de Isac Mihai | mart. 9, 2019 | Alte regiuni, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Parlamentul European, poziție dură în problema vizelor SUA pentru cetățenii europeni
Uniunea Europeană a anunţat vineri că din 2021 cetăţenii Statelor Unite vor avea nevoie de vize pentru a călători în spaţiul Schengen, relatează mass-media europeană, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cetățenii americani trebuie să posede un paşaport valabil, de un card de credit sau de debit şi de o adresă de e-mail pentru a solicita o viză ETIAS (European Travel Information and Authorization System), informează site-ul www.etiasvisa.com. Minorii cu cetățenie americană vor avea nevoie doar de paşaport şi de înscrierea în ETIAS, mai punctează sursa citată.
În prezent, cetăţenii SUA nu au nevoie de vize pentru sejururi mai scurte de 90 de zile în spaţiul Schengen. „La fel ca şi alte ţări şi regiuni din lume, Europa a decis recent să îşi amelioreze sistemul de securitate pentru a evita orice alte probleme cu migraţia ilegală şi terorismul”, arată site-ul ETIAS.
Avertismente europene
Comisia Europeană a publicat pentru prima oară în 2016 un raport prin care cere Statelor Unite să renunţe la solicitarea de vize pentru cetăţenii din cinci ţări membre ale UE – Bulgaria, Cipru, Croaţia, Polonia şi România, deoarece, conform regulilor Uniunii Europene, toţi cetăţenii europeni trebuie să beneficieze de acelaşi tratament. În iunie anul trecut, Parlamentul European a votat pentru impunerea sistemului de vize pentru cetăţenii americani.
Comisarul pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos, a declarat anterior că „asigurarea reciprocității în materie de vize pentru toate statele membre ale UE este una dintre principalele noastre priorități. Am învățat din experiența recentă că un dialog diplomatic continuu produce rezultate pozitive și vom aplica această abordare și în relația cu Statele Unite. Regimul de călătorii fără viză este în interesul părților de pe ambele maluri ale Atlanticului și sperăm că toate părțile vor întreprinde acțiuni concrete pentru a accelera progresele în această direcție.”
Cetățenii-SUA-vor-avea-nevoie-de-vize-în-UE
Contacte politice
În ultimele 12 luni, contactele cu Statele Unite s-au intensificat, atât la nivel politic, cât și la nivel tehnic, a relatat mass-media europeană, citând surse oficiale de la Bruxelles. Comisia a continuat să lanseze apeluri Statelor Unite în vederea intensificării cooperării sale cu cele cinci state membre în cauză: Bulgaria, Croația, Cipru, Polonia și România, pentru a se accelera progresele în direcția realizării reciprocității depline în materie de vize. Reciprocitatea în materie de vize a fost discutată în cadrul tuturor reuniunilor oficiale dintre UE și SUA, inclusiv cu ocazia celor două reuniuni ministeriale recente UE-SUA în domeniul justiției și afacerilor interne, care au avut loc la și la Washington D.C.
Comisia va continua să sprijine în mod activ statele membre în cauză, inclusiv prin asistență financiară, și să colaboreze îndeaproape cu acestea pentru a le ajuta să îndeplinească cerințele Programului de scutire de vize al SUA, mai arată sursa citată.
În ultimii trei ani și jumătate, cazurile îm care nu există reciprocitate în acest domeniu s-au redus considerabil. Statele Unite ale Americii rămân acum singura țară din lista UE a țărilor ai căror resortisanți sunt exonerați de obligația de a deține viză care nu permite accesul fără viză pe teritoriul său al cetățenilor tuturor statelor membre ale UE. Recent s-a realizat reciprocitatea deplină în materie de vize cu Canada, după ce aceasta a eliminat obligativitatea vizei pentru cetățenii români și bulgari, la 1 decembrie 2017. S-au obținut deja rezultate similare cu Australia, Brunei și Japonia. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 9, 2019 | Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Fethullah Gulen, coșmarul lui Erdogan
Prima Doamnă a SUA, Melania Trump, a vizitat luni, o școală din Oklahoma, afiliată mișcării Gülen, relatează TurkNews, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Vizită a avut ca scop promovare inițiativei „Be Best”, a relatat ziarul Tulsa World. Inițiativa de la “Școala de descoperiri Dove” din Tusla face parte dintr-o excursie în trei state, care vizează bunăstarea copiilor, folosirea social media și abuzul şi dependenţa de opiacee.
