Chișinău, 41 de secții pentru alegătorii din Transnistria

Chișinău, 41 de secții pentru alegătorii din Transnistria

Transnistria, piatra de moara geopolitica de la gatul Republicii Moldova

Transnistria, piatra de moara geopolitica de la gatul Republicii Moldova

Comisia Electorală Centrală (CEC) a Republicii Moldova a decis micșorarea numărului de secţii de votare pentru alegătorii din localităţile din Transnistria, în cadrul alegerilor parlamentare anticipate care vor avea loc pe 11 iulie în fosta republică sovietivă.

Astfel, în localităţi din stânga Nistrului, în municipiul Tighina şi în unele localităţi ale raionului Căuşeni vor fi deschise 41 de secţii de votare în locul celor 44 anunţate la începutul lui iunie.

Decizia CEC de la Chișinău de a majora numărul de secții de vot pentru alegătorii din Transnistria facilita falsificarea rezultatului, au declarat experți locali.

Decizie contestată

Pe 5 iunie, CEC a decis organizarea a 44 de secţii de votare la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 pentru cetăţenii cu drept de vot din regiunea transnistreană, cu două mai multe decât la alegerile prezidenţiale de anul trecut.

Decizia iniţială a CEC a fost aspru criticată de experţi şi partide de opoziţie, care au avertizat despre riscul fraudării alegerilor, iar Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) al Republicii Moldova a avertizat asupra unor riscuri la adresa securităţii naţionale.Conform datelor oficiale din Registrul de Stat al Alegătorilor din Republica Moldova, în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, aflate provizoriu în afara controlului autorităţilor constituţionale de la Chişinău, sunt înregistraţi peste 258.000 de cetăţeni cu drept de vot ai Republicii Moldova.

Diferite partide au amenințat CEC de la Chișinău cu proteste dacă vor deschide prea multe secții de vot pentru alegătorii din Transnistria.

Totodată, autoritatea electorală a aprobat deschiderea a 146 de secţii de votare în străinătate la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, deşi Ministerul de Externe de la Chișinău a propus deschiderea a peste 190 de secţii.

Demersuri electorale

„La fiecare scrutin electoral, după aprobarea hotărârilor CEC ce enumerau lista secțiilor de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului și mun. Bender (nr.4965 din 05.06.2021, nr.4301 din 26.09.2020 etc), prin canalul de comunicare de la nivelul reprezentanților politici în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană și al Comisiei Unificate de Control, Chișinăul a informat Tiraspolul și partenerii din 5+2 despre locația acestor secții, ziua și programul de activitate în ziua alegerilor. Se reitera că ordinea publică va fi asigurată doar de către colaboratorii de poliție, dar și se înainta solicitarea asigurării liberei deplasări a alegătorilor la aceste secții, precum și a circulației nestingherite a funcționarilor electorali înainte de ziua alegerilor și în ziua desfășurării scrutinului electoral, iar după obținerea reacțiilor de resort era/este informată neîntârziat CEC, se arată în comunicatul Biroului de Reintegrare.

În cazul revizuirii sau modificării numărului sau amplasării anumitor secții se remit demersuri informative repetate către Tiraspol pentru a nu fi create impedimente artificiale în calea liberei circulații.

Referitor la lista secțiilor de votare și a căilor de acces la acestea se preciza de fiecare dată că ele trebuie să reflecte rezultatele consultărilor cu autoritățile publice locale, iar în privința comunei Corjova și a mun. Bender s-a atras atenția că aceste localități au un regim sporit de securitate, în care există perimetre teritoriale aflate în afara controlului efectiv din partea autorităților constituționale, și respectiv, în caz de potențiale incidente, securitatea și ordinea publică nu poate fi asigurată de către organele competente ale Republicii Moldova, cu recomandarea de a consulta și opinia MAI în calitate de instituție ce gestionează domeniul de ordine publică.

Lipsa garanțiilor

CEC înainte de a aproba hotărârea nr.4965 din 05.06.2021 a primit avizul Biroului, prin care s-a reiterat clar, că doar cu garanții de asigurare a ordinii publice pot fi deschise aceste secții de votare.

Avizele formulate de către alte instituțiile naționale de profil (SIS, MAI, autorități publice locale ș.a.) și care vin cu recomandări privind buna desfășurare a procesului electoral sau cu semnalări privind existența unor aspecte sensibile sunt examinate de către CEC, care ulterior se reflectă și se argumentează în hotărârile aprobate în acest sens, Biroul sau Vicepremierul nu au capacitatea de a influența sau de a modifica deciziile Comisiei care dispune de autonomie decizională.

