de Isac Mihai | iun. 5, 2019 | REPUBLICA MOLDOVA
Gazprom joacă tare în RM
Rusia pare să dețină toate cărțile în negocierile privind livrările de gaze către Moldova, cel puțin pentru moment. Mișcarea recentă a Rusiei de a încerca să recupereze datoriile uriașe ale R. Moldovei la gaze a subliniat încă o dată necestitea Chișinăului de a găsi surse urgent alternative de aprovizionare cu energie, dar acest lucru pare puțin probabil până în 2020, se arată într-o amplă analiză publicată de Balkan Insight, preluată de mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
La jumătatea lunii mai, gigantul energetic rus Gazprom a înaintat o cerere la Curtea Internațională de Arbitraj Comercial din Rusia pentru recuperarea a peste 300 de milioane de dolari cu titlul de datorii de la compania moldovenească de transport gaze Moldovagaz pentru gazul livrat în 2016.
Gazprom a făcut un pas similar anul trecut pentru datorii de 428 milioane dolari aferente anului 2015.
Mișcarea poate fi o formalitate, dar subliniază amploarea dependenței Republicii Moldova de Rusia față de aprovizionarea cu gaze, dependența pe care Moscova a folosit-o în mod repetat ca pârghie politică în fosta republică sovietică, care s-a orientat spre Vest, în 2009, odată cu răsturnarea guvernului comunist de atunci.
Moldova cochetează cu ideea de a fi racordată la sistemul energetic european via România, dar livrările de gaz prin conducta Iasi-Ungheni-Chișinău par puțin probabil să vină mai devreme de 2020.
Chișinăul, între timp, se confruntă cu perspectiva de a avea de acord cu noi prețuri pentru gazul rusesc, atunci când contractul său actual cu Gazprom expiră la sfârșitul acestui an. R. Moldova are puține pârghii de negociere pentru a obține rate mai avantajoase, dar și acelea riscă să dispară, spun experții.
TurkStream, proiect strategic pentru Kremlin
Amenințarea TurkStream
Rusia și Turcia așteaptă să finalizeze construcția conductei TurkStream până la sfârșitul anului 2019, aducând gaze către Turcia și Balcani pe sub Marea Neagră, ocolind R. Moldova și Ucraina. Finalizarea TurkStream ar putea face ca gazoductul Trans-balcanic, construită în anii 1990 și care trece prin R. Moldova și Ucraina, să fie irelevant ca pârghie în viitoarele negocieri dintre Chișinău și Gazprom.
„Pârghiile de negociere ale Chișinăului s-au înrăutățit, deoarece Rusia finalizează conducta prin Turcia, respectiv pozitia exclusivă a Moldovei privind tranzitul de gaze este pierdut. În schimb Moldova nu are alternativa de alimentare cu gaze. Astfel va fi nevoită să accepte condițiile impuse de Rusia”, a declarat pentru BIRN, expertul economic Sergiu Gaibu, director de programe la think tank-ul „Expert Group” din Chișinău.
„Lucrările la gazoductul Iași-Chișinau au fost tărăgănate în primul rând de birocrația ineficientă de la Chișinău. Cea mai bună soluție pentru a reuși este sa fie procurată și instalată o statie de pompare în regim revers pe una din cele trei țevi de tranzit din sudul R, Moldova. Această este soluția cea mai ieftină și rapidă”, mai precizează expertul citat.
În lipsa acestui lucru, Moldova nu are alternativă la furnizarea de gaze, a avertizat Gaibu. „Astfel, va trebui să accepte condițiile impuse de Rusia”.
Președintele prorus al R. Moldova Igor Dodon s-a întâlnit pe 30 ianuarie 2019, la Moscova, cu directorul executiv al Gazprom, Alexei Miller
Gaz pe gratis
În mod ironic, mai mult de 90% din datoria istorică a Moldovagaz, despre care Gazprom spune că se ridică la peste 6,2 miliarde dolari, este pentru gazul livrat în regiunea separatistă transnistreană, sprijinită de Rusia.
Regiunea separatistă nu a plătit pentru gaze naturale de la Moscova din 2006. MoldovaGaz este deținută de Gazprom în proporție de 50% și de statul moldovenesc de 35%, alte 13% fiind deținute de regimul sepatist transnistrean prin Tiraspolgaz.
