Moscova nu vrea ca UE sa-i strice pozitia de monopol a furnizarii de energie in Europa

Moscova nu vrea ca UE sa-i strice pozitia de monopol a furnizarii de energie in Europa

gazprom-top

Diplomatia rusa a anuntat prin vocea ministrul de Externe, Serghei Lavrov, ca Rusia este profund preocupata de demersurile UE vizand aplicarea celui de-al treilea pachet de liberalizare a pietei energiei. Afirmatia sa a fost redata intr-un articol publicat in ‘Journal of Common Market Studies Annual Review, citat de mass media rusa. Lavrov a spus , ‘al treilea pachet energetic’ afecteaza cooperarea dintre Rusia si Uniunea Europeana, provocand cresterea riscurilor sistemice si facand anumite tari membre mai putin atractive pentru investitorii rusi. ‘In unele cazuri, constatam o expropriere de facto a activelor companiilor ruse’, sustine ministrul, aratand ca Moscova nu se astepta sa intampine o astfel de problema in cadrul Uniunii Europene. ‘Demersurile necugetate de acest gen risca sa torpileze increderea si sa destabilizeze bazele parteneriatului nostru’, a subliniat Lavrov. Al treilea pachet de liberalizare a pietii energiei contine sase acte legislative care limiteaza dreptul producatorilor de energie sa detina si sa gestioneze retele de transport de energie. El consacra, de asemenea, principiul separarii activitatilor de productie si de transport al energiei. Orice companie straina care nu respecta acest principiu ar putea sa fie interzisa pe piata UE. Seful diplomatiei ruse a criticat, totodata, derularea anchetei lansate de Comisia Europeana privind posibilele incalcari ale legislatiei UE de catre Gazprom. ‘Suntem de asemenea preocupati de ancheta anti-monopol deschisa anul trecut (…) in cazul Gazprom care are o contributie importanta la securitatea energetica a Europei. Printre acuzatiile aduse impotriva companiei figureaza ‘tendinta sa de a impune clientilor indexarea pretului la gaze raportat la pretul petrolului’. Or, aceasta formula – conceputa de altfel de olandezi – nu a fost pana in prezent contestata de nimeni si continua sa fie aplicata de alti furnizori de gaze in Europa’, a spus ministrul. ‘Daca vor fi decise sanctiuni contra Gazprom, ar fi ultimul rau ce trebuie facut pe pietele unde acesta se confrunta cu o discriminare flagranta’, a subliniat Lavrov. El a amintit totodata ca la summitul Rusia-UE din 20 – 21 decembrie anul trecut, de la Bruxelles, Moscova a transmis Comisiei Europene un proiect de acord vizand neutralizarea efectului negativ al aplicarii celui de-al ‘treilea pachet energetic’.

Share our work
Atena ii cere lui Putin reduceri de la Gazprom

Atena ii cere lui Putin reduceri de la Gazprom

gazprom greece xm23Conditionata de criza economica profunda, Grecia cere Rusiei ca ii face reducere la factura de gaze de la Gazprom, asa cum beneficiaza si alte state europene. Premierul elen Antonis Samaras i-a cerut presedintelui Rusiei Vladimir Putin o reducere a pretului gazelor naturale livrate de grupul rus de stat Gazprom, in linie cu discounturile acordate altor clienti din Europa, potrivit unor surse apropiate situatiei, citat de portalul elen Capital. Samaras si-a exprimat cererea intr-o scrisoare adresata direct presedintelui rus, notand ca pretul energiei reprezinta un factor decisiv in cresterea competitivitatii economiei Greciei si este astfel de importanta vitala pentru guvernul de la Atena. Grecia plateste Gazprom un pret cu circa 30% mai mare decat media europeana, in cadrul unui contract valabil pana in 2016, potrivit cotidianului elen Kathimerini. Gazprom a incercat anul acesta sa cumpere compania de distributie de gaze naturale din Grecia, DEPA, dar si-a retras oferta in iunie. Castigator al procesului de vanzare a fost desemnat ulterior compania de stat din Azerbaidjan SOCAR. Planurile statului elen de a-si diversifica sursele de aprovizionare cu gaze naturale au inregistrat un succes major in iunie. Astfel, prin Grecia va trece gazoductul Trans-Adriatic Pipeline (TAP) care transporta in Europa gaze din Azerbaidjan si are ca punct final Italia. Consortiul care dezvolta campul gazeifer sah Deniz II din Azerbaidjan a ales ca ruta de transport catre Europa conducta TAP, in detrimentul proiectului Nabucco in care era implicata si Romania. Consortiul sah Deniz este format din BP (Marea Britanie) – 25,5%, Statoil (Norvegia) – 25,5%, NIOC (Iran) 10%, Total (Franta) – 10%, Lukoil (Rusia) -10%, SOCAR (Azerbaidjan) -10% si TPAO (Turcia) – 9%. Ulterior, trei dintre companiile partenere sah Deniz au anuntat ca vor prelua impreuna o participatie de 50% la TAP. Astfel, BP va prelua 20%, SOCAR de asemena 20%, iar Total 10%. Restul de 50% din actiunile TAP vor ramane in posesia companiilor Axpo (Elvetia), Statoil (Norvegia) si E.ON (Germania).

