de Anatol Terzi | aug. 3, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Kofi Annan şi-a dat demisia din postul său de mediator al ONU şi al Ligii Arabe în Siria, a anunţat, joi, secretarul general al Naţiunilor Unite, Ban Ki-moon, într-un comunicat, relatează agenţiile internaţionale de presă.
Kofi Annan a informat ONU şi Liga Arabă cu privire la „intenţia sa de a nu-şi mai reînnoi mandatul când acesta va expira, la 31 august 2012”, potrivit comunicatului. „Nu am primit tot sprijinul pe care îl merita cauza (…) Există diviziuni în cadrul comunităţii internaţionale. Toate acestea îmi complică munca”, a afirmat emisarul internaţional în cadrul unei conferinţe de presă la Geneva, anunţată în ultima clipă de ONU.
Acesta a afirmat că a acceptat rolul de mediator când părea că violenţele din Siria ar putea fi oprite de comunitatea internaţională condusă de Consiliul de Securitate al ONU şi că ar putea fi începută o tranziţie politică în această ţară. „Când poporul sirian are nevoie disperată de acţiune, în Consiliul de Securitate continuă să se arate cu degetul şi să se arunce cu injurii”, le-a spus Kofi Annan jurnaliştilor.
„Militarizarea în creştere pe teren şi lipsa de unanimitate în Consiliul de Securitate mi-au schimbat fundamental (…) rolul”, a denunţat acesta. „Îmi este imposibil, mie sau oricui altcuiva, să conving guvernul sirian şi opoziţia să ia măsuri pentru a începe procesul politic. Ca emisar, nu-mi pot dori pacea mai mult decât protagoniştii, mai mult decât Consiliul de Securitate sau comunitatea internaţională”, a adăugat Annan.
Kofi Annan fusese numit la 23 februarie, însă planul său de pace în şase puncte pentru rezolvarea conflictului în Siria, care prevedea o încetare a luptelor între guvern şi opoziţia înarmată şi o tranziţie politică, nu a putut fi niciodată pus în aplicare. Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, şi-a exprimat „recunoştinţa profundă (faţă de Kofi Annan) pentru eforturile sale curajoase şi determinate” şi „profundul regret” de a-l vedea plecând.
de Anatol Terzi | aug. 3, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Preşedintele rus Vladimir Putin l-a reconfirmat pe vicepremierul Dmitri Rogozin în postul de reprezentant special al Kremlinului pentru Transnistria, a anunţat serviciul de presă al preşedinţiei ruse.
Rogozin, fost ambasador al Rusiei la NATO, a fost numit reprezentant special al şefului statului rus pentru Transnistria la sfârşitul lunii martie de către preşedintele de atunci Dmitri Medvedev, ceea ce a provocat critici în mediul politic şi în societatea civilă din Republica Moldova. Diplomaţia de la Chişinău s-a declarat surprinsă de decizia Moscovei, subliniind că aceasta nu fusese discutată în prealabil cu autorităţile din republică. În luna aprilie, Dmitri Rogozin a efectuat o vizită în Republica Moldova, în cadrul căreia a avut întrevederi cu oficiali de la Chişinău, dar s-a deplasat şi în stânga Nistrului, unde s-a întâlnit cu liderii separatişti din regiune
Ulterior, într-un interviu pentru Kommersant, Dmitri Rogozin declara că soluţionarea conflictului transnistrean este imposibilă atât timp cât la Chişinău şi Bucureşti se fac declaraţii unioniste. El aprecia totodată că Rusiei trebuie să i se recunoască rolul de „garant al securităţii” şi de „stat unic care deţine autoritate politică şi forţă în această regiune”. Totodată, el afirma că Republica Moldova poate exista ca stat integru „exclusiv pe baze federale sau confederale”. Întrebat în acelaşi interviu dacă afirmaţia sa, potrivit căreia Rusia ar trebuie să recunoască Transnistria, mai este de actualitate, Rogozin a răspuns că aceasta va rămâne în vigoare, dacă oficialii de la Chişinău se vor declara români.
Cotidianul moscovit Nezavisimaia Gazeta scria în urmă cu două zile că Tiraspolul vrea să înlocuiască misiunea de pacificare de pe Nistru cu o nouă bază militară rusească, căutând astfel să se pună la adăpost de „pericolul românesc”. Potrivit ziarului, această perspectivă a fost discutată în timpul vizitei efectuate recent în regiune de către ministrul rus adjunct al afacerilor externe, Grigori Karasin.
de Anatol Terzi | aug. 3, 2012 | Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Preşedintele Turciei, Abdullah Gul, şi-ar putea înainta candidatura în alegerile prezidenţiale din 2014, a anunţat secretarul său de presă.
