de Isac Mihai | mai 17, 2019 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina
Volodymyr-Zelensky, noul-țar-de-la-Kiev
Rada Supremă de la Kiev (n.r.-parlamentul unicameral ucrainean) a fixat joi pentru lunea viitoare festivitatea de învestire a lui Volodimir Zelenski, ales preşedinte al Ucrainei cu peste 73% din voturi, după lungi tergiversări care au dezvăluit dificultăţile de a guverna cu care s-ar putea confrunta acest actor de comedie fără susţinerea unui partid politic, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Rezoluția a fost adoptată de 315 deputaţi, comparativ cu minimul de 226 voturi necesare.
Volodimir Zelenski a îndemnat parlamentarii să permită organizarea ceremoniei de învestire în luna mai, ceea ce i-ar putea oferi şansa să dizolve Parlamentul şi să convoace alegeri parlamentare anticipate, cât timp popularitatea sa este ridicată.
Războiul declarațiilor
Zelenski le-a cerut deputaţilor să fixeze data învestirii sale duminică, însă această idee a suscitat o controversă, Ucraina omagiind în această zi cele două milioane de victime ale represaliilor staliniste.
Promiţând să „distrugă sistemul” puterii post-sovietice, Volodimir Zelenski, actor de comedie fără niciun fel de experienţă politică, a câştigat detaşat al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 21 aprilie în faţa preşedintelui aflat la sfârşit de mandat Petro Poroşenko, acuzat că nu a făcut destul în lupta împotriva corupţiei endemice.
Chiar dacă preşedintele ales se angajează acum să menţină orientarea prooccidentală a acestei foste republici sovietice, programul să rămâne vag şi mulţi îşi pun întrebări în legătură cu capacitatea lui de a conduce o ţară ce se confruntă acum cu imense provocări, printre care războiul cu separatiştii proruşi din est, criza fără precedent în relaţiile cu Rusia şi gravele probleme economice.
Putin out
Preşedintele rus Vladimir Putin nu a fost invitat la ceremonia de învestire a lui Volodimir Zelenski în funcţia de preşedinte al Ucrainei, care va avea loc în data de 20 mai, a anunţat Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt de la Kremlin, citat de agenţia de presă Tass, preluată de KARADENIZ PRESS.
Peskov a transmis că momentan nu ştie dacă cei doi lideri vor avea contact după ce Volodimir Zelenski va fi învestit în funcţie. „Momentan, nu sunt la curent cu planuri de contact, telefonic sau în persoană, şi nu a existat nicio invitaţie pentru ceremonia de învestire”, a declarat Dimitri Peskov.
„În multe ţări, ceremonia de învestire nu include vizite ale liderilor străini”, a adăugat purtătorul de cuvânt de la Kremlin, menţionând că nu este la curent cu procedurile din Ucraina.
Vladimir Putin nu l-a felicitat pe Volodimir Zelenski după ce a fost ales în funcţie. (N.G.)
de Isac Mihai | apr. 30, 2019 | Federatia Rusa, Intelligence, Știri
Președintele rus, Vladimir Putin, nemulțumit de verdictul în cazul Butina
Preşedintele rus Vladimir Putin a catalogat drept o ”decizie arbitrară” condamnarea în Statele Unite, la 18 luni de închisoare, a Mariei Butina, acuzată de faptul că este o agentă străină, relatează mass-media de la Moscova, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Este, în fapt, arbitrar. Nu înţelegem de ce a fost condamnată”, a declarat Vladimir Putin într-o conferinţă de presă, la finalul Summitului Noilor Drumuri ale Mătăsii, la Beijing.
”Nu există nimic să fie acuzată. Dar, pentru ca acest caz să nu pară complet ridicol, a fost condamnată la 18 luni de închisoare”, a apreciat liderul de la Kremlin.