Share our work
Polonia refuză să participle la jocul Rusiei împotriva Ucrainei

Polonia refuză să participle la jocul Rusiei împotriva Ucrainei

Gazprom, arma strategica a Kremlin-ului

Gazprom, arma strategica a Kremlin-ului

Autoritatile poloneze isi mentin decizia de a renunta la construcţia conductei de gaz „Yamal-2”, care ar fi trebuit să ocolească teritoriul ucrainean, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. „Yamal-2” este un gazoduct al Rusiei care urma să ajungă în Europa prin Republica Belarus şi Polonia, similar conductei „Yamal-1”, care are aproximativ 3000 de kilometrii, in Federatia Rusa, Republica Belarus si Polonia. În pofida faptului că președintele concernului rus „Gazprom”, Aleksei Miller, a declarat că această conductă de gaz va traversa Polonia, ministrul polonez de finanțe, Włodzimierz Karpiński, a declarat că Varşovia nu examinează posibilitatea implementării acestui proiect. Intentiile Gazprom au dus la concedierea unui numar de oficial polonezi, care sustineau proiectul Yamal-2.

Axa energetica Kiev-Varsovia

Ministerul Energiei din Ucraina speră că refuzul Poloniei va stopa implementarea unui numar de proiecte de anvergura, initiate de Moscova, prin care se vizeaza constructia mai multor conducte de gaze care să ocolească Ucraina. Referindu-se la afirmaţiile lui Aleksei Miller, potrivit cărora gazoductul va traversa teritoriul Poloniei, ministrul de la Varşovia a subliniat că partea poloneză nu are de gând să accepte propunerea Rusiei.
Pana in acest moment, niciun oficial „Gazprom” nu a comentat, pozitia guvernului de la Varșovia. Autoritatile poloneze nu sunt la prima confruntare cu Gazprom, monopolul rus incercand sa stopeze exploatarea gazelor de sist pe teritoriul Poloniei.

Dependenta energetica

Reamintim că Ucraina caută, în prezent, diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze, pentru a isi reduce dependenta de „Gazprom”. Ministrul ucrainean al Energiei, Eduard Stavițki, susține că Ucraina achită cel mai mare preț pentru gazele rusești. Potrivit lui, în al treilea trimestru din acest an, Ucraina achită 400 de dolari pentru mia de metri cubi de gaze. Acest tarif include şi reducerea de 100 de dolari per mia de metri cubi, obţinută de Kiev în anul 2010, ca urmare a semnării renumitelor Acorduri de la Harkov, care au permis prelungirea staționării Flotei rusești la Marea Neagră.
Staviţki a precizat că actualul preţ pentru gazele naturale ruseşti în Europa este de aproximativ 340-370 de dolari pentru mia de metri cubi de gaz.

