de Vitalie Goncearov | dec. 17, 2013 | Federatia Rusa, Info Militar, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Washington-ul nu va renunta la proiectul amplasarii elementelor scutului antiracheta in Europa, in special dupa ce recent Moscova a confirmat faptul ca amplasat deja mai multe baterii de rachete Iskander in enclava Kalinigrad, situata intre Polonia si Lituania, la frontierele UE. In acest context, seful Pentagonului, Chuck Hagel, l-a asigurat luni pe omologul sau rus, Serghei Soigu, ca scutul antiracheta al NATO in Europa este necesar, in pofida acordului preliminar cu Iranul asupra programului sau nuclear. Soigu si Hagel au discutat despre acest subiect in cadrul unei videoconferinte, a anuntat Pentagonul intr-un comunicat. La intalnirea din 9 august, la Washington, in contextul unor puternice tensiuni ruso-americane provocate de cazul Snowden si criza din Siria, cei doi ministri au decis sa introduca principiul discutiilor periodice prin videoconferinte, pentru „a mentine deschise dialogul si cooperarea in domeniul Apararii”. in cursul acestei discutii, Hagel a „apreciat ca planul de actiune al Grupului 5+1 nu elimina necesitatea pentru Statele Unite si aliatii europeni de a continua implementarea proiectelor de aparare antiracheta in Europa”, informeaza Pentagonul. Luni, Soigu a confirmat ca Rusia a instalat sisteme de rachete Iskander-M, cu raza scurta de actiune, in partea de vest a tarii, in apropiere de frontiera cu Uniunea Europeana. „Sistemele de rachete operationale si tactice Iskander au fost desfasurate in Regiunea militara Vest”, care include si enclava Kaliningrad, situata intre Polonia si Lituania, a declarat purtatorul de cuvant al Ministerului Apararii, Igor Konacenkov. „Aceste masuri nu incalca niciun acord international”, a dat asigurari oficialul rus, scrie RIA Novosti. Regiunea militara Vest include si Moscova si Sankt-Petersburg, intinzandu-se pana in zona arctica si pana in nordul Ucrainei. Instalarea acestor rachete dureaza deja de circa 12 luni, timp in care Moscova si-a sporit retorica vizavi de scutul antiracheta american in Europa. – Statele Unite au exprimat marti „ingrijorarea” in legatura cu riscul „destabilizarii” in regiunea Kalinigrad. „Noi am cerut Rusiei sa nu ia nicio masura care ar duce la destabilizarea regiunii”, a declarat purtatorul de cuvant adjunct al Departamentul de Stat, Marie Harf, precizand ca Washingtonul a discutat cu Moscova despre acest subiect. De asemenea, Polonia, Lituania, Letonia si Estonia au exprimat, luni, preocupare in legatura cu instalarea de catre Rusia a unor sisteme de rachete in apropierea frontierelor Uniunii Europene.
de Marcu Viadi | dec. 16, 2013 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Autoritatile de la Ankara au semnat luni un acord cu Uniunea Europeana pentru readimisia imigrantilor ilegali ce va trebui sa permita, in 2017, eliminarea vizelor pentru cetatenii sai. Guvernul turc a parafat acest acord in 2012 dar a suspendat semnarea sa oficiala in asteptarea unui angajament din partea UE de a extinde libera circulatie pe teritoriul sau pentru cetatenii de nationalitate turca. Acest acord, salutat ca unul „istoric”, luni, de seful diplomatiei turce Ahmet Davutoglu, a fost semnat in prezenta premierului Recep Tayyip Erdogan de catre ministrul turc de Interne, Muammer Güler, si comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström. in contrapondere, UE promite sa garanteze circulatia fara vize a turcilor in decurs de trei ani si jumatate. „Usa Europei fara vize va fi de acum deschisa”, a salutat Erdogan, asigurand ca „Turcia isi va indeplini fara greseala toate angajamentele care decurg din acordul de readmisie”. Turcia a refuzat mereu sa semneze unul dintre acorduri fara celalalt. Asociata la Europa din 1963, membra a uniunii vamale din 1995, candidata la UE din 1999, Turcia considera ca libertatea de circulatie a cetatenilor sai in cele 26 de state ale spatiului Schengen este un drept legitim. aPotrivit acordului, Turcia, aflata la portile Irakului, Iranului si Siriei si unul dintre principalele puncte de trecere a imigrantilor care vor sa ajunga in Europa, va accepta de acum „reintoarcerea” imigrantilor ilegali expulzati care au ajuns in UE de pe teritoriul sau.
