă UNIAN, menţionând că liderul de la Kiev a făcut o declaraţie în acest sens la întâlnirea anuală cu diplomații străini acreditaţi în Ucraina. „Ne urmăm calea cu încredere. Aceasta este modalitatea prin care se poate construi o ţară cu un stat de drept şi o democraţie europeană, care să se îndrepte cu precizie spre aderarea la UE și la NATO. Este calea consensului nostru național, ideea națională. Sunt sigur că nu vom renunța la această cale” a mai subliniat Poroșenko.
Preşedintele a mai menţionat că zona de liber schimb cu UE este „ghidul nostru pentru o amplă integrare economică pe piața europeană comună”. „Ucraina implementează cu succes schimbări fundamentale în domeniul securității și apărării statului. Armata ucraineană a intrat deja în clasamentul primelor zece cele mai puternice armate din Europa. Iar legea privind securitatea națională, adoptată anul trecut, ne-a adus mai aproape de standardele NATO într-un ritm și mai accelerat” – a spus Petro Poroşenko.
Armata Ucrainei, mandria electorală pentru Porosenko
Vise NATO
Ucraina ar putea deveni stat membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice în următorii cinci sau zece ani – consideră general-locotenentul în rezervă Igor Romanenko, fost șef adjunct al Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Acesta califică drept „destul de realistă” posibilitatea ca Ucraina să atingă standardele NATO, în condiţiile în care planul de reformare a armatei ucrainene ar trebui finalizat până în 2020. „Cel mai important lucru este că Ucraina se îndepărtează de sistemul de control al Rusiei, în care Statul Major era parte din Ministerul Apărării, așa cum era în Rusia țaristă, în forțele armate sovietice și în Federația Rusă modernă. Trecem la așa-numitul sistem anglo-saxon, în care Ministerul Apărării îndeplinește o funcție pur militaro-politică, contribuind în mod cuprinzător la dotarea forțelor armate” – a concluzionat fostul șef adjunct al Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.
Standarde NATO
Anterior, ministrul adjunct al afacerilor externe de la Kiev, Vadim Pristaiko, a declarat că Alianța Nord-Atlantică apreciază pozitiv dezvoltarea armatei ucrainene, în special în ceea ce privește pregătirea sergenţilor şi gestionarea trupelor. „Ultima evaluare, pe care Alianţa a făcut-o la sfârșitul anului trecut, indică faptul că există mari realizări” – a menţionat Pristaiko. Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, de asemenea, a anunţat recent că, începând cu anul viitor, forțele armate ucrainene vor funcționa conform standardelor NATO, un obiectiv stabilit prin legea privind securitatea națională a Ucrainei.
„În 2020, Forțele Armate ale Ucrainei vor fi organizate și capabile să acționeze pe deplin conform standardelor NATO, în conformitate cu legea noastră privind securitatea națională” – a precizat șeful statului ucrainean. Totodată, Poroșenko şi-a exprimat convingerea că parcursul euroatlantic al Ucrainei va contribui la asigurarea securității granițelor și suveranității statului. (N.G.)
de Isac Mihai | feb. 5, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
S-400-simbolul-ocupației-militare-ruse-din-Crimeea
Premierul rus Dmitri Medvedev a anunţat luni că Rusia investeşte aproximativ 310 miliarde de ruble (4,7 miliarde de dolari) pentru dezvoltarea infrastructurii în regiunea Crimeea, relatează agenţia DPA, preluată de mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Trimitem aproape jumătate din suma respectivă deja în acest an”, a declarat Medvedev în cadrul unei întâlniri cu adjuncţii săi, iar restul sumei urmează să fie alocată în următorii trei ani.
Investiții civile
Rusia a anexat Crimeea de la Ucraina vecină în urmă cu aproape cinci ani, ca răspuns la înlăturarea preşedintelui ucrainean pro-rus Viktor Ianukovici, în urma unei mişcări populare prooccidentale.
Crimeea a găzduit o mare bază navală rusească la Marea Neagră după ce destrămarea fostei URSS, la începutul anilor 1990, a dus la apariţia Rusiei şi a Ucrainei ca state separate. Federația Rusă a moștenit majoritatea navelor militare sovietice, grupate acum în Flota militară rusă a Mării Negre, grupare de forțe care a cunoscut un important proces de modernizare și dotare cu nave moderne în ultimii ani.
Banii vor fi folosiţi pentru investiții civile, precum şosele, reţele de apă şi electrice, precum şi pentru infrastructura socială, a afirmat Medvedev.
De la anexarea Crimeii în 2014, relaţiile dintre Rusia şi Ucraina au ajuns la cel mai scăzut nivel. Economia Rusiei se confruntă cu sancţiunile impuse de către puterile occidentale, îndeosebi Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană.
Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre
Investiții militare: fără număr
Moscova a alocat sume imense pentru modernizarea infrastructurii militare din peninsulă, acomodarea militarilor din noile forțe desfășurate în regiune și a familiilor acestora. Kremlinul a transformat Crimeea într-o fortăreață militară greu de cucerit, sistemele de rachete mobile sol-aer S-400 Triumf devenind un adevărat simbol al prezenței militare ruse.
În cursul ultimelor luni, autoritățile ruse au anunțat periodic desfășurarea în Crimeea a diferite divizioane de rachete mobile sol-aer S-400. Una dintre ele a fost instalată în Eupatoria, pe coasta vestică a Crimeei, permiţându-i să monitorizeze zona de vest a Mării Negre, pe o rază de 600 km, acest sistem având o rază de interceptare a ţintelor aeriene de 400 de km la o înălţime de până la 30 de km.
Potrivit presei, Rusia va putea astfel monitoriza zona dintre Bosfor şi Odesa şi părţi din Turcia, Bulgaria, România, Republica Moldova şi Ucraina.
O sursă din cadrul complexului militar-industrial rus a declarat ulterior pentru RIA Novosti că un al patrulea divizion va fi desfăşurat în curând în Crimeea, în apropiere de localitatea Djankoe, din apropierea graniței impuse Ucrainei de ruși după ocuparea Crimeei.
‘Toate regimentele de S-400 de la Eupatoria, Sevastopol, Feodosia şi Djankoe vor fi acoperite de rachete sol-aer „Panţîr-1S” cu rază scurtă de acţiune. Obiectivul principal al acestor unităţi vizează respingerea unui atac masiv aerian la o distanţă de până la 400 de kilometri de peninsulă’, a indicat sursa citată de RIA Novosti.
S-400 este destinat interceptării la mare distanţă a rachetelor balistice şi de croazieră, a bombardierelor strategice şi a altor tipuri de avioane, dar şi atacării ţintelor terestre.
Prima subunitate de S-400 a fost instalată în ianuarie 2017 în Feodosia, iar a doua a intrat în serviciu în ianuarie 2018 la Sevastopol. (N.G.)