Share our work
Investitorii au tot mai puțină încredere în Gazprom

Investitorii au tot mai puțină încredere în Gazprom

Gazprom, arma strategica pentru Federatia Rusa

Gazprom, arma strategica pentru Federatia Rusa

În pofida faptului că înregistrează profituri enorme, concerbul rus continuă să piardă poziții în rating-urile mondiale, iar potențialii investitori în acțiunile cele mai mari companii rusești au tot mai puțină încredere în aceasta, relateaza mass-media de specialitate, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. În rating-ul Financial Times Global 500 pentru 2013, Gazprom a ocupat locul 57, pierzând într-un singur an 26 poziții, fiind astfel eliminat din lista celor mai mari 50 companii din lume. De menționat că pentru clasament au fost folosite datele despre capitalizarea companiilor valabile in data de 28 martie 2013, iar incepand cu data de 2 aprilie 2013, Gazprom a scăzut în preț și mai mult – capitalizarea companiei a coborât sub pragul de 100 miliarde dolari. Aceasta, in pofida faptului ca, in urma câțiva ani conducerea gigantului rus isi declara intenția de a ocupa locul întâi în clasament, considerand ca, treptat, capitalizarea concernului va ajunge la aproximativ 1 trilion dolari.

Apple, cea mai scumpa companie

În clasamentul care analizează corporațiile mondiale pe baza capiatalizării, concernul rus este situat între Walt Disney și McDonald’s. Conform Financial Times Global 500 cea mai scumpă companie din lume rămâne Apple cu o capitalizare de 415,7 mlrd dolari. Locul doi este ocupat de compania ExxonMobil cu 403,7 miliarde dolari.
În alt rating publicat recent de Fortune Global 500, unde companie sunt clasate după venitul anual, Gazprom-ul a scazut mai multe poziții. Anul acesta a ocupat locul 21, deși cu un an înainte era pe 16. Primele trei locuri sunt ocupate de compania olandezo-britanică Royal Dutch Shell, compania americană de retail, Wal-Mart, și ExxonMobil.

Gazprom, imun la criza?

În 2008, atunci când criza financiară mondială era la inceput, conducerea politica rusă, și mai ales conducerea Gazprom, nici nu vroiau să audă de criză. Mai mult ca atât, oficialii declarau că vor ajunge să vândă gazul cu 500 dolari pentru 1 mii de metri cubi, iar capitalizarea companiei va depăși 1 trilion dolari.
Intentiile partii ruse au fost afectate de catre criza. Astfel, in 2011, răspunzând la întrebările corespondentului revistei germane Der Spiegel, șeful concernului rus, Alexei Miller încerca să păstreze o atitudine pozitiva. „Cu doi ani în urmă ați prmis că veți ridica capitalizarea Gazprom până la 1 trilion dolari și să transformați concernul în cea mai mare companie din lume. Dar în schimb cotația la bursă a Gazrpom a scăzut de la 300 miliarde la 130 miliarde dolari. Înseamnă aceasta că epoca „de aur” a Gazprom-ului a trecut?” a întrebat jurnalistul german.
„A trecut epoca „de aur” nu a Gazprom-ului, ci a capitalismului financiar, baza căruia sunt exclusiv valorile de hârtie. Despre capitalizarea de un trilion de dolari noi am vorbit în 2008, până la criza financiară mondială, în sistemul de coordonate ale capitalismului financiar de hârtie. Iar acest sistem s-a discreditat”, a răspuns Miller.

Proiecte neprofitabile

Conform estimarilor expertilor, Gazprom-ul nu valoreaza mai mult de 100 de miliarde de dolari, deși, conform Fortune, profitul Gazpromului a fost de 38,1 miliarde dolari. Această sumă este chiar mai mare decât al liderului clasamentului, Royal Dutch Shell, care a obținut 26,6 miliarde dolari. Gazprom a obținut profituri mai mici decât ExxonMobil (44,9 miliarde dolari) și Apple (41,7 miliarde dolari).
Experții și analiștii economici totuși nu sunt surprinși de căderea Gazprom-ului în ratingurile de profil. Astfel, conform reprezentantului companiei de consulting RusEnergy, Mihail Krutihin, situația reflectă lipsa de interes a investitorilor pentru investitii pe termen lung in companie. „Motivul este unul simplu–Gazprom investește sume enorme în proiecte care niciodată nu vor fi profitabile și nici măcar nu se va reusi recuperarea investitiilor. Este suficient să ne amintim de proiecte precum construcția unei uzine de lichifiere a gazelor naturale în Vladivostok, exploatarea depozitelor de gaze din Yakutia (cu perspectiva de a exporta gazul în China), construcția „South Stream”, etc. Concernul, la indicațiile conducerii politice a țării, investește în proiecte extrem de scumpe și inefective din puct de vedere economic, de aceea nu există încredere din partea investitorilor, situatie care nu se va schimba in viitorul apropiat” este convins Krutihin.

