de Anatol Terzi | iun. 22, 2012 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Turcia l-a invitat pe preşedintele francez François Hollande în vizită la Ankara şi a anunţat joi că îşi va retrage măsurile impuse Franţei în urma unor tensiuni legate de problema genocidului armean.
Premierul turc Recep Tayyip Erdogan l-a invitat pe preşedintele Hollande să efectueze o vizită în Turcia în cadrul unei întâlniri avute la Rio de Janeiro, cu prilejul summitului asupra dezvoltării durabile Rio+20, potrivit agenţiei de presă Anadolu. Premierul Erdogan a amintit cu această ocazie că ultima vizită de stat a unui preşedinte francez în Turcia a fost în urmă cu 20 de ani.
François Hollande a declarat, la rândul său, că o astfel de vizită ar fi un “privilegiu”, fiind favorabil acesteia, precizează Anadolu. Potrivit sursei, cei doi lideri au reiterat importanţa deschiderii unei noi pagini în relaţiile dintre Turcia şi Franţa. Ulterior, şeful diplomaţiei turce Ahmet Davutoglu a indicat că sancţiunile impuse Parisului “nu mai sunt de actualitate”, după câştigarea alegerilor prezidenţiale de către François Hollande.
“Domnul Erdogan a dat instrucţiunile necesare după întrevederea sa cu preşedintele Hollande (…) Sancţiunile nu mai sunt de actualitate datorită noii poziţii a Franţei”, a subliniat Ahmet Davutoglu într-un interviu. Acesta a mai precizat că va efectua o vizită la Paris la 5 iulie.
După adoptarea unui proiect de lege de către Adunarea Naţională franceză la sfârşitul anului trecut care sancţiona negarea genocidului armean în perioada 1915-1917, a cărui existenţă este contestată de Turcia, Ankara şi-a suspendat cooperarea sa politică şi militară cu Franţa. Legea a fost ulterior declarată neconstituţională de către Consiliul Constituţional al Franţei. În ciuda anunţării acestor sancţiuni, cooperarea politică a continuat totuşi între cele două ţări, în special în dosare precum cel al situaţiei din Siria.
de Anatol Terzi | iun. 22, 2012 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
UE şi Turcia au parafat joi la Bruxelles un acord de readmitere a imigranţilor ilegali, la o zi după un acord al europenilor pentru acordarea de facilităţi privind vizele pentru cetăţenii turci.
Comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmstroem, a salutat parafarea acestui acord, afirmând: El ”va permite, în interesul nostru comun, un mai bun control al frontierelor, precum şi gestionarea imigraţiei”. Guvernul danez şi-a exprimat dorinţa de a organiza ceremonia oficială de semnare a acestui acord de readmitere la sfârşitul preşedinţiei sale semestriale a UE, pe 30 iunie.
Nu a fost comunicată nici o dată, deoarece statele UE trebuie să-i ofere în mod oficial un mandat dnei Malmstroem pentru a semna acest acord, blocat de Ankara, care cere în contrapartidă facilităţi privind vizele. Cipru, ale cărui relaţii cu Turcia sunt tensionate, a acceptat joi să renunţe la rezervele sale. Insula divizată va asigura preşedinţia semestrială prin rotaţie a UE începând de la 1 iulie.
Dar ”această facilitate privind vizele nu este pentru mâine”, potrivit unei surse diplomatice europene. Ankara va trebui să se supună unui anumit număr de condiţii. Acordul aprobat joi de statele europene angajează un proces care va fi foarte lung şi va dura mai mulţi ani”, a insistat un negociator european.
”Un plan de acţiune” va fi supus Ankarei, care comportă ”un anumit număr de exigenţe, precum obligaţia pentru autorităţile turce de a coopera cu toate statele UE, inclusiv cu Cipru, pentru o mai bună supraveghere a frontierelor lor cu UE, de a revizui politica lor în materie de vize cu terţe ţări non-europene şi de a semna acordul de readmitere încheiat cu UE”, a precizat el.
de Anatol Terzi | iun. 22, 2012 | Info Caspica, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Acordul interguvernamental pentru construcţia gazoductului Trans-Anatolian (Tanap) ar putea fi semnat săptămâna viitoare de Turcia şi Azerbaidjan.