Spionaj light
Inculpată de ”complot” în vederea ”promovării intereselor Rusiei”, Maria Butina a fost arestată în iulie 2018. Ea cooperează cu justiţia americană, după ce a pledat vinovată în decembrie, de faptul că a acţionat ca agentă a unei ţări străine, fără să notifice în mod oficial Guvernul – un capăt de acuzare catalogat drept ”spionaj light” de către acuzare.
Diplomaţia rusă a denunţat ferm, vineri, nişte acuzaţii ”fabricate piesă cu piesă” şi o condamnare ”motivată politic” a Mariei Butina.
Pată rușinoasă
Rusia a denunţat condamnarea în Statele Unite a Mariei Butina, care a pledat vinovată la acuzaţia că este o agentă rusă, drept o ”pată ruşinoasă” pe sistemul judiciar american, bazată pe acuzaţii ”fabricată piesă cu piesă”, relatează mass-media rusă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Acuzaţiile formulate împotriva sa cu privire la o intenţie de a influenţa procese politice interne în Statele Unite sunt total inventate şi fabricate piesă cu piesă”, a apreciat Ministerul rus de Externe într-un comunicat.
Maria Butina ”a fost constrânsă să se acuze singură, din cauza unor condiţii de încarcerare dure şi a aemninţării unei enorme pedepse cu închisoarea”, continuă ministerul.
”Compatrioata noastră a fost condamnată doar pentru că este o cetăţeană rusă”, apreciază ministerul, prezentând-o drept ”victima unei dure confruntări între diverse forţe politice în Statele Unite şi a unei campanii antiruse sfruntate, în spiritul maccarthysmului”. ”Această sentinţă este o pată ruşinoasă asupra sistemului judiciar american, care a executat cu uşurinţă un ordin politic direct”, mai acuză ministerul rus.
Butina, 18 luni de închisoare
Cetăţeana rusă Maria Butina a fost condamnată vineri la 18 luni de închisoare de către un tribunal de la Washington cu privire la faptul că s-a infiltrat în aparatul politic american prin intermediul unor legături cu NRA (National Rifle Association), puternicul lobby al armelor de foc. NRA este recunoscută pentru relațiile strânse cu Partidul Republican și administrația președintelui american Donald Trump.
Inculpată de ”complot” în vederea ”promovării intereselor Rusiei”, după ce a fost arestată în iulie 2018, rusa în vârstă de 30 de ani cooperează cu justiţia americană după ce a pledat vinovată, în decembrie, de faptul că a acţinat ca agentă a unei ţări străine fără să notifice oficial Guvernul, un capăt de acuzare catalogat drept ”spionaj light” de către acuzare.
Maria Butina, care a petrecut deja nouă luni în detenţie provizorie, după ce a fost arestată, urmează să fie expulzată în Rusia după ce ispăşeşte restul pedepsei.
Originară din Siberia, ea a fost remarcată încă din 2014 de lobby-ul conservator american prin faptul că a militat în favoarea unei organizaţii ruse în favoarea armelor – ”Dreptul la arme”.
Pe reţele de socializare, tânăra cu păr lung şi roşcat denunţa reglementarea strictă a armelor în ţara sa, pozând adesea cu un pistol în mână.
Rețea de spionaj
În cadrul unor vizite în Statele Unite, ea s-a întâlnit, încă din 2015, cu reprezentanţi ai NRA, cel mai mare lobby american de arme, apropiat Partidului Republican. Potrivit acuzării, ea lucra sub conducerea lui Aleksandr Torşin, un oficial politic şi bancher apropiat preşedintelui Vladimir Putin şi care este vizat de sancţiuni americane din aprilie.
Justiţia americană apreciază că, în pofida absenţei unor legături între acuzată şi serviciile de informaţii ruse, ea făcea parte dintr-un complot al Kremlinului vizând să se infiltreze şi să perturbe sistemul politic american, şi anume în timpul alegerilor din 2016, în care Trump a obţinut o victorie.