Melania Trump a împărtăși fotografiile de la vizita pe Twitter. „Vă mulțumesc profesorilor, conducătorilor și studenților de la Dove School of Discovery din Tulsa pentru că m-au primit astăzi. Este o treabă bine făcută! Este atât de important ca educația să includă nu numai cadre universitare, ci este important un puternic simț al caracterului și valori „, a scris Prima Doamnă pe contul său de Twitter. De asemenea, Casa Albă a postat pe contul de Twitter despre această vizită.
“Școala de descoperire Dove” este una dintre cele peste 150 de școli charter din Statele Unite conduse de mișcarea Gülen, pe care guvernul turc o acuză de orchestrarea tentativei de lovitură din iulie 2016 și a unei organizații teroriste.
Melania Trump, semnal puternic în favoarea predicatorului Gulen
Disperare la Ankara
Vizita primei doamne a SUA este un semnal puternic pentru autoritățile turce și comunitatea internațională, pe fondul demersurilor Ankarei de a obține extrădarea predicatorului Fethullah Gulen.
În urmă cu câteva săptămâni, surse diplomatice de la Ankara, citate de agenția Anadolu, anunțau că între SUA și Turcia există deja negocieri în acest sens. Aceste declarații au fost respinse de oficialii americani
Gulen este acuzat de Ankara, în sensul că a fost la originea puciului prin care s-a încercat răsturnarea preşedintelui Erdogan, în iunie 2016.
La rândul său, predicatorul Fethullah Gulen a respins până acum orice fel de implicare în gravele incidente din Turcia, în urma cărora 250 de oameni şi-au pierdut viaţa. (M.B.)
de Isac Mihai | mart. 9, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri
Sistemele S-400, mândria armatei ruse
India a semnat un acord în valoare de trei miliarde de dolari pentru închirierea pe 10 ani a unui submarin rusesc cu propulsie nucleară, al treilea din flota sa militară, relatează mass-media locală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. India îşi întăreşte astfel capacitatea navală în Oceanul Indian, în contextul tensiunilor cu Pakistanul legate de provincia Kashmir şi al eforturilor Chinei de a-şi spori influenţa în regiune, consideră analiștii militari citați.
Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării de la New Delhi a refuzat să confirme acordul pentru AFP, care susţine că înţelegerea cu Moscova a fost negociată timp de câteva luni. Potrivit presei din India, submarinul urmează să fie livrat în 2025.
Rusia, aliată a Indiei în perioada Războiului Rece, continuă să furnizeze armament acestei ţări, deşi Statele Unite impun sancţiuni clienţilor industriei de apărare ruse.
Flota indiană folosește de decenii submarine de fabricație sovietică
India pe axa S-400
La începutul lunii octombrie 2018, India a semnat un contract în valoare de cinci miliarde de dolari pentru achiziţionarea din Rusia a cinci sisteme antiaeriene S-400. Acestea vor fi livrate începând cu luna octombrie 2020, mai menționează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Contractul a fost semnat la New Delhi, de premierul indian, Narendra Modi, cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, ca parte a unui pachet larg de înțelegeri economice, politice și militare dintre cele două state, estimate la peste 15 miliarde de USD pentru următorii 10 ani. Acestea mai vizează energia atomică şi explorarea spaţială.
Contractul pentru achiziţionarea de către India a sistemelor antiaeriene S-400 a fost semnat în pofida riscurilor impunerii de sancţiuni americane ţărilor care cooperează cu Rusia în domeniul apărării. India este un client important pentru industria militară rusă, achiziționând nave militare, tancuri, avioane de luptă, elicoptere de atac, etc.. (M.B.)
de Isac Mihai | mart. 9, 2019 | Federatia Rusa, Principal, UE, Uncategorized @ro
TurkStream, proiect strategic pe axa Sofia-Kremlin
Trei consorţii au depus oferte în cadrul unei licitaţii în valoare de 1,4 miliarde euro pentru construcţia unui gazoduct care să transporte gaze naturale ruseşti de-a lungul teritoriului Bulgariei, a anunţat joi compania Bulgartransgaz, operatorul reţelelor de transport de gaze naturale din Bulgaria, transmite Reuters, citată de mass-media de la București. „Bulgatransgaz va face toate eforturile pentru a derula acest proiect în conformitate cu legislaţia din Bulgaria şi Uniunea Europeană”, a declarat joi directorul general de la Bulgartransgaz, Vladimir Malinov.