La finele anului trecut, Turcia şi Azerbaidjan au semnat un memorandum de înţelegere pentru construcţia unei conducte de gaze cu o lungime de 2.000 de kilometri care să facă legătura între frontiera Turciei cu Azerbaidjanul şi graniţa Turciei cu Bulgaria. “Lucrările au intrat în faza finală. Se aşteaptă ca acordul interguvernamental să fie semnat săptămâna viitoare la Istanbul”, a declarat un oficial turc de rang înalt, citat de agenţiile de pesă internaţionale. Un alt oficial a spus că ceremonia de semnare ar putea avea loc pe data de 26 iunie, în prezenţa premierului turc Tayyip Erdogan şi a preşedintelui azer Ilham Aliev, dar există şi posibilitatea să fie amânată câteva zile.
Turcia are o participaţie de 20% în proiectul Tanap, în timp ce compania petrolieră azeră Socar deţine o participaţie de 80%. Conducta Tanap, al cărei preţ estimativ este de cinci-şapte miliarde de dolari, ar urma să aibă o capacitate de 16 miliarde metri cubi pe an şi va utiliza gazele naturale produse la zăcământul Shah Deniz II. Odată aprobat, lucrările de construcţie ar urma să demareze la finele lui 2013 sau începutul lui 2014. Analiştii avertizează că proiectul Tanap ar putea submina proiectul Nabucco, chiar dacă oficialii turci susţin că Turcia va continua să fie parte a proiectului Nabucco.
de Anatol Terzi | iun. 19, 2012 | R. Moldova, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei s-a întâlnit luni cu reprezentanţii firmelor cu capital turcesc din Republica Moldova pentru a le explica noile reguli de joc în domeniul concurenţei.
Este vorba despre masa rotundă cu tema: „Prezentarea rolului politicii concurenţei pentru crearea unui mediu favorabil atragerii investiţiilor şi desfăşurării afacerilor în Republica Moldova”, organizată de Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei împreună cu Ambasada Turciei la Chişinău. Directorul agenţiei anti-monopol, Viorica Cărare, a declarat jurnaliştilor că evenimentul face parte dintr-o serie de conferinţe la temă. ANPC deja s-a întîlnit în acest scop cu investitori din România, Ungaria şi Franţa.
Viorica Cărare a spus că situaţia în domeniul protecţiei concurenţei se ameliorează la nivel legislativ. În scurt timp urmează să fie promulgată de către Preşedinte Legea cu privire la ajutorul de stat, iar până la sfârşitul actualei sesiuni a Parlamentului se preconizează să fie adoptată şi noua Lege cu privire la concurenţă. Seria de întrevederi dintre ANPC şi investitorii străini se desfăşoară sub egida ambasadelor acreditate la Chişinău.
Şeful misiunii diplomatice turceşti, Mehmet Selim Kartal, a declarat în deschiderea conferinţei că Republica Moldova se află în perioada de tranziţie şi-şi racordează legislaţia la standardele europene. El a îndemnat oamenii de afaceri turci să se conducă de normele legislative ale ţării în care îşi desfăşoară activitatea.
R Moldova-Turcia, schimburi comerciale de peste jumatate de miliard de dolari
Valoarea comerţului bilateral dintre Republica Moldova şi Turcia a ajuns anul trecut la 440 milioane de dolari SUA, un nou nivel-record, şi va depăşi jumătate de miliard de dolari în 2012 în cazul în care se vor menţine tendinţele din ultimii doi ani. Potrivit Biroului Naţional de Statistică din R Moldova, exporturile de mărfuri moldoveneşti în Turcia au crescut în 2010 de 2,5 ori, iar în 2011 cu 8,8 la sută, în timp ce importurile s-a majorat respectiv cu 19,4 la sută şi 78,3 la sută.