de Razvan Iorga | dec. 12, 2013 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Reluarea dialogului in vederea solutionarii problemei spinoase a Ciprului pare „iminenta”, dupa ce liderii celor doua tabere de pe insula au inregistrat progrese in solutionarea diferendelor, a declarat joi un oficial turc pentru AFP. Negocierile ar fi urmat sa se reia in noiembrie, dar partile nu au reusit sa se inteleaga asupra unui text comun cu privire la modalitatile de purtare a unor noi negocieri. Declaratiile diplomatului turc vin in contextul in care seful diplomatiei turce Ahmet Davutoglu, care a vorbit in octombrie despre o „fereastra de oportuntate” in dosar, urmeaza sa efectueze vineri o vizita la Atena, iar sambata in Republica Turca a Ciprului de Nord (RTCN). Insula mediteraneeana este impartita in doua din 1974, in urma unei interventii a armatei turce, dupa o lovitura de stat pregatita de nationalisti ciprioti greci care doreau sa alipeasca insula Greciei. De atunci, o treime din teritoriul insulei, in nord, este condusa de un guvern recunoscut doar de catre Ankara. Cipriotii greci au respins in 2004 prin referendum un plan de reunificare a insulei, sub egida ONU, aprobat de catre cipriotii turci. Dupa cateva luni de la acest vot, partea de sud a insulei a aderat la Uniunea Europeana. Dupa numeroase suisuri si coborasuri, negocierile de pace se afla intr-un punct mort, incepand din iulie 2012. Republica Turca a Ciprului de Nord (RTCN) a parasit masa negocierilor, in semn de protest fata de presedintia cipriota a UE, iar Republica Cipru a amanat reluarea negocierilor. in noiembrie, liderii celor doua comunitati s-au intalnit in zona de demarcatie dintre cele doua sectoare, dar fara sa inregistreze progrese. Numeroase probleme raman in suspans, ca cea a restituirii fostei statiuni balneare Varosha, in estul Ciprului, pustie de la invazia turca, sau exploatarea petroliera in zona insulei. Partea cipriota turca doreste sa se stabileasca un calendar de negocieri. Turcia, o tara garanta, la fel ca Grecia, se opune avansarii unor conditii prealabile.
de Vitalie Goncearov | dec. 12, 2013 | Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Presedintele rus Vladimir Putin a declarat, joi, in cadrul unui discurs anual catre natiune tinut in Duma de stat, ca nimeni nu trebuie sa incerca sa depaseasca superioritatea militara a Rusiei si ca avertizat voalat SUA cu privire la scutul antiracheta pe care intentioneaza sa-l amplaseze in Europa, relateaza RIA Novosti. „Nimeni nu ar trebui sa-si faca iluzii cu privire la posibilitatea de a obtine avantaj militar asupra Rusiei”, a subliniat Putin. ‘Nu vom permite acest lucru’ sa se intample, a tinut el sa adauge. ‘Rusia va raspunde la toate aceste provocari atat politic, cat si tehnologic; dispunem de intreg potentialul necesar in aceasta privinta’, a insistat seful statului rus. Referindu-se la scutul antibalistic, liderul rus a subliniat, fara sa numeasca SUA, ca Rusia este ‘constienta de faptul ca sistemul de aparare antiracheta este doar cu numele defensiv, dar, de fapt, este o parte esentiala a potentialului ofensiv strategic’. in acest context, Vladimir Putin a atras atentia ca dezvoltarea scutului antiracheta si a potentialelor sisteme nenucleare de inalta precizie ar putea ‘reduce la zero’ toate acordurile convenite anterior privind limitarea si reducerea armelor nucleare strategice si ar putea perturba asa-numitul echilibru strategic de forte.