Reamintim, că problema liberei circulații și cea a asigurării protecției drepturilor omului în regiunea transnistreană sunt priorități constante ale Chișinăului, care le menține în toate formatele de negocieri existente privind reglementarea transnistreană și întreprinde toate eforturile posibile în vederea onorării obligațiilor pozitive față de cetățenii săi.

Totodată, atragem atenția că în conformitate cu prevederile art.38 alin.(1) din Constituția Republicii Moldova și art.2 alin.(1) din Codul Electoral, dreptul de vot este universal, egal, direct, secret și liber exprimat, și respectiv, nimeni din cetățenii Republicii Moldova, indiferent de locul de trai pe teritoriul țării nu poate fi limitat în exercitarea acestui drept, precum și asupra acestora nu pot fi exercitate influențe în măsură să îngrădească participarea la alegeri și exprimarea liberei lor voințe, fapt ce presupune și depolitizarea integrală a subiectului dat. (N.G.)

Share our work
Dialog amânat pe axa Belgrad-Priștina

Dialog amânat pe axa Belgrad-Priștina

Kosovo, problema strategica in Balcani

Kosovo, problema strategica in Balcani

Preşedintele sârb Aleksandr Vucic a declarat că s-a ajuns la un acord pentru a organiza o nouă rundă de dialog sârbo-kosovar până la sfârşitul lunii iulie. Anunțul a avut loc  după o nouă rundă de negocieri Belgrad-Pristina care a avut loc la Bruxelles sub egida UE.

„S-a ajuns la un acord pentru a continua dialogul până la sfârşitul lui iulie şi eu sper că acesta este un lucru important ce va putea garanta menţinerea păcii şi a stabilităţii”, a spus Vucic.

Anterior, UE și SUA au încercat să impulsioneze diferite formate de negocieri dintre Belgrad și Priștina care să vizeze și independența provinciei. Belgradul are sprijinul declarat al Federației Ruse și Chinei, membrii ai Consiliului Permanent de Securitate al ONU.

Acuzații politice

Vucic a acuzat Pristina că duce lipsă de responsabilitate şi de simţ al realităţii şi că nu doreşte să respecte acordurile pe care le-au semnat albanezii kosovari şi să discute despre o Comunitate a Municipalităţilor Sârbe.

(Membrii delegaţiei de la Pristina) „au cerut să audă, urgent şi imediat, că noi vom recunoaşte independenţa Kosovo. Faptul că sârbii vor să participe la liturghii în propriile lor biserici este ceva la care ei se referă ca fiind incidente şi provocări”, consideră Aleksandar Vucic.

El a mai spus că va discuta cu etnici sârbi din Kosovo în următoarele zile, adăugând că este „foarte speriat” după ce a văzut „câtă iresponsabilitate va trebui Belgradul să înfrunte în viitor”.

„Suntem gata să acceptăm orice zi sau dată pentru reluarea discuţiilor – aceasta este foarte important şi pentru noi nu există nimic mai important decât să asigurăm siguranţa şi securitatea locuitorilor din Kosovo-Metohia şi să respectăm tot ce a fost semnat”, a declarat Vucic.

Belgradul refuză să recunoască proclamația de independență și continuă să se refere la regiune sub numele de Kosovo și Metohia.

Potrivit preşedintelui sârb, înainte de întâlnirea din iulie cu delegaţia Pristinei, echipe tehnice vor discuta problema persoanelor dispărute.

Serbia mizează pe sprijinul rus în problema Kosovo

Serbia mizează pe sprijinul rus în problema Kosovo

Speranțe europene

Reprezentantul european Miroslav Lajcak a anunţat la rândul său că cele două delegaţii au acceptat să-şi continue discuţiile, notând că reuniunea „nu a fost uşoară, dar e important că a avut loc” şi că a fost prima întâlnire cu Albin Kurti ca nou şef al executivului din Kosovo.

„Cei doi lideri au avut un schimb foarte deschis şi franc cu privire la ce se aşteaptă fiecare de la acest dialog, iar procesul va continua”, a rezumat Lajcak.

La rândul său, noul premier kosovar a deplâns în declaraţii pentru media din Kosovo respingerea propunerilor sale de către liderul sârb, adăugând că din partea delegaţiei kosovare „reuniunea a fost constructivă”.

Reuniunea a fost „foarte dură”, a confirmat pentru media unul dintre participanţi, menţionând că totuşi faptul că cele două părţi au acceptat să continue procesul este în sine un lucru pozitiv.

Falanga Vetëvendosje

Întâlnirea a fost prima de la victoria lui Albin Kurti la alegerile legislative kosovate din februarie. Premierul, membru al mişcării de stânga Vetëvendosje (VV), s-a angajat să adopte o nouă abordare în discuţiile cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic.