Transnistria, unde Rusia a stabilit o forță de menținere a păcii de la începutul anilor 1990, folosește abundența de energie ieftină pentru a se transforma într-un hub regional pentru minarea de criptomonede, o mișcare care ar putea crește consumul de gaze.
Andrei Betanov, directorul Agenției de Investiții din Transnistria, a declarat pentru BIRN că criptominarea are un potențial serios pentru regiune. „Da, poate aduce mai mulți bani pentru buget”, a declarat el pentru BIRN.
Banii pe care Transnistria îi economisește pe gaz sunt acumulați într-un așa-numit „cont de gaze”, folosit de autoritățile secesioniste din Transnistria pentru a susține economia regiunii.
Președintele Igor Dodon, favoritul lui Putin pe scena politică moldovenească
Problemă electorală
Gazul rusesc este o chestiune invocată frecvent ca temă de campanie în alegerile din R. Moldova, politicienii pro-ruși marșând pe potențialul lor de a câștiga concesii de la Moscova sub formă de prețuri mai scăzute la gaze.
În ultimele alegeri, în luna februarie a acestui an, Partidul Socialist pro-rus, PSRM, a jucat foarte mult cartea gazului, promițând că, în cazul în care vor fi aleși, vor reduce rapid prețurile la gaze.
În ianuarie, președintele pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, s-a întâlnit cu președintele Gazprom, Alexei Miller, la Moscova, pentru a discuta despre livrările de gaze. „Am discutat despre problemele legate de livrarea gazelor naturale din Federația Rusă în Moldova și despre politica de prețuri pentru îmbunătățirea situației consumatorilor moldoveni”, a declarat Dodon după întâlnire. El a insistat că prețurile nu vor fi ridicate ridica și au sugerat că, dacă PSRM va veni la putere, problema va fi rezolvată fără întârziere.
Dodon a remarcat că el și Miller au același semn zodiacal, Vărsător, reprezentând împreună o „echipă serioasă”.
Gazprom, însă, nu a avut nici o dispoziție pentru glume și a ridicat prețul pe care îl plătește Moldovei în primele trei luni ale anului 2019 cu 25%, față de aceeași perioadă a anului trecut, la 237,46 dolari pe mia de metri cubi.
Consumul de gaz din Moldova este în creștere; țara a importat mai mult în 2018 din Rusia – 1,13 miliarde metri cubi – decât în orice moment din 2011, în creștere cu aproximativ 9,3% în 2017.
Gazoductul Iasi-Ungheni, un vis prea îndepărtat
Reguli clare, nu doar infrastructură
Având în vedere vulnerabilitatea securității energetice a Moldovei, expertul în energetică Ana Nutu de la „Expert Forum”din București a declarat pentru BIRN că ar putea fi nevoie de negocieri trilaterale între Uniunea Europeană, Ucraina și Moldova.
Astfel de discuții s-ar putea referi la rezolvarea problemelor de reglementare și tehnice privind livrările de gaze din Ucraina în R. Moldova, a spus ea.
Conectivitatea cu România se poate confrunta cu alte întârzieri, spun experții.
„Cel mai probabil, interconectorul va fi finalizat” în 2020, a declarat Nutu pentru BIRN. „Dar asta nu înseamnă neapărat că va exista o alternativă reală pentru consumatorul moldovean […] Sunt necesare reguli de piață pentru ca furnizorii din România să vândă gaze către Moldova; nu este vorba numai de infrastructură „. „E nevoie ca Moldova să scape de dependența de energie electrică din Transnistria, să poată cumpară din România și din Ucraina și să aibă de unde alege. Pentru asta, trebuie organizate licitații transparente pentru achiziția de energie electrică, deoarece atunci când va exista interconexiunea cu România, să existe interes din partea unor furnizori români să intre într-o piață care poate oferi condiții corecte „, a spus Nutu.
„Întrebarea este dacă factorii de decizie de la Chișinău doresc cu adevărat să rezolve această problemă sau nu”, mai precizează experta.
Cu toate acestea, Gaibu a mai spus că trebuie luată în calcul și ipoteza cum că Gazprom ar putea condiționa orice nou contract de gaze cu privire la garanția datoriilor din partea guvernului moldovean „care, evident, în viitor s-ar transforma în datoria națională a Republicii Moldova”.