Însă cazul său este legat de ancheta complexă a procurorului Robert Mueller cu privire la amestecul rus. Raportul procurorului, făcut public săptămâna trecută, a conchis că nu a existat o înţelegere între membri ai echipei de campanie a lui Trump şi Rusia, în pofida unor numeroase contacte.
Procesul se încheie în contextul în care, în Rusia, un american, Paul Whelan, a fost arestat, la sfârşitul lui decembrie, şi acuzat de spionaj.
O serie de analiști americani și ruși apreciază că el ar putea servi drept monedă de schimb. Washingtonul ”trebuie să ţină cont că ei au un american şi că noi avem o rusă”, apreciază Steven Hall, un fost şef al Diviziei de operaţiuni din cadrul CIA. Acesta a mai subliniat că aceste cazuri sunt frecvente în războiul permanent al spionilor dus între SUA și Federația Rusă.
Însă această teză este respinsă de către fratele lui Paul Whelan. ”Nu există motive să creadă că rezultatul audierii (de vineri) va avea un efect asupra detenţiei lui Paul”, a declarat pentru AFP David Whelan. (M.B.)
de Isac Mihai | apr. 10, 2019 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Info Caspica, Știri
Lideru-rus-Putin-a-binecuvântat-nominalizarea-Kasîm-Jomart-Tokayev-în-postul-de-președinte-kazah
Preşedintele interimar al Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, a anunţat marţi convocarea de alegeri prezidenţiale anticipate pentru data de 9 iunie, în urma demisiei surprinzătoare a predecesorului său, Nursultan Nazarbaev, luna trecută, transmite mass-media locală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Dragi compatrioţi, am decis organizarea alegerilor anticipate la 9 iunie 2019’, a declarat Tokaev, citat de televiziunea de stat kazahă.
Scrutinul, care era programat pentru aprilie 2020, se va desfăşura anticipat în urma renunţării neaşteptate la funcţie a lui Nursultan Nazarbaev, la 19 martie.
Tokaev, câștigătorul anunțat
Kasîm-Jomart Tokaev, 65 de ani, preşedinte al Senatului în acel moment, a devenit preşedinte interimar. Tokaev, un aliat de nădejde al predecesorului său, Nursultan Nazarbaev, a fost timp de 10 ani ministru de Externe și unul din arhitecții politicii externe a fostului lider kazah.
Nazarbaev, în vârstă de 78 de ani, ‘părintele naţiunii’ kazahe, conform titlului său oficial, va continua totuşi să ocupe funcţii-cheie în această ţară bogată în hidrocarburi, pe care a condus-o cu mână de fier timp de aproape trei decenii.
Kassîm-Jomart Tokayev, noul lider formal de la Astana
Astana devine Nur-Sultan
Prima decizie a lui Tokaev în calitate de preşedinte interimar a fost redenumirea capitalei ţării, Astana, un oraş futurist cu un milion de locuitori, care a devenit ‘Nur-Sultan’, ca omagiu pentru predecesorul său.
La începutul lunii aprilie 2019, Tokaev s-a deplasat la Moscova, unde s-a angajat, împreună cu preşedintele rus Vladimir Putin, să întărească ‘prietenia’ între cele două ţări, mai ales în domeniile militar şi nuclear. Liderul rus a fost unul dintre primii potentați străini care l-au felicitat pe noul lider.
În timpul vizitei din data de 4 aprilie, Putin a propus liderului kazah construcția unei centrakle nucleare în statul central-asiatic, proiect evaluat la câteva miliarde de euro. În mai 2014, cele două state au semnat un acord preliminar privind construirea unui centrale nucleare cu o putere între 300 și 1,200 MW.