Partidul Justiţiei şi Dezvoltării a primit cu scepticism această declaraţie, dând de înţeles că îl va înainta drept candidat în alegeri pe premierul Recep Tayyip Erdogan. Aceasta nu este prima manifestare a divergenţelor din cadrul tandemului aflat la putere în Turcia, care aparent funcţionează foarte bine. De altfel, mulţi experţi nu cred în posibilitatea actualului preşedinte de a se ridica împotriva premierului, care îşi menţine statutul de lider în tandem, prognozând că în 2014 în Turcia se va repeta scenariul rus al rocadei dintre Medvedev şi Putin, scrie presa regională.
Faptul că Abdullah Gul nu exclude posibilitatea înaintării candidaturii sale la următoarele alegeri prezidenţiale a fost anunţat de şeful serviciului de presă al preşedintelui, Ahmet Sever. Înainte de aceasta, parlamentul Turciei a adoptat amendamente potrivit cărora Gul nu doar a fost ales pentru şapte ani, dar a şi primit dreptul de a-şi înainta candidatura pentru un al doilea mandat. Partidul Popular Republican a încercat să conteste aceste amendamente la Curtea Constituţională a Turciei, însă judecătorii au refuzat să satisfacă plângerea, spre evidenta mulţumire a liderilor AKP.
Însă, cum numai consilierul lui Gul a vorbit despre o nouă înaintare a candidaturii acestuia, vicepreşedintele AKP, Huseyin Celik, a ţinut să sublinieze că „posibilitatea înaintării candidaturii şi realizarea acestei posibilităţi sunt două lucruri diferite”. Liderii AKP nu ascund că pentru alegerile prezidenţiale din 2014 partidul va înainta candidatura actualului premier Recep Tayyip Erdogan.
de Anatol Terzi | aug. 3, 2012 | Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Fondul Monetar Internaţional a anunţat că va trimite în septembrie o misiune în Ucraina, o ţară căreia i-a suspendat ajutorul după ce ea s-a lăsat cu greu să pună în aplicare măsuri de austeritate bugetară.
„La cererea autorităţilor ucrainene, o misiune a FMI se va duce în Ucraina în septembrie pentru a evalua programul bugetar al guvernului”, a declarat un purtător de cuvânt al Fondului într-un scurt comunicat. El nu a făcut alte precizări cu privire la calendarul acestei vizite. Ucraina, care se căzneşte să obţină un ajutor suficient de la FMI, a fost nevoită să se împrumute luna trecută cu o sumă record de 2 miliarde de dolari la o rată anuală de 9,25%. Acest împrumut era destinat să refinanţeze creditele contractate mai devreme şi să finanţeze deficitul bugetar al fostei republici sovietice.
Guvernul ucrainean negociază fără succes reluarea unui împrumut de la FMI, care a blocat ajutorul Kievului după ce acesta a respins punerea în aplicare a unor măsuri de austeritate cerute de Fond. Negocierile se împiedică mai ales de preţul la gaze pentru consumatori pe care autorităţile refuză să îl crească odată cu apropierea alegerilor parlamentare la sfârşitul lunii octombrie. FMI i-a acordat Ucrainei o linie de credit de 15,3 miliarde de dolari în iulie 2010. Din acest împrumut scurt până la sfârşitul anului 2012, Fondul nu a pus la dispoziţia Kievului decât primele două tranşe, în total de 3,4 miliarde de dolari.
de Razvan Iorga | aug. 2, 2012 | Asia Centrală, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Consiliul National pentru Participare (CNP) a precizat joi ca referendumul de aderare la Uniunea Vamala Rusia-Belarus-Kazahstan nu poate fi organizat pe subiectul ce tine de politici fiscale, pentru ca vine în contradictie cu Codul Electoral, informeaza Info Prim-Neo. Acordul de aderare este în esenta un tratat de politici fiscale si contravine obligatiilor Republicii Moldova fata de Organizatia Mondiala a Comertului si fata de Uniunea Europeana. Aderarea la tratatele internationale este o procedura clar stabilita, iar referendumul poate doar valida rezultatele negocierilor si nu invers, transmite Info-Prim Neo. Expertul în dreptul constitutional Vitalie Catana, invitat de organizatorii conferintei de presa, a mentionat ca potrivit Constitutiei Republicii Moldova, hotarârile adoptate prin referendum au valoare juridica suprema, si au putere de lege. „Din punct de vedere al normei constitutionale, acest referendum, chiar si daca va avea loc, este lovit de nulitate prin prevederile constitutionale. Formal, Parlamentul ar fi obligat sa respinga demersul de petrecere a acestui referendum. Legea prevede expres modul cum este initiata încheierea tratatelor si cum sunt încheiata tratatele prin parafarea lor. Totodata, conform legii, initierea apartine presedintelui prin decret, iar negocierile se fac prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, în timp ce Parlamentul intervine doar la etapa parafarii unui tratat international”, a declarat Catana. În aceeasi ordine de idei, membrul grupului de lucru securitate si relatii externe al CNP, Eugen Revenco, a mentionat ca decizia de aderare la o un tratat revine Parlamentului si doar în cazuri exceptionale, expres prevazute de lege, poate fi organizat un referendum când tratatul a fost încheiat deja. Competenta constitutionala de a decide desfasurarea referendumului este a presedintelui. În acelasi context, coordonatorul grupului de lucru economie, finante si mediu antreprenorial din cadrul CNP, Valeriu Prohnitchi, a declarat ca Moldova a pierdut doua decenii pentru a-si asigura un cadrul destul de liberalizat al comertului extern.