Autor: Mădălin Necșuțu pentru Balkan Insight, corespondență de la Chișinău
N.R.- Unele intertitluri aparțin redacției KARADENIZ PRESS
de Isac Mihai | iun. 1, 2019 | Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri, Ucraina, UE
Ucraina și-a modernizat în mod semnificativ armata pentru a face față amenințării separatiste pro-ruse din Donbass
Germania şi Franţa doresc relansarea procesului de pace din estul Ucrainei şi organizarea de discuţii cu Rusia, au declarat, la Kiev, miniştrii de externe ai celor două state, Heiko Maas şi Jean-Yves Le Drian, relatează mass-media din Ucraina, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Şeful diplomaţiei germane, Heiko Maas, a menţionat o „discuţie excepţional de bună” cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a preluat săptămâna trecută funcţia de şef al statului şi care a afirmat în discursul inaugural că soluţionarea conflictului reprezintă una din priorităţile sale. Eforturile de mediere în formatul franco-german pentru stabilirea păcii în estul Ucrainei vor continua, a spus Maas. El a adăugat că „după această discuţie sunt de părere că acest lucru este şi posibil”.
Demers diplomatic
La rândul lor, surse politice de la Kiev au precizat că noul președinte al Ucrainei mizează pe reluarea cât mai rapidă a negocierilor în formatul Normandia.
Ziarul rus Korrespondent aminteşte că, în urmă cu câteva zile, Kremlinul, de asemenea, a sugerat că există posibilitatea organizării unei noi reuniuni cu privire la Donbas. ,,Aceste chestiuni sunt luate în considerare” – a declarat Dmitri Peskov, secretarul de presă al preşedintelui rus, Vladimir Putin, fiind întrebat de jurnalişti dacă este planificată o întâlnire la nivel înalt în aşa-numitul format Normandia.
Kiev-ul mizează pe semnarea unor documente care să garanteze retragerea trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, retragerea echipamentelor grele și a artileriei grele din Donbas, dezarmarea grupărilor armate separatiste și desfăşurarea unei misiuni de pace ONU ori UE în Donbas, care să controleze și frontiera de stat dintre Ucraina și Federația Rusă, solicitare refuzată cu obstinație de separatiștii pro-ruși și autoritățile de la Kremlin.
Volodymyr-Zelensky-noul-țar-de-la-Kiev
Conflict sângeros
Războiul din estul Ucrainei, de la graniţa cu Rusia, a izbucnit în urmă cu cinci ani, când Ucraina a înlăturat conducerea pro-rusă a ţării, manifestându-se în favoarea încheierii unui acord de asociere cu Uniunea Europeană.
În luptele dintre separatiştii (n.r.-susţinuţi de Rusia) şi armata ucraineană au fost ucişi aproximativ 13.000 de persoane, conform estimărilor ONU. Participarea efectivă a militarilor ruși la conflictul din Donbass a fost demonstrată de investigațiile mass-media. Rusia a negat în mod repetat acuzaţiile Kievului că ar alimenta conflictul prin furnizarea de arme şi de militari activi taberei separatiste.
Germania şi Franţa mediază negocierile de pace dintre Ucraina şi Rusia, în cadrul formatului Normandia. Preşedintele rus Vladimir Putin sprijină în mod public pozițiile liderilor separatişti.
Heiko Maas a denunţat, calificând-o drept ilegală, capturarea anul trecut de către Rusia a 24 de marinari ucraineni într-un incident din largul peninsulei Crimeea.
Crimeea, peninsulă legată geografic de partea continentală a Ucrainei, unde se află de mult timp o bază navală rusă la Marea Neagră, a fost anexată de Rusia în conflictul izbucnit în estul Ucrainei. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 31, 2019 | Federatia Rusa, Info Militar, Orientul Mijlociu, Știri
Insulele Kurile, apărate furibund de Kremlim
Japonia a condamnat joi ceea ce a descris drept o creştere a prezenţei militare a Rusiei în arhipelagul aflat în dispută între cele două ţări după cel de-al Doilea Război Mondial, relatează agenția DPA, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Acumularea militară în Teritoriile de Nord este inacceptabilă pentru Japonia’, a declarat ministrul apărării nipon Takeshi Iwaya în finalul discuţiilor joi la Tokyo cu o delegaţie de înalţi responsabili ruşi, referindu-se la cele patru insule din arhipelagul Kurilelor de Sud (Etorofu, Kunashiri, Shikotan şi Habomai) în limbajul diplomatic japonez.
