de Isac Mihai | iun. 21, 2021 | Federatia Rusa, Știri, UE
Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, sub sancțiunile UE
UE a decis să taie importante surse de venit ale regimului din Belarus, pentru a sancţiona acţiunea acestuia de a redirecţiona către Minsk un avion luna trecută pentru a-l aresta pe jurnalistul opozant Roman Protasevici.
Decizia a fost aprobată în unanimitate de miniştrii de externe din statele UE, au doi participanţi la reuniunea Consiliului UE Afaceri Externe, desfăşurată la Luxemburg.
”Aceasta nu se întâmplă în fiecare zi, dar (acum) UE este pe aceeaşi linie”, a declarat ministrul de externe luxemburghez, Jean Asselborn. ”Avem deja sancţiuni care vizează persoane. Iar acum avem sancţiuni în şapte sectoare economice, începând de la arme şi până la tutun sau îngrăşăminte, adică potasiu”, un important produs de export pentru Belarus, a precizat el.
Tihanovskaia, sfetnic UE
”Sunt măsuri care vor afecta masiv Belarusul şi veniturile acestui stat, aşadar şi fondurile de care depind Lukaşenko şi regimul său”, a spus la rândul său ministrul de externe german Heiko Maas.
Miniştrii de externe din statele UE au discutat mai întâi cu opozanta belarusă în exil Svetlana Tihanovskaia, apoi au început reuniunea Consiliului UE Afaceri Externe, la care au aprobat adăugarea a 78 de nume şi 8 entităţi pe lista responsabililor belaruşi sancţionaţi pentru reprimarea opoziţiei.
UE va sista astfel importurile anumitor tipuri de potasiu şi de produse petroliere din Belarus, printre care şi motorina. Noile sancţiuni au şi o componentă financiară, fiind interzise orice împrumuturi sau vânzarea unor anumite produse financiare către bănci sau alte instituţii financiare publice belaruse. Va fi de asemenea consolidat embargoul european asupra armelor, pentru a include aici şi armele de vânătoare şi de sport, precum şi interzicerea vânzării către Belarus a produselor cu dublă întrebuinţare (civilă şi militară) şi a echipamentelor de supraveghere.
Presiuni europene
Prin această nouă serie de sancţiuni liderii UE speră să-l facă pe preşedintele Aleksandr Lukaşenko să cedeze şi să părăsească puterea. Sancţiunile ”sunt un mijloc de a face presiune asupra guvernului din Belarus şi ele vor face rău”, a spus şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, în timp ce opozanta Tihanovskaia crede că aceste măsuri ”pot contribui la încetarea violenţei şi eliberarea oamenilor”.
Totuşi, sancţiunile instituite până în prezent, care vizează 88 de membri ai regimului, inclusiv pe Lukaşenko, nu au avut nicidecum un asemenea efect, reprimarea opoziţiei belaruse accentându-se. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 17, 2021 | Arhiva, R. Moldova, Știri, UE
Republica Moldova, alegeri parlamentare pe 11 iulie 2021
Curtea de Apel Chișinău a admis parțial plângerile depuse de mai mulți concurenți electorali privind constituirea secțiilor de votare în străinătate. Astfel, magistrații au anulat hotărârile CEC prin care au fost constituite 146 de secții de votare.
În acest sens, magistrații au dispus că organul electoral urmează să deschidă 191 de secții de votare, așa cum a propus anterior Ministerul de Externe. Majoritatea urmează să fie deschise în statele Uniunii Europene. Țările blocului comunitar găzduiesc câteva sute de mii de cetățeni din fosta republică sovietică.
