de Razvan Iorga | dec. 10, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Moscova are intentii mari in ceea ce priveste prezenta la Tiraspol si vrea, mai nou, pe langa consulat, si un centru cultural. „Ne dorim un centru cultural și un consulat la Tiraspol”, a declarat seful diplomatiei ruse, Serghei Lavrov, in cadrul unei mese rotunde cu persoane de incredere ale Președintelui Federatiei Ruse, citat de RIA Novosti. Potrivit acestuia, problema principala sta in nesolutionarea conflictului transnistrean, și in acest context negocierile in formatul 5 +2 au un rol foarte important. Totodata, șeful Agentiei Federale pentru afaceri din CSI, concetatenii si cooperarea umanitara internationala, (“Rossotrudnicestvo”), Konstantin Kosaciov, a declarat ca organizatia pe care o conduce acorda o atentie deosebita problemelor cu care se confrunta cetatenii ruși din regiunea transnistreana, dar activeaza „fara sustinere de nivel institutional”. „Autoritatile moldovene nu permit deschiderea Centrului de Știinta și Cultura, nu exista nici o solutie cu privire la crearea unui consulat. Ne ghidam de deciziile Ministerului rus de Externe. Cand va exista o hotarare privind oficiul consular, imediat vom pune problema deschiderii unui centru de știinta și cultura,” a declarat Kosaciov.
de Razvan Iorga | dec. 9, 2012 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Liderul de la Kiev, Viktor Ianukovici, propune candidatura premierului demisionar Mykola Azarov pentru functia de sef al Guvernului, a anuntat duminica serviciul de presa al presedintiei. seful statului a solicitat Verhovnei Rada (Parlament) sa examineze candidatura lui Mykola Azarov pentru postul de premier, precizeaza presedintia intr-un comunicat. Azarov a demisionat din functie la 3 decembrie, impreuna cu intregul Guvern. El si-a motivat decizia prin alegerea sa ca deputat in alegerile legislative de la 28 octombrie, castigate de Partidul Regiunilor al lui Ianukovici, Azarov ocupand primul loc pe lista. Noua Adunare se va reuni pentru prima data la 12 decembrie si urmeaza, potrivit aparentelor, sa ii acorde un nou mandat lui Azarov in postul de premier. Azarov, un birocrat loial presedintelui, conducea Guvernul de la alegerea lui Ianukovici ca presedinte, la inceputul lui 2010. Postul de premier este putin ravnit, din cauza situatiei economice proaste a acestei foste republici sovietice, care a intrat in recesiune, potrivit unor experti. Guvernul in exercitiu a fost dur criticat pentru un recul al democratiei, agravarea coruptiei in tara si presiuni asupra mediilor de afaceri.
de Vitalie Goncearov | dec. 9, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Daca in Romania, cetatenii cu drept de vot nu s-au ingramadit la sectiile de votare, nu acelasi lucru s-a intamplat si pentru romanii din Republica Moldova. Acestia au stau duminica la coada la sectiile de votare din Chisinau pentru a-si exprima dreptul de vot. La o sectie randul e de cateva zeci de metri. Oamenii spun ca au venit sa voteze pentru un viitor mai bun al Romaniei, exprimandu-si speranta ca aceasta va continua sa ajute Republica Moldova, iar unii voteaza pentru unirea celor doua state. Cea mai solicitata este sectia de votare 184, care este situata in centrul Chisinaului. Aici a inceput sa se formeze rand inca de la ora 08.00, iar catre 11.00 acesta numara peste 200 de persoane, crescand constant. Alegatorii sunt nevoiti sa astepte mai mult de o ora, in pofida temperaturilor scazute de – 2 grade. „Acest lucru nu ma descurajeaza. Am venit sa votez pentru ca sunt roman’, a declarat Andrei, un tanar care sustine ca a redobandit cetatenia acum sase luni si voteaza pentru prima data. si la sectia de votare 185, zeci de persoane asteapta in holul Liceului ‘Gaudeamus’, sau afara, ca sa le vina randul sa-si exprime optiunea. Cozi mai mici sunt la cele doua sectii de votare amplasate in sediul sectiei consulare de la Chisinau. Unii oameni sunt nevoiti sa se intoarca acasa fara a vota, pentru ca nu au pasaport romanesc, sau buletinul de identitate moldovenesc, in care sa fie atestat domiciliul in Republica Moldova.