Asociaţia oamenilor de afaceri turci din Moldova numără peste 50 de antreprenori, iar investiţiile turce în Moldova se ridică la 350-400 milioane de dolari SUA. Date ale Camerei Înregistrării de Stat arată că în 2011, după numărul de întreprinderi cu capital înregistrate, Turcia se afla pe locul doi cu 918 companii, iar potrivit volumului investiţiilor în capitalul social pe locul nouă cu 256,6 milioane de lei investiţi. Republica Moldova a importat din Turcia în anul trecut mărfuri în valoare de 366,9 milioane de dolari SUA şi a exportat bunuri în sumă de 73,4 milioane de dolari
de Anatol Terzi | iun. 18, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Majoritatea turcilor se opune unei intervenţii militare a ţării lor în Siria, unde conflictul tinde să degenereze într-un război civil.
Potrivit unui sondaj comandat de Centrul pentru studii economice şi politică externă şi publicat vineri, în total, 57% dintre persoanele chestionate s-au declarat împotriva unei intervenţii militare în Siria vecină, faţă de 11,7% care sunt favorabile unei astfel de intervenţii. Printre opozanţii unei astfel de intervenţii, 41,1% dintre aceştia consideră că Turcia nu ar trebui să se implice în nicio manieră, restul (15,9%) declarându-se mulţumiţi de atitudinea guvernului, care condamnă politic regimul sirian. Sondajul de opinie a fost realizat între 5 mai şi 5 iunie pe un eşantion reprezentativ de 1.500 persoane.
Guvernul turc, pe vremuri un aliat politic şi economic al Damascului, a tăiat legăturile cu preşedintele Bashar al-Assad, în semn de protest împotriva represiunii sângeroase conduse împotriva contestării populare din Siria. Turcia, care are o frontieră comună de peste 900 de kilometri cu Siria, găzduieşte în prezent 30.800 de refugiaţi din această ţară.
Ankara cere ONU noi măsuri în Siria
De asemenea, Turcia i-a cerut sâmbătă Consiliului de Securitate al ONU să adopte „o nouă măsură” vizând oprirea degradării situaţiei în Siria, după anunţul privind suspendarea misiunii de observatori a Naţiunilor Unite în această ţară. „Odată cu retragerea acestei misiuni de observatori, este necesară o evaluare imediată din partea Consiliului de Securitate al ONU şi adoptarea unei noi măsuri pentru a se evita intensificarea tragediei umanitare” cu care se confruntă în prezent Siria, a declarat ministrul de externe turc Ahmet Davutoglu.
Ministrul turc a formulat această cerere într-o conferinţă de presă organizată la Istanbul cu ocazia unei reuniuni a Iniţiativei pentru dezarmare şi neproliferară nucleară. Observatorii ONU au anunţat sâmbătă suspendarea misiunii lor în Siria din cauza „intensificării” violenţelor în această ţară. Şeful diplomaţiei turce a evocat riscurile la care sunt supuşi observatorii internaţionali, pledând pentru efectuarea unei reevaluări a Consiliului de Securitate al ONU, chemat să emită un mandat mai „eficace” şi capabil să permită „securizarea prezenţei Naţiunilor Unite pe teren”.
de Anatol Terzi | iun. 13, 2012 | Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Studierea limbii kurde va fi autorizată în şcolile publice din Turcia începând din anul şcolar viitor, a declarat marţi şeful guvernului de la Ankara, Recep Tayyip Erdogan.
Anunţul este o premieră, pentru că Turcia se confruntă încă cu o rebeliune kurdă, în pofida unor reforme care au extins drepturile acestei minorităţi. „Elevii noştri vor putea de acum să înveţe limbile şi dialectele locale. De exemplu, dacă va exista un număr suficient de elevi, kurda va putea fi aleasă ca materie opţională”, a declarat Erdogan, calificând această măsură drept una „istorică”.
Declaraţia a fost făcută în faţa grupului parlamentar al formaţiunii sale politice, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP). Până acum, kurzii îşi puteau învăţa limba maternă doar în instituţii private sau la universitate, nu însă şi în şcolile publice.
În ultimii ani, guvernul de la Ankara a acordat minorităţii kurde (12-15 milioane de persoane) o serie de drepturi, mai ales culturale, în încercarea de a pune capăt conflictului cu separatiştii kurzi şi de a creşte şansele Turciei de a adera la Uniunea Europeană. Din 2009, un post naţional, TRT6, emite integral în limba kurdă.