Pierderi economice
Astfel, Moldova are cele mai multe acorduri de comert extern liberalizat bilateral si multilateral. „ Aderând la Uniunea Vamala, renuntam la toate acordurile libere pe care le-am semnat pâna acum si le-am negociat cu greu. Ne conservam într-o uniune vamala, unde nu noi decidem politica comerciala si asta are implicatii grave asupra competitivitatii Republicii Moldova, deoarece politica vamala existenta în Uniunea Vamala este cu mult mai rigida, iar tarifele vamale sunt de trei ori mai mari decât în Moldova. Iar aceasta înseamna importuri mai scumpe, venituri mai mici si locuri de munca mai putine”, a declarat Prohnitchi. Coordonatorul grupului de lucru securitate si politica externa din cadrul CNP, Arcadie Barbarosie, a mentionat ca atunci când se propune un asemenea exercitiu, primul lucru care trebuie facut este analiza de impact. În vederea evidentierii efectelor negative pe care le suporta asupra economiei, nivelului de trai, libertatea de circulatie etc. Iar daca Republica Moldova ar decide sa adere la Uniunea Vamala Rusia-Belarus-Kazahstan, impactul va fi unul negativ. „ De fapt, Partidul Social Democrat nici nu vrea referendum. Ceea ce a lansat acum este o actiune populista si politica, scopul careia este sa-si încerce sa largeasca segmentul de electorat, prin acest exercitiu tintind alegerile parlamentare viitoare. Liderii partidului si-au dat seama ca nici într-un caz ei nu pierd. Aderarea la aceasta uniune (n.a. Uniunea Vamala Rusia-Belarus-Kazahstan) este daunatoare din punct de vedere economic si social care, în consecinta, afecteaza nivelul de salarii si nivelul de pensii. Explicati, dragi PSD-isti, oamenilor ca daca intrati în uniunea respectiva, o sa pierdeti si în pensii, si în salarii, iar visele nebuloase vizavi de preturi joase la gaz, sunt doar vise nebuloase de nerealizat”, a declarat Arcadie Barbarosie. În acesta primavara, Partidul Social Democrat din Moldova a creat un grup de initiativa în vederea colectarii semnaturilor pentru organizarea referendumului privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamala Rusia–Belarus–Kazahstan.
de Razvan Iorga | aug. 2, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Armata turca a efectuat joi manevre militare cu tancuri în apropierea frontierei cu Siria, pentru a doua oara în 24 de ore, în contextul în care Ankara acuza Damascul ca a permis rebelilor kurzi din Turcia, PKK, sa se stabileasca în nordul Siriei. Manevrele de joi s-au desfasurat în apropiere de Suruc, o localitate din Sanliurfa (sud-est), în vecinatatea frontierei siriene, a anuntat agentia Anatolia. La aplicatii au participat 25 de vehicule, printre care si tancuri, vehicule blindate pentru transportul trupelor si echipate cu lansatoare de rachete sol-aer, mobilizate recent în zona, potrivit aceleiasi surse. Manevrele, al caror scop a fost de testare a vitezei si manevrabilitatii vehiculelor, au constat în special în simularea unui atac de pe un deal, a precizat Anatolia. Exercitii similare au fost organizate anterior la Nusaybin, în provincia Mardin, la circa 250 de kilometri est de Suruç, tot de-a lungul frontierei siriene. Turcia si-a consolidat dispozitivul militar la frontiera dupa ce un avion turcesc de vanatoare de tip F-4 a fost doborât de Siria la 22 iunie. Luni doua convoaie noi constituite din baterii de rachete sol-aer si tancuri au fost mobilizate la frontiera siriana. Aceste mobilizari de forte se fac în timp ce premierul turc Recep Tayyip Erdogan a acuzat saptamâna trecuta regimul sirian ca a „încredintat” mai multe zone din nordul Siriei rebelilor kurzi din Turcia, Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), în dauna intereslor Turciei. El a avertizat ca Turcia si-ar putea exercita dreptul de a urmari în Siria membrii ai PKK sau ai organizatiei asociate cu aceasta în Siria, Partidul pentru Uniune Democratica (PYD). In paralel, Kofi Annan si-a dat demisia din postul sau de mediator al ONU si al Ligii Arabe în Siria, a anuntat, joi, secretarul general al Natiunilor Unite, Ban Ki-moon, într-un comunicat. Kofi Annan a informat ONU si Liga Araba cu privire la ‘intentia sa de a nu-si mai reînnoi mandatul când acesta va expira, la 31 august 2012’, potrivit comunicatului