Vetëvendosje (Mișcarea pentru Autodeterminare în albaneză) este cunoscută pentru tacticile radicale folosite pentru obținerea recunoașterii independenței Republicii Kosovo.

VV a organizat periodic proteste masive față de prezența trupelor străine pe teritoriul Republcii Kosovo.

Guvern paralel

Relaţiile dintre cei doi vecini din Balcani rămân complicate, la peste 20 de ani de la separarea lor prin război. Cea mai recentă întrevedere între liderii celor două ţări datează din iulie 2020.

Belgradul refuză să recunoască independenţa fostei sale provincii, proclamată în 2008. Serbia poartă un război permanent împotriva recunoașterii internaționale a Republicii Kosovo. Aproximativ 15 state și-au retras recunoașterea diplomatică, majoritatea din Africa, zona Caraibelor și Pacific.

5 state UE nu recunosc independența Republicii Kosovo, inclusiv Spania, România și Slovacia. În pofida acestei situații UE și SUA sprijină orice formă de negocieri între Belgrad și Priștina care ar putea duce la independența regiunii.

Acordul semnat în 2013 prevederea crearea unei asociaţii de 10 municipalităţi unde sârbii sunt majoritari în Kosovo. Majoritatea etnicilor sârbi este concentrată în nordul Kosovo. Acordul a rămas blocat din cauza neînțelegerilor dintre Belgrad şi Pristina privind  competenţelor lor.

Belgradul este acuzat că subminează statalitatea kosovară prin menținerea unui sistem guvernamental paralel. (K.P.)

Share our work
Găgăuzia, codașă la vaccinare

Găgăuzia, codașă la vaccinare

Medici din cadrul misiunii României în R. Moldova pe timp de pandemie de COVID-19

În UTA Gagauz-Yeri se înregistrează cel mai scăzut nivel de imunizare, asta chiar dacă doze de vaccin sunt suficiente şi de la diferiți producători, transmite MOLDPRES. Surse medicale locale au precizat că ieri în Găgăuzia a început distribuirea dozelor de vaccin Sinopharm și Pfizer, pe lângă Sputnik V.

“Sinopharm va fi administrat pentru prima şi a doua doză, Pfizer – doar pentru a doua. Dispunem şi de AstraZeneca, care este un analog al vaccinului “Sputnik-V” şi are absolut același principiu de imunizare”, au declarat sursele oficiale.

Totuşi, potrivit sursei citate, în pofida faptului că în autonomia găgăuză sunt suficiente doze de vaccin împotriva COVID-19, în regiune se atestă cel mai jos nivel de imunizare. “Or, virusul încă este printre noi şi prezintă pericol”, a estimat epidemiologul.

Găgăuzia  a dispus de mai multe feluri de vaccin: Sputnik V, Sinopharm și Pfizer.

Peste un milion de doze

Procesul de vaccinare a început în Republica Moldova în luna martie. În total, în UTA Gagauz-Yeri au fost imunizate 2,5 mii de persoane, ceea ce constituie circa 4%. Conform Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, până la etapa actuală, în Republica Moldova au fost recepționate peste 1,03 milioane de doze de vaccin. Prima doză a fost administrată pentru circa 386 de mii de persoane, iar rapelul pentru aproximativ 153 de mii, în total fiind administrate cca 539 de mii de doze de vaccin antiCOVID-19. (N.G.)

Share our work
Erdogan, decis să rămână în Afganistan

Erdogan, decis să rămână în Afganistan

Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, decis să rămână în Afganistan

Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, decis să rămână în Afganistan

Turcia va rămâne „singura ţară fiabilă” care va mai avea soldaţi în Afganistan după retragerea SUA şi a NATO, a declarat liderul turc Erdogan. Afirmațiile au fost făcute  înainte de decolarea sa către Bruxelles pentru summitul Alianţei.

„America se pregăteşte să plece în scurt timp din Afganistan şi, după ce (americanii) vor pleca, singura ţară fiabilă care va rămâne pentru a menţine procesul la faţa locului va fi evident Turcia”, a declarat Erdogan.

Cap de pod NATO

El a menţionat, fără a da alte detalii, că responsabili turci le-au comunicat sâmbătă omologilor lor americani că Ankara este pregătită să menţină efective în Afganistan.

Conform presei, militari turci ar putea rămâne să protejeze aeroportul din Kabul, principala cale de ieşire din ţară pentru diplomaţi occidentali şi lucrători umanitari.

Trupele occidentale urmează să fie retrase din Afganistan până la 11 septembrie 2021. Atunci se împlinesc 20 de ani de la atentatele din SUA care au declanşat invazia în ţara asiatică.