Decizia CEC a fost contestată de o parte a actorilor politici participanți la campania electorală. CEC și-a motivat decizia inițială și de lipsa fondurilor, motivație respinsă de o parte din actorii politici. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 17, 2021 | Alte regiuni, Info Militar, Intelligence, România, Știri, UE
Armata română trimisă în Afganistanul african
România va participa, începând cu finalul anului 2021, la operațiunile militare din Mali. Soldații români au mai participat la Misiunea Multidimensională Integrată ONU de Stabilizare în Republica Mali (MINUSMA). Regiunea a devenit treptat supranumită Afganistanul african. Anunțul vine la câteva săptămâni de la demararea retragerii contingentului român desfășurat în statul asiatic, în urma negocierilor cu talibanii.
Plenul reunit al Parlamentului a aprobat proiectul de hotărâre privind participarea Armatei României, cu forţe, mijloace şi echipamente, la misiunea Task Force Takuba în Sahel, sub conducerea Franţei, începând cu trimestrul al IV-lea al anului 2021, relatează mass-media.
„Se aprobă participarea Armatei României cu forţe, mijloace şi echipamente la misiunea Task Force Takuba în Sahel, sub conducerea Franţei, începând cu trimestrul al IV-lea al anului 2021, cu un efectiv de 50 de militari. Fondurile financiare necesare pregătirii şi executării acestei misiuni se asigură din bugetul Ministerului Apărării Naţionale pentru anul 2021.
Takuba, simbolul tuaregilor
Participarea Armatei României în cadrul Task Force Takuba va contribui la menţinerea profilului operaţional al acesteia şi va aduce vizibilitate internaţională sporită ţării noastre, alături de beneficii importante cuantificabile politic şi politico-militar, în relaţia cu Franţa”, se arată, printre altele, în raportul întocmit de comisiile parlamentare de specialitate.
La votul în plen s-au înregistrat 346 de voturi „pentru”, două voturi „contra” şi două abţineri.
Întrunite în şedinţă comună pe 15 iunie, Comisiile de apărare ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au dat raport favorabil după ce au analizat scrisoarea preşedintelui României pe această temă.
Takuba este sabia specifică grupurilor etnice din vestul regiunii Sahel, folosită inclusiv de populația tuaregă, hausa și fulani.
În luna martie 2020, un grup de 13 state au anunţat crearea Task Force Takuba pentru combaterea grupărilor teroriste în regiunea Liptako, aflată la confluenţa statelor Mali, Niger şi Burkina Faso.
IAR 330 PUMA, în misiune în Mali
„Carpathian Pumas”
Armata română a mai participat la misiuni în zona Mali, care a devenit treptat supranumită Afganistanul african. Sute de soldați și elicoptere de luptă (IAR 330 Puma) au avut baza principală în Camp Castor, în Gao, la mai bine de 6000 de km de România. Detașamentul a fost denumit „Carpathian Pumas”.
Românii au făcut parte din Misiunea Multidimensională Integrată ONU de Stabilizare în Republica Mali (MINUSMA). Misiunea ONU a fost formată din peste 15.000 de militari din 57 de țări.
Statele UE mai au desfășurate în regiune câteva misiuni precum EUCAP Sahel Mali și EUTM Mali. Acestea grupează în diferite formule sute de soldați din zeci de țări, inclusiv militari români.
Interese strategice
Regiunea Liptako are vaste resurse minerale, fiind situată într-o zonă strategică din vestul Africii. Foste colonii franceze, statele din regiune se confruntă cu o insurecția a populației locale.
Probleme etnice și de inechitate socială au răbufnit periodic, în urmă cu peste un deceniu fiind declarat Statul Independent al Azawadului, stat nerecunoscut și care a controlat regiunile Tombouctou, Kidal, Gao. Treptat insurecția a ajuns să fie dominată de grupurile islamiste.
Trupele guvernamentale au reușit să reziste cu sprijin extern, mai ales francez. Statele din regiune au semnat diferite acorduri de securitate, devenind treptat G5 Sahel. Burkina Faso, Ciad, Mali, Mauritania și Niger beneficiază de diferite forme de ajutor pentru combaterea mișcării islamiste.