Viitor si prosperitate comuna
Romanii de peste Prut prezenti la alegeri au declarat ca voteaza pentru un viitor mai bun al Romaniei, dar si al Republicii Moldova. „Votez pentru o Moldova libera si independenta de rusi, sa fim noi stapani in tara noastra si sa vorbim o limba corecta, romana”, a declarat Valentina Lungu.
‘Eu votez pentru cea mai buna investitie a mea – este copiii si nepotii. Votez pentru demnitatea si pentru verticalitatea noastra’, sustine Maria Prodan, citat de Agerpres, care i-a chemat pe toti romanii sa se prezinte la vot deoarece, ‘daca stam acasa si nu votam, sansa noastra se reduce la minim’. ‘Votez pentru ca poporul nostru sa aiba un viitor european, decent, cu bunastare. Eu votez pentru Parlamentul nostru si pentru parlamentarul care o sa apere drepturile noastre’, a mentionat Dumitru Holban. ‘Vrem un viitor bun pentru tara noastra, Romania, ca oamenii sa se inteleaga unii cu altii si sa fim o natiune’, potrivit Eugeniei Pruteanu. Pentru alegerile de duminica in Republica Moldova au fost deschise 19 sectii de votare, dintre care patru la Chisinau. Cea mai mare prezenta la vot pentru alegerile din Romania a fost inregistrata la turul doi al alegerilor prezidentiale din 2009 – peste 12.000 de alegatori, dupa ce in primul tur au fost aproximativ 9.000. La referendumul din 29 iulie au fost aproximativ 2.350 de alegatori. La aceste scrutine in Republica Moldova au fost deschise 13-14 sectii de votare.
de Razvan Iorga | nov. 28, 2012 | Caucaz, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Diplomatia de la Chisinau a inregistrat un succes fantastic in relatiile cu Bruxelles-ul, insa marele neajuns al actualei guvernari este ca nu a reusit sa decentralizeze economia tarii, a declarat in cadrul unui interviu fostul sef al misiunii europene la Chisinau, Kalman Mizsei. „Cea mai buna munca facuta de Guvern este cea in domeniul diplomatiei. Ministrul Leanca (ministrul de Externe, n.r.) a facut o munca fantastica, de asemenea si conducerea Guvernului, prim-ministrul. Un alt factor al UE este politica de vecinatate, care include si Balcanii. Moldova este, vorbind la modul relativ, una dintre cele mai de succes tari, din ultimii ani, in ceea ce priveste evolutia reformelor si performantele politice. stiu ca acest lucru trebuie sa fie inteles relativ, dar in termeni relativi Moldova este o speranta pentru Uniunea Europeana”, a declarat Mizsei. in ceea ce ține de sprijinul financiar de care se bucura Republica Moldova, Mizsei crede ca pentru UE acesti bani nu sunt sume mari. „O suta de milioane de euro pentru Uniunea Europeana nu e o suma foarte mare. Dar cea mai importanta intrebare este cum acest sprijin al UE va ajuta la modernizarea tarii. Pentru ca reformele economice in Moldova nu se produc intr-un ritm suficient de energic. Cand vorbim despre demonopolizarea economiei, acest guvern care a venit la putere la sfarsitul anului 2009 nu a infaptuit aceasta reforma, iar cresterea economica a Moldovei nu a avansat. Sunt exemple, asa tari ca Georgia, unde reformele economice mai curajoase s-au reflectat in cresterea economica si acest lucru, desigur, a avut un impact pozitiv asupra oamenilor. Deci, o suta de milioane de euro nu este o suma mare, dar este important cum acesti bani vor fi cheltuiti”, a mai declarat Kalman Mizsei.