Avertismente talibane

Este necesar ca Ankara să-şi retragă trupele din Afganistan, conform acordului încheiat anul trecut de către SUA cu talibanii, au declarat surse talibane. Liderii talibani au respins o propunere turcă către NATO pentru desfășurarea unui contingent turc pe aeroportul din Kabul după retragere.

”Turcia face parte din trupele NATO prezente de 20 de ani şi trebuie, aşadar, să se retragă din Afganistan în baza acordului pe care noi l-am semnat cu Statele Unite la 29 februarie 2020”, a declarat liderul taliban Souhail Shaheen, la Doha, contactat de Reuters.

Afganistanul şi Turcia întreţin istoric ”bune relaţii”, iar talibanii vor să le menţină pe viitor, după instalarea la putere a unui guvern islamic la Kabul, afirmă el.

Numeroşi congresmeni americani, dar şi foşti şi actuali oficiali se tem că retragerea trupelor străine din Afganistan urmează să arunce această ţară într-un război civil şi să permită talibanilor să revină la putere, în contextul unui impas în negocierile de pace între insurgenţi şi Guvernul de la Kabul.

Armata turcă poate rămâne la Kabul

Armata turcă poate rămâne la Kabul

Interese turcești

Ankara a propus, în cadrul unei reuniuni NATO, luna trecută, să apere şi să conducă aeroportul din Kabul după retragerea tuturor trupelor americane şi NATO din această ţară până la 11 septembrie, o retragere anunţată de către preşedintele american Joe Biden în aprilie 2021.

Demersurile autorităților turce sunt considerate un semnal puternic din partea regimului Erdogan pentru viitoarele autorități de la Kabul. Turcia dorește să joace un rol activ în viitorul statului afgan.

Printre principalii aliați turci din statul asiatic se numără Abdul Rashid Dostum, fost vicepreședinte al statului și mareșal. De origine etnică uzbecă, controversatul Dostum este fondatorul partidului Junbish-i-Milli Islami (Mișcarea Națională Islamică), având sprijin direct din partea Turciei pentru menținerea unor forțe paramilitare proprii. Alianța dintre Ankara și Dostum oferă diferite avantaje ambelor părți, în pofida imaginii negative a mareșalului afgan.

Enigma Rabbani

Un alt pion de viitor în planurile turcești pentru Afganistan este Selahaddin Rabbani, fost ministru de Externe afgan (2015-2019) și ambasador afgan la Ankara (2011-2012). Fiul fostului președinte afgan este considerat ca o soluție de compromis pentru a prelua conducerea unui stat afgan controlat parțial de talibani. Acesta are relații apropiate cu familia Erdogan, se arată în diferite analize din mass-media regională.

Firmele turcești au interese ample în Afganistan, inclusiv în domeniul extracției de minerale, construcțiilor, etc. Aceste interese sunt estimate la câteva miliarde de Euro.

În Turcia mai trăiesc câteva zeci de mii de etnici uzbeci din Afganistan, majoritatea emigrați după intervenția sovietică. (K.P.)

Share our work
19 septembrie, alegeri pentru Parlamentul găgăuz

19 septembrie, alegeri pentru Parlamentul găgăuz

Găgăuzia, alegeri locale

Găgăuzia, alegeri locale

Adunarea Populară din Găgăuzia a decis ca viitoarele alegeri pentru corpul legislativ al autonomiei vor avea loc pe 19 septembrie. O hotărâre în acest sens a fost luată cu majoritatea voturilor deputaților prezenţi la lucrările Halk Toplusu (denumirea în găgăuză a Legislativului local).

Un grup de 8 deputați a propus data de 15 august, dar această propunere nu a fost susținută de majoritatea simplă.

Mandatul actualei Adunări Populare de legislatura a VI a expirat în ianuarie 2021. Iniţial alegerile au fost programate pentru 16 mai, dar apoi au fost amânate din cauza pandemiei.

Regionale vs. parlamentare

Inițial au fost propuse două zile pentru alegeri, 15 august și 19 septembrie. „După alegerile parlamentare, alegătorul va avea ocazia să se odihnească și să decidă asupra candidaților. Cea mai optimă dată este 15 august”, a declarat deputatul Mihail Jelezoglo.

„Vedem ce fel de conflicte sunt între partidele republicane și nu ne-ar plăcea să se suprapună alegerile (n.r.: pentru Adunarea Populară) cu cele parlamentare. Aceste alegeri sunt diferite între ele. Propun data 19 septembrie ” a declarat deputatul Ruslan Garbalî. (N.G.)

Share our work