Proiect strategic
Această conductă, cu o lungime de 484 de kilometri, ar urma să se întindă de la graniţa Bulgariei cu Turcia până la cea cu Serbia, în condiţiile în care autorităţile de la Sofia vor să îşi asigure o conexiune cu gazoductul TurkStream promovat de Rusia.
Conducta TurkStream, construită în prezent între Rusia şi Turcia via Marea Neagră, face parte din eforturile Rusiei de a ocoli Ucraina în livrările sale de gaze naturale spre Europa. Prima linie a conductei TurkStream, cu o capacitate de 15,75 miliarde metri cubi pe an, va aproviziona piaţa locală din Turcia. Cea de-a doua linie, cu o capacitate similară, ar urma să fie destinată aprovizionării clienţilor din Europa de Sud-Est.
Grupul rus Gazprom trebuie să aleagă una din cele două posibile rute pentru cea de a doua linie a TurkStream: prin Bulgaria sau Grecia. Până acum gigantul rus nu a anunţat în mod oficial dacă a selectat vreuna dintre cele două rute.
Garanții europene
Prim-ministrul rus Dmitri Medvedev a subliniat luni la Sofia că Moscova aşteaptă „garanţii” de la Uniunea Europeană înainte de a lua în considerare un traseu viitor spre vest al gazoductului TurkStream destinat să lege Rusia de Turcia prin Marea Neagră, informează mass-media bulgară, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Putem discuta următoarele etape numai după obţinerea unor garanţii fiabile (…) ale Comisiei Europene că proiectul nu va fi anulat şi nu vor exista obstacole” în realizarea sa, a declarat el într-o conferinţă de presă alături de omologul său bulgar, Boiko Borisov.
Uniunea Europeană,îngrijorată de ambițiile energetice ale Kremlinului
Traseu strategic
Destinat să transporte circa 31,1 miliarde metri cubi de gaz rusesc pe an, acest gazoduct de asemenea numit „Turkish Stream” este în curs de terminare şi deschiderea vanelor este prevăzută pentru sfârşitul anului.
Dar chestiunea unei prelungiri spre vest – un traseu pentru care Bulgaria şi Grecia sunt în competiţie – rămâne deschisă, în timp ce Moscova nu-şi ascunde neîncrederea după eşecul proiectului South Stream la sfârşitul anului 2014.
Cu o capacitate de două ori mai mare decât TurkStream, acest gazoduct urma să facă legătura între Rusia şi Bulgaria, ocolind Ucraina. El a fost abandonat din cauza opoziţiei Bruxellesului, pe fondul conflictului ruso-ucrainean.
„Trebuie să ne amintim experienţa neplăcută de acum câţiva ani şi să nu o mai vedem reînnoită, experienţa South Stream”, a subliniat Medvedev.
Sprijin bulgar
Borisov, cu toate acestea, a dat asigurări că TurkStream nu provoacă opoziţie şi a anunţat că ţara sa a lansat deja licitaţia pentru construcţia unei conducte de 484 de km de la graniţa turcă până la Serbia în valoare de 1,4 miliarde de euro. „Decizia noastră a fost coordonată cu Uniunea Europeană”, a subliniat el, menţionând că în Marea Baltică, proiectele similare „North Stream 1 şi 2 progresează”.
Sofia speră să tranziteze prin conductă între „15 şi 16 miliarde m3” de gaz rusesc pe an, un volum ce ar trebui să compenseze oprirea livrărilor actuale către Turcia prin Ucraina şi Bulgaria.