Recenta lovitură militară de stat din Mali a complicat situația politică regională. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 17, 2021 | România, Știri, UE
Uniunea Maghiara din Transilvania (EMSZ) va prezenta in cadrul Parlamentului de la Bucuresti un proiect de lege privind autonomia Tinutului Secuiesc.
Deputatul UDMR Kulcsar-Terza Jozsef va avea un proiect legislativ, in calitate de co-initiator, care va fi sustinut de catre deputatul UDMR Zakarias Zoltan.
Sprijin de la Budapesta
Parlamentarii Uniunii Maghiare din Transilvania au vorbit despre acest subiect la reuniunea Grupului de lucru regional pentru autoguvernare al Forumului reprezentantilor maghiari din bazinul carpatic in Parlamentul maghiar de la Budapesta.
Conform sursei citate, deputatul Zoltan Zakarias a precizat la o reuniune a grupului de lucru regional a Forumului Reprezentantilor Maghiari din Bazinul Carpatic, ca scopul legii ar trebui sa fie institutionalizarea autonomiei culturale si ca partidele politice ar trebui sa o rezolve in timpul verii cu organizatiile guvernamentale care s-au ocupat deja pe larg de aceasta problema.
Jozsef Kulcsar-Terza, impreuna cu Jozsef Kulcsar-Terza, au depus un proiect de lege privind autonomia Tinutului Secuiesc si in luna aprilie 2020, initiativa fiind adoptata tacit de Camera Deputatilor si apoi respinsa de Senat. Proiecte de lege cu acelasi obiect au mai fost depuse de-a lungul anilor in diferite legislaturi ale Parlamentului si respinse.
Asigurări pentru români
Vicepremierul Kelemen Hunor a declarat, pe 13 ianuarie, ca nicio forma de autonomie nu lezeaza unitatea statului roman si integritatea teritoriala.
„Noi am spus de fiecare data si sunt de acord cu dumneavoastra ca trebuie o abordare extrem de echilibrata si cu argumente si de fiecare data trebuie sa spui ca nici autonomia locala, nici autonomia regionala, nicio forma de autonomie nu lezeaza unitatea statului roman si integritatea teritoriala. Astea sunt lucrurile care trebuie precizate de fiecare data si eu incerc cand discutam serios si cu argumente despre orice forma de subsidiaritate sau de autonomie sa incep cu aceasta fraza: nu lezeaza integritatea teritoriala si unitatea nationala”, a spus Kelemen Hunor, intr-o emisiune difuzata de Antena 3.
Identitate regională
El a adaugat ca autonomia nu inseamna secesionism, ci subsidiaritate si aducerea deciziilor la nivelul comunitatii.
„Da, exista aceasta sensibilitate, zic eu absolut fara nicio baza, dar o inteleg, da, fiindca oamenii au impresia ca autonomie inseamna secesionism. Nu inseamna secesionism. Universitatile sunt autonome, sunt regii autonome, nu exista secesionism. Autonomie inseamna ca tu decizi despre viata ta. In ceea ce priveste aceasta idee a subsidiaritatii, e valabila pentru fiecare comunitate locala, nu e valabila doar pentru Secuime, nu e valabila doar pentru o anumita parte a tarii. Da, acolo unde traiesc maghiari sau alte comunitati etnice, intervine o alta chestiune: competenta lingvistica, asta este ceva in plus fata de Oltenia, fata de Moldova, fata de Muntenia: o competenta lingvistica in relatia cu autoritatile, dincolo de scoala, dincolo de institutiile culturale. Dar, in rest, lucrurile ar trebui sa mearga paralel: decizii lasate in mana comunitatilor locale, in cele mai multe domenii, cu mici exceptii, asta am spus de fiecare data. Fiindca relatiile externe, Justitia, Apararea, Ordinea Publica de fiecare data trebuie sa ramana la nivelul autoritatii centrale. Despre acest lucru vorbim”, a explicat Kelemen Hunor.