Kazahstanul, stat cu o puternică industrie minieră, deține aproximativ 15% din rezervele cunoscute de uraniu din lume. Proiectul nucear kazah a trezit interesul și unor firme occidentale, care însă au acuzat partea rusă de concurență neloială. (N.G.)
de Isac Mihai | apr. 5, 2019 | Federatia Rusa, R. Moldova, R. Moldova, Știri, UE
Pre;edintele Republicii Moldova, Igor Dodon, se vrea jucător politic major la Chișinău
Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, și președinta PSRM, Zinaida Greceanîi, au plecat la Moscova pentru consultări cu partea rusă, arată surse politice de la Chișinău, citate de presa locală, preluate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform deschide.md, nu este cunoscută agenda exactă a celor doi politicieni, speculându-se că cei doi merg să se consulte în privința a ce urmează să facă mai departe PSRM în procesul de negoceri cu Partidul Democrat, condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc. Conform datelor oficiale, în cursul săptămânii viitoare trebuie convocat Consiliul Politic Național al PSRM, unde vor fi luate deciziile privind continuarea procesului de vot.
Silenzio stampa
Purtătoarea de cuvânt a Președinției, Carmena Lupei, nu a răspuns la solicitările presei de la Chișinău pentru a confirma sau infirma plecarea la Moscova a președintelui Dodon, iar consilierul prezidențial Maxim Lebendinschi a spus că nu-i cunoaște agenda președintelui, a mai scris Deschide.md.
Reamintim că într-un interviu acordat portalului TRIBUNA, Dodon s-a referit la cele patru scenarii în baza cărora poate evolua în continuare situaţia politică: 1) coaliție neformală sau formală, între PSRM și Blocul ACUM; 2) o coaliţie dintre PSRM și PDM; 3) PDM cu transfugi „sau cum îl numesc deja și-n rândul diplomaților – „olivie” sau „vinegret politic”; 4) alegeri parlamentare anticipate.
Zugzwang politic
„Blocul ACUM are o poziție foarte stranie, dacă vorbim în limbajul șahului, în calitate de Președinte al Federației de Șah o spun – ei sunt în Zugzwang politic. Ce înseamnă asta? Zugzwang în șah e atunci când orice mișcare înrăutățește situația celui care joacă. De aceea, eu consider că decizia de a nu discuta cu nimeni, poziția foarte categorică de a li se vota funcțiile de Speaker și de Premier, în condițiile când nu au mandate suficiente, cred că e o tactică greșită, dar decizia le aparține. Ținând cont de aceste elemente, primul scenariu este foarte dificil. Nu cred că va merge cineva – indiferent că e vorba de socialiști, democrați sau alți deputați, să voteze Speakerul și Premierul Blocului ACUM, toate legile. În acest caz care e rostul celorlalte partide de a accede în Parlament? Dacă se doresc discuții, sincere, atunci se discută între fracțiuni. Socialiștii au oferit posibilitate – ei au refuzat, Președintele a oferit posibilitate – au refuzat. Au ratat, cel puțin, la această etapă orice posibilitate de a schimba ceva în Republica Moldova. Orice pas ulterior va duce la aceea că PAS şi DA își vor pierde fața. Asta și este Zugzwang. Dacă acceptă discuțiile cu socialiștii, nu-și respectă promisiunile pe care le-au făcut. Dacă nu acceptă și rămân pe aceeași poziție – nu o să-i înțeleagă electoratul lor, și vor avea probleme și la locale, și la anticipate, în acest sens”, a mai declarat Dodon, citat de Tribuna.md.
Scenarită politică
Despre coaliția PSRM-PDM, despre care se discută foarte activ, şeful statului spune că „e una foarte dificilă”. „Chiar dacă sunt compromisuri pe mai mult proiecte sociale, pentru că socialiștii toți acești ani au avut o agendă centrată pe social și ea ar putea fi acceptată de PDM, pentru că și democrații ultimul an au avut o agendă socială destul de activă, divergențele de ordin politic și ideologic sunt destul de mari. Eu nu cred că va fi simplu de depășit toate acestea. Dar depinde de aceste partide, cât de gata sunt să facă compromisuri în interesul creării unei majorităţi parlamentare”, a declarat el.