Bătălia rachetelor
Forţele sovietice au capturat insulele Kurile, sau Teritoriile de Nord, aşa cum le numeşte Japonia, cu peste 70 de ani în urmă în ultimele zile ale celui de-al Doilea Război Mondial. Din cauza acestei dispute teritoriale, între Rusia şi Japonia nu există nici astăzi un tratat de pace, care să pună capăt în mod oficial războiului din Pacific.
Prezent la discuţiile de la Tokyo, ministrul de externe rus Serghei Lavrov a insistat asupra faptului că Rusia are dreptul să desfăşoare activităţi militare în Kurilele de Sud. ‘Forţele armate ruse acţionează pe teritoriu suveran şi au dreptul să facă aceasta în baza dreptului internaţional’, a afirmat Lavrov, citat de TASS.
La rândul său, ministrul de externe rus şi-a exprimat preocuparea faţa de preconizata instalare în Japonia a unui sistem de apărare antirachetă american Aegis Ashore, în cadrul a ceea ce el a calificat drept o consolidare a colaborării militare nipono-americane.
Întâlnire la nivel înalt
Principalul rival geopolitic al Rusiei, SUA sunt aliat apropiat al Japoniei, furnizând o parte importantă a sistemelor de luptă folosite de forțele militare, navale și aeriene nipone. Ministrul apărării de la Tokio a insistat că instalarea sistemului american antirachetă nu reprezintă o ameninţare la securitatea Federaţiei Ruse.
Întâlnirea de la Tokyo s-a desfăşurat în formatul ‘doi plus doi’, implicând participarea miniştrilor de externe şi ai apărării din cele două ţări.
În paralel, Japonia şi Rusia pregătesc în prezent o reuniune între liderii lor, premierul nipon Shinzo Abe urmând să se întâlnească cu preşedintele rus Vladimir Putin în cadrul summitului G20, preconizat să aibă loc în iunie 2019 la Osaka.
Divergențe semnificative
Între Rusia şi Japonia se menţin divergenţe ‘foarte semnificative’ cu privire la problema insulelor Kurile, revendicate de cele două ţări, a afirmat la începutul lunii mai 2019 ministrul de externe rus Serghei Lavrov.
Înaintea unei întâlniri la Moscova cu omologul său japonez Taro Kono, şeful diplomaţiei ruse a apreciat că discuţiile anterioare au permis celor două ţări să-şi expună punctele de vedere. ‘Sper că aceste negocieri şi aceste consultări ne vor permite să înţelegem mai bine divergenţele noastre, chiar dacă aceste diferenţe rămân încă foarte semnificative’, a afirmat Lavrov, citat de agenţiile de presă ruse.
Președintele rus, Vladimir Putin, joacă dur cu Japonia
Istorie zbuciumată
Numite ‘Kurilele de Sud’ de către Rusia şi ‘Teritoriile de Nord’ de către Japonia, aceste insule vulcanice între Marea Ohoţk şi Oceanul Pacific se află în centrul unui diferend teritorial care a împiedicat cele două ţări să semneze un tratat de pace după cel de-al Doilea Război Mondial.
Tokyo consideră oficial cele patru insule anexate de URSS în 1945 – cu 20.000 de locuitori – ca făcând ‘parte integrantă din teritoriul japonez’.
Premierul nipon Shinzo Abe şi preşedintele rus Vladimir Putin au făcut o prioritate din rezolvarea acestui diferend şi s-au întâlnit de 25 de ori din 2013.
În noiembrie, Putin şi Abe au convenit la Singapore să accelereze negocierile în baza unei declaraţii din 1956.
Această declaraţie prevedea că URSS se angajează să restituie cele două insule mai mici (Shikotan şi Habomai) în schimbul încheierii unui tratat de pace. Or, negocierile, puternic încetinite după semnarea în 1960 a tratatului de cooperare între Tokyo şi Washington, nu au dat până acum vreun rezultat.
La sfârşitul lunii ianuarie, Vladimir Putin a indicat, după o întâlnire cu Shinzo Abe la Moscova, că este nevoie în continuare de o ‘muncă migăloasă’ pentru a se ajunge la semnarea unui tratat de pace.
Această dispută teritorială nu împiedică cele două ţări să întreţină relaţii economice, ilustrate în special prin importante investiţii nipone în Rusia, printre care cele ale grupului auto Toyota sau ale giganţilor în domeniul energetic. În ultimii ani, Abe şi Putin au discutat şi despre proiecte economice în insulele situate între Marea Ohoţk şi Oceanul Pacific.