Liderul UDMR mai afirmat ca si Secuimea face parte din Romania, ca si Tara Motilor, Dobrogea sau alte regiuni,iar in tara noastra exista mai multe identitati regionale. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 17, 2021 | România, Știri
Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania Elie Wiesel reacționează după ce Olivia Steer, unul dintre cei mai vehemenți antivacciniști din România, s-a întrebat, pe Facebook, „dacă evreii gazați la Auschwitz aveau comorbidități”.
„De la antivaccinare împotriva COVID la antisemitism e doar un pas. Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii Romania”, au scris pe Facebook reprezentanții Institutului National pentru Studierea Holocaustului din Romania Elie Wiesel.
Ei au publicat o captură a mesajului Oliviei Steer: „Întrebarea serii: evreii gazați la Auschwitz aveau comorbidități, nu-i așa?”.
Cines este Olivia?
Olivia Steer s-a născut pe 30 decembrie 1975, la Oradea. Încă din perioada liceului a prezentat știri la un post de televiziune din orașul natal. Apoi a intrat la Facultatea de Drept. A scris la un cotidian orădean o rubrica numită „Rumegușul limbilor de lemn”, despre erori de exprimare în media. După puțin timp a devenit corespondent pentru „Evenimentul zilei”, scrie biografii.famouswhy.ro.
A scris la săptămânalul „Bihoreanul” și a susținut o pagină de reportaje, sub titlul „Povestirile Oliviei”. În paralel era corespondent local pentru „Știrile PRO TV International”.
Carieră publică
Olivia Steer a fost coprezentatoare a emisiunii „Dansez pentru tine”, alături de Ștefan Bănică Jr. După nașterea primului copil, David, a revenit la televiziune cu emisiunea „Business Magazin”. A urmat o nouă experiență ca mama, un alt fiu, Luca și emisiunea „Doamne de poveste” de la Acasă Tv.
De câțiva ani, realizatoare tv a atras atenția publicului cu stilul de viață pe care îl adoptă. Ea este o vegetariană convinsă, ca și soțul său, Andi Moisescu, încurajându-i pe cei care îi vizitează site-ul oficial și care îi citesc postările de pe Facebook, să renunțe la obiceiurile culinare nesănătoase și sa se focalizeze asupra unui regim bio.
Oricine intră pe pagina oficială de Facebook a Oliviei Steer, urmărită de zeci mii de fani, poate constata că vedeta este împotriva medicinei tradiționale, care, în opinia ei, nu face altceva decât să îmbolnavească și mai mult oamenii pe termen lung.
Olivia Steer a stârnit cele mai multe reacții când a declarat că este împotriva tuturor vaccinurilor. „Nu cred în ele pentru că toate vaccinurile au în compoziţia lor mercur şi aluminiu, o combinaţie fatală, care de cele mai multe ori dă probleme de sănătate copiilor, iar în cazurile mai grave autism. Mă ţin departe de ele”, a spus Olivia Steer, în cadrul unei emisiuni televizate, în 2014.
Stop Olivia Steer
Situația a luat amploare când câțiva studenti la Medicină au pus bazele unei paginii de Facebook, „Stop Olivia Steer”, care „atacă” orice opinie neavizată a Oliviei Steer. „Vrem informații reale! Vrem păreri avizate! Vrem oprirea sfaturilor medicale din partea unei persoane fără pregătire de specialitate! Ignoranța ucide”, au scris cei care au creat pagina de Facebook.
Scriitorul Mircea Cărtărescu a scris anterior despre Olivia Steer într-o postare pe Facebook, după ce aceasta a fost prezentă la o emisiune televizată.
Celebrul scriitor a afirmat că se gândește cu „teribilă tristete” la activista antivaccin Olivia Steer care „a avut ghinionul să întâlnească, în setea ei de adevăr, o cauză nedemnă de o ființă ca ea”. (K.P.)