Considerente politice

Același punct de vedere este împărtășit și de directorul departamentului de analize al agenției „Invest cafe”, Grigorii Birg. „Datele rating-ului au evidențiat bine situația privind costul acțiunilor companiei la bursă, care din toamna lui 2012 a scăzut cu 35 %. Chiar dacă a recuperat o parte din pierderi în această vară, pentru mulți investitori este chestionabilă politica ambiguă a conducerii companiei față de construcția gazoductelor în Europa, deciziile fiind luate mai mult din considerente politice, decât din motive de fezabiitate economică”, a declarat Birg. Iar la toate acestea se adaugă și presiunile concurenților interni, care pe fondalul scăderii vânzărilor Gazprom-ului au reușit să își mprească cota pe piața internă a gazelor naturale din Federatia Rusa.

Share our work
Integrarea europeana a Republicii Moldova, prioritate strategica pentru Romania

Integrarea europeana a Republicii Moldova, prioritate strategica pentru Romania

UE, obiectiv strategic pentru Republica Moldova

UE, obiectiv strategic pentru Republica Moldova

Într-un interviul acordat postului de radio Europa Liberă, si citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, cu o zi înaintea sosirii la Chişinău, preşedintele României, Traian Băsescu, a declarat că Uniunea Europeană nu va admite ca pe teritoriul Moldovei să mai fie trupe ruseşti. Preşedintele României Traian Băsescu a declarat pentru Europa Liberă faptul că Moldova s-ar putea integra în UE abia peste 10 ani. „Prioritatea mea şi a României trebuie să fie ca Republica Moldova să devină membră a Uniunii Europene în 10-12 ani…, undeva pe aici“, a spus liderul de la Cotroceni, în interviul acordat. Totodată, Băsescu a precizat că exclude posibilitatea unei admiteri atâta timp cât nu este rezolvat conflictul transnistrean şi cât timp pe teritoriul Moldovei mai sunt trupe ruseşti. „România solicită de multă vreme aplicarea deciziei de la Istanbul din 1999, în baza căreia Federația Rusă trebuie să-și retragă trupele și armamentul” a mai declarat oficialul roman.

Greseala Cipru

Referitor la negocierile în format 5+2, Băsescu a mai spus că România şi Rusia au poziţii diferite faţă de problema transnistreană. „Moscova vede Republica Moldova federalizată, noi o vedem unitară”, a mai declarat preşedintele român, adăugând că nivelul de autonomie pentru Transnistria poate fi stabilit numai de către autorităţile de la Chişinău.
„Nu, categoric UE nu va mai repeta eroarea pe care a făcut-o în cazul Ciprului, dar speranța că problema transnistreană se va rezolva, există și nu am niciun motiv să fiu pesimist, cu atît mai mult cu cît nu mîine se pune problema integrării Republicii Moldova. Este vorba despre un proces îndelungat. Abia se parafează Acordul de Asociere, în România a durat 10 ani de la semnarea acestui acord și primirea în UE. Timpul lucrează și sper că lucrează în favoarea Moldovei” a mai subliniat Basescu. „(…) este clar că avem opinii diferite: rușii o văd federalizată, noi o vedem unitară” a mai declarat oficialul roman, facand referire la modul in care va fi rezolvat diferendul separatist transnistrean.

Gazul, problema eterna

Basescu a salutat intrarea companiei Gazprom pe piata din Romania. „E binevenit dacă vine direct, nu prin alte companii: avem conductă la Isaccea și poate veni direct. Se poate vinde gaz direct pe piața românească, nu prin intermediari” a mai declarat presedintele.
Basescu a mai declarat pentru Europa Libera ca o promisiune in acest sens din anul 2008 a liderului rus, Vladimir Putin, „a fost o declarație ironică pe care nimeni nu a înțeles-o. Eu știam despre ce este vorba, în opinia Moscovei, Ucraina nu plătea pentru gazul primit, nu știu care era realitate, și atunci Putin a spus: dăm României gaz, că plătește, și mai departe poate să-i dea România Ucrainei.”
Totodata, Basescu mai considera ca in spinoasa problema a gazului se va mai negocia „vreo doi-trei ani, că după aceea nu mai negociază nimeni, fiindcă vom scoate gaz din Marea Neagră și negocierile se închid în 2016-2017.”

Share our work