Prezența militară a SUA în apropierea Kurilelor îngrijorează Kremlinul
Poziție rusă dură
Kremlinul a respins anterior orice ‘acord separat’ care ar prevedea o ‘returnare automată’ a unei părţi din insulele Kurile, aflate sub jurisdicţia Federaţiei Ruse, dar revendicate de Japonia. ‘În ultimele zile, am auzit o mulţime de raţionamente şi speculaţii politice potrivit cărora ar exista un fel de acord separat privind transferul unor insule şi aşa mai departe. Nu este cazul şi nu poate fi’, a afirmat anterior purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-o declaraţie la televiziunea publică rusă Rossia-1.
Revenirea la formatul de negocieri în baza Declaraţiei comune din 1956 privind încheierea unui tratat de pace cu Japonia nu înseamnă transferul automat al unor teritorii ruse părţii japoneze, a insistat Peskov, în cadrul emisiunii săptămânale ‘Moscova. Kremlin.Putin’, adăugând că Rusia şi Japonia, în problema Kurilelor, vor accepta un compromis care să nu contravină intereselor lor naţionale, potrivit TASS.
‘Putem oare spune că această (relansare a negocierilor) înseamnă o returnare automată a unor teritorii? Desigur, nu!’, a adăugat Dmitri Peskov.
Baze strategice
De cealaltă parte, Tokyo a asigurat anterior, prin vocea secretarului general al guvernului, Youshihide Suga, că în cazul în care Japoniei îi vor fi predate o parte din insulele Kurile, acolo nu vor fi instalate baze americane. Japonia oferă periodic astfel de asigurări diplomatice părții ruse, exprimându-și disponibilitatea pentru crearea unei zone demilitarizate în insulele Kurile după revenirea acestora sub jurisdicția japoneză.
Anual, armata rusă este implicată în exerciții militare masive în Marea Japoniei, ca parte a manevrelor periodice Vostok, desfășurate în Siberia şi Extremul Orient Rus, exerciţii în Marea Japoniei.
De exemplu, în cadrul manevrelor-gigant Vostok-2018, peste 2000 de militari și sute de vehicule militare, au efectuat exerciții, cu participarea Chinei, un alt rival militar, politic și economic al Japoniei. În total, peste 300.000 de militari, 36.000 de vehicule, 1.000 de avioane şi 80 de nave au luat parte la Vostok-2018.
Japonia se teme de o prezenţă militară sporită a Rusiei în această regiune şi îndeosebi în Insulele Kurile, între care patru, revendicate de Tokyo, sunt la originea tensiunilor dintre cele două ţări. (M.B./Mihai Isac)
de Isac Mihai | mai 30, 2019 | Balcani, Știri
Kosovo, problema strategica in Balcani
Şefa executivului sârb, Ana Brnabic, a fost declarată joi persona non-grata în Kosovo, în urma unor afirmaţii calificate drept ‘rasiste’ de către Pristina, un nou semn al tensiunii actuale între cele două părţi, relatează France Presse, citând oficialii de la Priștina, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Eu, ministru al afacerilor externe (…), nu voi permite premierului (Ana Brnabic) să intre în Kosovo atât timp cât ea vehiculează o ideologie rasistă şi ilicită împotriva poporului din Kosovo’, a scris Behgjet Pacolli pe contul său de Facebook.
Războiul declarațiilor
Ana Brnabic i-a atacat miercuri pe responsabilii din Kosovo, afirmând că aceştia sunt ‘oameni care au ieşit literalmente din pădure’, ‘terorişti care nu au fost condamnaţi’, ‘cea mai rea specie de populişti’.
Menționăm că înalți oficiali sârbi se deplasează cu regularitate în zonele majoritar sârbe din Kosovo, vizite pe care Pristina le aprobă în prealabil. Acest proces a fost suspendat după recentele intensificări ale violențelor din Kosovo
Preşedintele Hashim Thaçi, premierul Ramush Haradinaj, şeful parlamentului Kadri Veseli sunt toţi foşti lideri ai gherilei kosovare albaneze, care a luptat împotriva trupelor sârbe în timpul războiului din 1998-1999. Belgradul îi acuză că sunt criminali de război. Acest conflict s-a soldat cu 13.000 de morţi, în marea lor majoritate kosovari albanezi, aminteşte AFP.