Comisia Europeană cere respectarea strictă a regulilor UE, mai ales accesul la gazoducte pentru terţe părţi, o condiţie ce va fi îndeplinită potrivit promotorilor proiectului. (M.B.)
de Isac Mihai | mart. 8, 2019 | Balcani, Știri, UE
Kosovo, problema strategica in Balcani
Parlamentul kosovar a votat o serie de principii de negociere prin care sunt interzise orice schimbări de frontieră în cadrul Dialogului Belgrad-Priştina, ce vizează normalizarea relaţiilor dintre cele două părţi, relatează mass-media regională, citând portalul de informaţii Kossev, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform principiilor aprobate joi de legislativul de la Priştina, obiectivul principal vizează obţinerea recunoaşterii independenţei din partea Serbiei, respectarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale şi acordul Belgradului care să permită aderarea Kosovo la instituţiile internaţionale. Documentul subliniază, de asemenea, că un astfel de acord ar deschide pentru Kosovo calea spre UE şi admiterea în ONU.
Reacții dure
Se prevede, de asemenea, că nu pot exista alte tipuri de putere în afara celei centrale şi locale, principiu care face ca o posibilă comunitate a municipalităţilor sârbe din Kosovo să nu poată avea puteri executive. Parlamentul de la Priștina a stabilit că acordul încheiat cu Serbia va fi supus unui referendum pe teritoriul Kosovo, pe care îl va ratifica.
In vara anului trecut, atât preşedintele sârb Aleksandar Vucic, cât şi omologul său kosovar, Hashim Thaci, au sugerat că o ‘corecţie a frontierelor’, care ar implica un schimb de teritorii, ar putea conduce la un acord care să pună capăt conflictului.
Directorul biroului pentru Kosovo din cadrul guvernului de la Belgrad, Marko Djuric, a criticat aceste condiţii impuse de Priştina, considerând că ele reprezintă un alt indiciu al faptului că autorităţile kosovare nu doresc un dialog sau o înţelegere.
Aceste principii au fost aprobate de parlamentul kosovar într-un moment în care Dialogul Belgrad-Priştina, mediat de UE, este întrerupt ca urmare a impunerii de către Priştina, la sfârşitul anului trecut, a unei taxe vamale de 100% pentru produsele importate din Serbia.
UE şi SUA au făcut apel, fără succes, în mai multe rânduri, ca această taxă vamală să fie revocată, pentru a permite reluarea dialogului început în 2013 de Belgrad şi Priştina.
Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia
Apel american
Serbia şi Kosovo ar trebui să înceteze să se mai provoace una pe alta şi ar trebui să reia negocierile de normalizare a relaţiilor după două decenii da la terminarea războiului dintre cele două state, a declarat vineri David Hale, subsecretar de stat al SUA pentru afaceri politice. „Statele Unite fac apel la eliminarea tarifelor, la stoparea provocărilor reciproce şi reluarea dialogului”, a declarat David Hale, subsecretar de stat al SUA pentru afaceri politice, într-un mesaj transmis în limba sârbă prin Ambasada SUA de la Belgrad, informează Radio România, citat de mass-media regională. David Hale urmează să se întâlnească sâmbătă cu liderii albanezi la Pristina.
Apelul oficialului american survine după o întrevedere la Belgrad cu preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic şi la două zile după ce Parlamentul din Kosovo a adoptat o platformă de negociere cu 12 puncte care prevede recunoaşterea reciprocă între Serbia şi Kosovo, cu menţinerea graniţelor actuale între cele două state.
Ripostă de la Belgrad
Premierul sârb, Ana Brnabic, a declarat vineri că platforma de negociere votată de Kosovo este „împotriva bunului simţ… Reprezintă o lovitură letală dată negocierilor, iar reacţia Serbiei va fi adecvată, morală şi în interesul poporului sârb”.
La rândul său, preşedintele sârb a spus în mod repetat că Serbia nu va relua negocierile cu Kosovo până când nu vor fi abolite taxele vamele la importuri. Pristina doreşte ca Serbia să recunoască statalitatea Kosovo şi să înceteze să mai blocheze Kosovo în drumul său spre ONU şi alte organizaţii internaţionale, inclusiv Interpol. (M.B.)