Despre scenariul „vinegret politic”, preşedintele afirmă că „e destul de realist și cred că PDM ar putea merge pe această abordare, dar este riscul foarte mare din punct de vedere al legitimității”. „Chiar dacă ar închide ochii partenerii externi, în special cei din Vest, la asemenea scenariu, pentru a evita blocajul, PDM, în orice caz, va avea probleme foarte mari în ceea ce ține de partenerii străini, în special ce ține de UE şi Federația Rusă, probleme interne, îndeosebi economice, și, având legitimitatea scăzută, cel mai probabil, nu va avea acces la finanțările externe. Și am putea ajunge la un blocaj în toamnă”, a declarat Igor Dodon.
Despre scenariul anticipatelor, preşedintele crede că „este cel mai realist dintre toate”. „Alegerile ar putea avea loc în toamnă. Cum ajungem la ele? În acest scenariu nu se votează nici o lege, nici o hotărâre, în Parlament, până pe 9 sau 21 iunie. Constituția stipulează foarte clar că: pe parcursul a 3 luni, dacă nu se votează nici un act, atunci Parlamentul poate fi dizolvat de Președintele țării. Eu aș spune, la această etapă, că e cel mai probabil scenariu din toate acestea patru”, a menţionat el.
Igor Dodon spune că „Președintele și Președinția și-a îndeplinit rolul până aici”. „Noi am fi putut să nu ne implicăm, să lăsăm lucrurile să decurgă așa și să intervenim doar dacă este majoritate parlamentară, care va înainta un Premier, sau dacă trec 3 luni – să dizolvăm Parlamentul. Eu cred că noi am făcut maximum ce era în puterile noastre și mai departe partidele vor decide”, a mai spus şeful statului. (N.G.)
de Isac Mihai | apr. 2, 2019 | Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri
Liderul rus Vladimir Putin, îngerul politic pentru Benjamin Netanyahu
Preşedintele rus Vladimir Putin şi premierul israelian Benjamin Netanyahu vor avea o întâlnire joi la Moscova, a anunţat marţi serviciul de presă al Kremlinului, citat de mass-media rusă, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cei doi lideri vor purta „negocieri rapide” cu prilejul unei scurte vizite a premierului israelian în capitala rusă, a precizat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, citat de mass media locale.
Agendă necunoscută
Kremlinul nu a dezvăluit care va fi agenda întâlnirii de joi. Premierul Benjamin Netanyahu şi-a exprimat în trecut preocuparea că aliatul Rusiei, Iran, reprezintă o ameninţare pentru securitatea israeliană şi urmăreşte stabilirea unei prezenţe militare în Siria.
Întâlnirea celor doi lideri are loc cu mai puţin de o săptămână înainte de alegerile legislative de marţea viitoare din Israel, în urma cărora Netanyahu speră să-şi înnoiască mandatul în fruntea executivului. El a mai avut în ultimele zile o serie de întrevederi cu lideri ai lumii.
Miză electorală
În ce o priveşte, Rusia a reuşit să menţină relaţii apropiate cu statul evreu, în pofida faptului că în războiul civil din Siria s-a aliat cu Iranul şi cu guvernul sirian. Relaţiile dintre Rusia şi Israel au cunoscut însă tensiuni în septembrie anul trecut, după doborârea unui avion de recunoaştere rus în largul coastei siriene. Rusia a acuzat că avioane israeliene au efectuat manevre în spatele avionului rus, pentru a se feri de apărarea aeriană a Siriei. Toate cele 18 persoane aflate la bordul avionului rus şi-au pierdut viaţa.
O miză politică internă vitală pentru premierul israelian este reprezentată de importantul număr de electori alegători israelieni originari din spațiul CSI, și care mențin legături puternice cu Federația Rusă. Conform unor sondaje, Putin se bucură de o popularitate crescută în rândul acestora, capital electoral pe care Netanyahu dorește să îl folosească în războiul politic total de pe scena internă israeliană. (M.B.)