Industria militara rusa, in ton cu ultimele tehnologii
‘Ne provoaca ingrijorari si dezvoltarea noilor sisteme de armament: dispozitive explozive nucleare de mica putere, rachete strategice fara incarcatura nucleara, sisteme hipersonice de inalta precizie nenucleare, destinate aplicarii unor lovituri intr-un timp foarte scurt si la o distanta mare’, a declarat Putin, ordonand ca industria militara rusa sa fie modernizata si reorientata in anii urmatori in pas cu provocarile actuale. ‘Noi intelegem acest lucru foarte bine si stim ce trebuie sa facem in aceasta privinta’, le-a spus in continuare presedintele Putin parlamentarilor rusi, pe care i-a informat ca Rusia dezvolta in prezent propriile arme nenucleare de mare eficienta. in eforturile sale de modernizare a arsenalul nuclear, Rusia a atins ‘noi culmi si este in grafic’, astfel incat unii dintre partenerii ei vor trebui sa o ajunga din urma, a mai spus Vladimir Putin.
de Razvan Iorga | nov. 24, 2013 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Relatiile dintre Ankara si Cairo au devenit tot mai agitate pe fondul unor declaratii recent ale premierul turc Recep Erdogan vizavi de actuala putere din Egipt care a condamnat reprimarea islamistilor. Totul a pornit sambata cand Egiptul l-a expulzat pe ambasadorul Turciei, in urma declaratiilor lui Erdogan. in plus, ambasadorul egiptean, rechemat pe 15 august la Cairo, nu se va intoarce la Ankara, iar nivelul reprezentarii diplomatice egiptene in Turcia va fi diminuat de-acum doar la prezenta unui insarcinat cu afaceri, a precizat ministerul. Aceste decizii au fost adoptate din cauza unor declaratii ale lui Erdogan care „constituie un amestec inacceptabil in afacerile interne ale Egiptului si reprezinta o provocare”, a declarat pentru AFP Badr Abdelaty, un purtator de cuvant al ministerului. In contrapartida, Ankara l-a declarat „persona non grata” pe ambasadorul Egiptului in Turcia, raspunzand astfel expulzarii ambasadorului Turciei in Egipt, a anuntat Ministerul de Externe. „Ambasadorul Egiptului Abderahman Salah ElDin (…) este declarat «persona non grata», conform principiului reciprocitatii, care constituie fundamentul relatiilor internationale”, a anuntat ministerul intr-un comunicat, dupa ce l-a convocat pe insarcinatul cu afaceri egiptean la Ankara. Criza dintre cele doua tari s-a instalat odata cu destituirea fostului presedinte islamist Mohamed Morsi si reprimarea sustinatorilor acestuia. Relatiile cu alte tari au fost afectate, de asemenea, in urma criticilor adresate noilor autoritati egiptene, aflate de facto sub tutela armatei. Astfel Cairo si-a rechemat ambasadorul din Tunisia, pe 28 septembrie, dupa ce presedintele Moncef Marzouki a indemnat la eliberarea lui Morsi, incarcerat dupa destituire. Ambasadorul Ayman Mousharafa a revenit, insa, in noiembrie, la Tunis. Relatiile dintre Washington si Cairo au fost de asemenea afectate de actiunea in forta a militarilor. Dupa mai multe amanari, Washingtonul a decis sa blocheze partial substantialul ajutor anual acordat Egiptului (1,5 miliarde de dolari, dintre care 1,3 miliarde sunt destinate armatei). De atunci, Egiptul afirma in mod regulat ca vrea sa isi diversifice „optiunile” si i-a primit recent, cu mare pompa, pe ministrii rusi ai Apararii si de Externe, pentru a discuta despre contracte de inarmare.