de Razvan Iorga | nov. 28, 2012 | Balcani, Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
In ultimii ani, relatiile dintre Serbia si Rusia s-au accelerat, in ciuda faptului ca Serbia a pierdut deja provincia separatista Kosovo, devina ulterior stat recunoscut de majoritatea statelor occidentale. Cooperarea dintre Rusia si Serbia s-a ameliorat considerabil, a declarat miercuri la Belgrad vicepremierul rus Dmitri Rogozin, apreciind drept un pas important realizarea proiectului energetic South Stream, care urmeaza sa fie finalizat pana la incheierea anului 2016, relateaza agentia Tanjug. Aflat in vizita la Belgrad, Rogozin, fost ambasador al Rusiei la NATO, s-a intalnit cu premierul sarb Ivica Dacic, cu care a discutat despre posibilitatea sporirii prezentei investitiilor, economiei si a bancilor rusesti in Serbia, precum si a cooperarii pe terte piete. Cele doua parti au convenit asupra continuarii cooperarii in domeniul situatiilor de urgenta, indeosebi in ce priveste deminarea unor terenuri, precizand ca Centrul umanitar de la Nis (sud-estul Serbiei) are in acest sens o importanta regionala. Rogozin si Dacic au discutat, de asemenea, despre posibilitatea cooperarii in lupta comune impotriva terorismului si a traficului cu droguri. Referitor la politica Serbiei privind Kosovo, Dacic a subliniat ca pozitia Belgradului a ramas neschimbata. Cei doi oficiali au convenit ca problemele din Kosovo trebuie solutionate in conformitate cu dreptul international. Rogozin s-a intalnit anterior cu presedintele Serbiei, Tomislav Nikolic, pe care l-a informat ca organismele de stat ruse au aprobat oficial un imprumut favorabil pentru Belgrad. Nikolic a afirmat ca Serbia este interesata de cooperarea cu Federatia Rusa in multe domenii si ca proiectul South Stream va apropia in curand foarte mult Serbia si Rusia, potrivit unui comunicat de presa al presedintelui sarb. Tomislav Nikolic a mai spus ca Serbia are o politica de neutralitate militara si ca va trimite in curand o delegatie parlamentara la Adunarea Parlamentara a Organizatiei Tratatului de Securitate Colectiva si are deja reprezentantii sai in Adunarea Parlamentara a NATO.
de Razvan Iorga | nov. 28, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
O delegatie de experti militari NATO, sositi la inceputul saptamanii in Turcia, au inceput miercuri o serie de inspectii la situri in care ar putea sa fie instalate rachete de tip Patriot, a caror mobilizare, in apropierea frontierei cu Siria, a fost solicitata de catre Guvernul turc. Acestia s-au deplasat ieri la o baza militara din provincia Malatya, in sudul tarii, unde se afla deja un radar de alerta in cadrul sistemului NATO de aparare antiracheta, a precizat agentia Anatolia. Celelalte 27 de state membre NATO urmeaza sa accepte in mod oficial, in zilele urmatoare, o solicitare din partea partenerului lor turc. ingrijorata de riscul unei escaladari a conflictului sirian, Ankara a cerut saptamana trecuta Aliantei Nord-Atlantice sa mobilizeze rachete sol-aer de tip Patriot in apropiere de frontiera sa cu Siria, provocand furia regimului presedintelui sirian Bashar al-Assad si avertizari din partea principalilor doi aliati ai acestuia, Rusia si Iranul. Guvernul turc si oficiali NATO au repetat in mai multe randuri, in ultima perioada, ca rachetele de tip Patriot au doar o menire strict „defensiva” si ca nu vor fi utilizate pentru crearea unei zone de interdictie aeriene in nordul teritoriului Siriei. Potrivit unei surse militare turce, intre patru si sase baterii ar putea sa fie mobilizate la Malatya, Diyarbakir si Sanliurfa (in sudul Turciei), lucru care ar necesita stationarea pe teritoriul Turciei a aproximativ 400 de militari NATO din trei tari care detin sistemul Patriot, si anume Statele unite, Olanda si Germania.
Moscova are intentii mari in ceea ce priveste prezenta la Tiraspol si vrea, mai nou, pe langa consulat, si un centru cultural. „Ne dorim un centru cultural și un consulat la Tiraspol”, a declarat seful diplomatiei ruse, Serghei Lavrov, in cadrul unei mese rotunde cu persoane de incredere ale Președintelui Federatiei Ruse, citat de RIA Novosti. Potrivit acestuia, problema principala sta in nesolutionarea conflictului transnistrean, și in acest context negocierile in formatul 5 +2 au un rol foarte important. Totodata, șeful Agentiei Federale pentru afaceri din CSI, concetatenii si cooperarea umanitara internationala, (“Rossotrudnicestvo”), Konstantin Kosaciov, a declarat ca organizatia pe care o conduce acorda o atentie deosebita problemelor cu care se confrunta cetatenii ruși din regiunea transnistreana, dar activeaza „fara sustinere de nivel institutional”. „Autoritatile moldovene nu permit deschiderea Centrului de Știinta și Cultura, nu exista nici o solutie cu privire la crearea unui consulat. Ne ghidam de deciziile Ministerului rus de Externe. Cand va exista o hotarare privind oficiul consular, imediat vom pune problema deschiderii unui centru de știinta și cultura,” a declarat Kosaciov.