Contraatac albanez
Hashim Thaçi a condamnat de asemenea afirmaţiile premierului Ana Brnabic, pe care le-a calificat drept ‘o altă mărturie a urii patologice a actualului regim al Serbiei împotriva cetăţenilor din Kosovo’.
Serbia nu recunoaşte autoproclamata independenţă a Kosovo, fosta sa provincie sudică, unde mai trăiesc încă aproximativ 120.000 de sârbi. Pristina încearcă să-şi impună suveranitatea în zonele în care aceştia alcătuiesc majoritatea populației, unde au creat structuri paralele de guvernământ, în pofida condamnărilor din partea comunității internaționale.
O operaţiune a poliţiei kosovare desfăşurată marţi împotriva unei reţele de contrabandă, desfăşurată în special în zonele sârbe, a provocat incidente atunci când populaţia a încercat să se opună. Doi poliţişti kosovari au fost răniţi prin tiruri cu arme de foc în localitatea Zubin Potok (nordul Republicii Kosovo).
Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia
Escaladare sârbă
Aşa cum face în mod regulat de fiecare dată când tensiunile escaladează, preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a plasat armata în stare de alertă. Sute de militari, mașini de luptă și unități ale forțelor speciale au fost desfășurați la granița dintre cele două state.
Relaţiile între Belgrad şi Pristina s-au deteriorat, iar dialogul între cele două părţi se află în impas de mai multe luni. Un recent summit la Berlin nu a permis relansarea acestuia. O altă reuniune ar urma să aibă loc la începutul lunii iulie 2019 la Paris.
Serbia cere ridicarea taxelor vamale de 100% impuse produselor sale de către Republica Kosovo, care susţine că le va suspenda atunci când Belgradul îi va recunoaşte independenţa. Aceste taxe afectează în principal etnicii sârbi din Kosovo.
Sprijin rus
Administraţia Vladimir Putin a somat, marţi după-amiază, liderii din Kosovo să înceteze „provocările” la adresa Serbiei, în contextul tensiunilor dintre Priştina şi Belgrad.
Incursiunea în nordul Kosovo „are rolul de a genera temeri în rândul populaţiei non-albaneze şi de a prelua prin forţă controlul asupra acestor zone”, a declarat Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, relatează agenţia Associated Press. Kosovo „a provocat” Serbia, a adăugat aceasta.
Maria Zaharova a atras atenţia că incidentele de marţi afectează progresele înregistrate în eforturile de reconciliere dintre Belgrad şi Priştina. „Şefii străini trebuie să îi ţină sub control pe radicalii kosovari şi albanezi”, a insistat oficialul rus. (M.B.)
de Isac Mihai | mai 27, 2019 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Caspica, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Președintele rus Putin, alături de liderii statelor membre UEEA
Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a avut la Nur-sultan (n.r.-Astana), capitala Kazahstanului, primele întîlniri informale cu Vladimir Putin, Alxandr Lukașenco și alți lideri ai țărilor Uniunii Eurasiatice, relatează mass-media de la Chișinău, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Vizita de lucru în Republica Kazahstan, unde are loc ședința Consiliului Suprem al Uniunii Economice Euroasiatice, va dura două zile, 28-29 mai. Agenda vizitei prezidențiale la Nur-Sultan prevede și întrevederi bilaterale cu liderii mai multor state-membre ale UEEA, precum Federația Rusă, Azerbaidjan, Kazahstan, etc..
Menționăm că Republica Moldova a obținut statutul de observator al Uniunii Economice Eurasiatice în luna mai 2018, datorită susținerii unanime a țărilor-membre ale acestei organizații. Cooperarea dintre Moldova și UEEA, care a început formal din momentul semnării Memorandumului corespunzător, în luna aprilie 2017. Organizația este considerată de unii analiști ca un vehicul pentru subordonarea statelor membre intereselor Kremlinului.
Președintele rus, Vladimir Putin, înger geopolitic pentru Igor Dodon
Desant în Rusia
Săptămâna trecuta, Igor Dodon a declarat că va pleca săptămâna aceasta la Moscova unde se va întâlni cu liderul rus Vladimir Putin. În marja unei întâlniri cu ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Vasneţov, președintele Dodon a declarat că la întoarcerea din Kazahstan, va întreprinde o vizită în Ufa, capitala Republicii Başkortostan, unde vor fi semnate acorduri de colaborare dintre această republică rusă și 4 regiuni ale Moldovei. (M.B.)
