Punct de cotitură: de ce după otrăvirea lui Navalny Kremlinul nu mai are „prieteni”

de | sept. 22, 2020 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE | 0 comentarii

Otrăvirea liderului opoziției Alexei Navalny a fost un moment decisiv în relațiile dintre Moscova și Berlin. În septembrie, autoritățile germane au anunțat o decizie istorică: Germania nu va mai avea o politică specială față de Rusia. Moscova este amenințată cu noi sancțiuni, proiectul Nord Stream-2 poate fi într-adevăr oprit și, aparent, germanii nu mai intenționează […]
Liderul rus Vladimir Putin,
Liderul rus Vladimir Putin, miza pe sprijinul Germaniei

Liderul rus Vladimir Putin, miza pe sprijinul Germaniei

Otrăvirea liderului opoziției Alexei Navalny a fost un moment decisiv în relațiile dintre Moscova și Berlin. În septembrie, autoritățile germane au anunțat o decizie istorică: Germania nu va mai avea o politică specială față de Rusia. Moscova este amenințată cu noi sancțiuni, proiectul Nord Stream-2 poate fi într-adevăr oprit și, aparent, germanii nu mai intenționează să ofere servicii de traducere a politicii externe a Federației Ruse într-un limbaj diplomatic de înțeles pentru Occident. Este greu de crezut, dar se pare că Occidentul și-a învățat lecția. Și asta se întâmplă după o serie de otrăviri, crime, scandaluri de spioni, nesfârșite aventuri ale paramilitarilor „wagner” și acțiuni de ocupare a teritoriilor altor țări. Ce nu se poate spune și despre Rusia – Kremlinul nu a înțeles că Occidentul nu era deloc preocupat de Navalny.

În dimineața zilei de 20 august, în timpul unui zbor de la Tomsk la Moscova, politicianul de opoziție, fondatorul Fondului anticorupție, Alexei Navalny, s-a simțit rău și a leșinat. Din acest motiv avionul a aterizat de urgență la Omsk. Navalny a fost internat la un spital de urgență. Medicii de la Omsk au susținut că nu există otravă în corpul lui Navalny. Dar pe 22 august, Navalny a fost transportat la Berlin pentru tratament, unde a fost plasat în clinica Charite, iar în curând medicii germani și-au anunțat concluziile.

Câteva zile mai târziu, guvernul german a anunțat că rezultatele unui examen toxicologic efectuat de un laborator Bundeswehr din München au confirmat prezența urmelor de otravă de tip Novichok în corpul lui Navalny. În urma colegilor germani, acest lucru a fost confirmat de experți din Franța și Suedia. În același timp, vorbim despre o formulă mai puternică de „Novichok” decât se știa anterior. La Berlin, ei au adăugat că toate materialele despre cazul Navalny vor fi transferate către Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OPCW), organizație în care Rusia este membră.

Și această întorsătură a evenimentelor nu este placul Moscovei.

La rândul său, Moscova a cerut Berlinului să furnizeze istoricul medical al lui Navalny și rezultatele investigației. În caz contrar, spun ei, este imposibil să începi o investigație corevtă. Cu toate acestea, Occidentul dorește să știe răspunsurile la întrebările care s-au acumulat de-a lungul timpului, ca și pentru cazurile Navalny, Skripals și alții: cine a ordonat otrăvirea și cine a implementat, cum au fost otrăviți, de unde au venit aceste otrăvuri și multe altele. În toată această poveste cu Navalny, Occidentul este preocupat în primul rând de propria sa securitate. Răbdarea occidentală a ajuns la capăt și se pare că aceasta a fost o surpriză pentru Kremlin.

Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană

Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană

După scandalul din jurul otrăvirii lui Navalny, țările occidentale au amenințat Rusia cu noi sancțiuni, iar Germania a anunțat că restrânge cooperarea cu Federația Rusă. În special, guvernul german a anunțat că va dezvolta o poziție comună asupra cazului Navalny cu UE și NATO. NATO, UE, Marea Britanie, Austria, Lituania și Ucraina au făcut un apel către autoritățile ruse pentru a investiga ce s-a întâmplat cu Navalny. Pe 17 septembrie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție privind sancțiuni mai dure împotriva Rusiei, inclusiv înghețarea activelor europene ale celor implicați în investigațiile Navalny și oprirea construcției gazoductului Nord Stream 2.

Și se pare că Berlinul va închide era „Gorbaciov” a relațiilor de încredere și de prietenie cu Moscova. În doar 30 de ani după reunificarea Germaniei și reconcilierea aparent istorică a popoarelor, Rusia vrea să evite amenințarea unei politici de izolare. În orice caz, establishment-ul rus face totul pentru asta.

Era „Gorbaciov” a fost văzută nu numai ca o reconciliere istorică, ci și ca o garanție a viitoarelor relații de prietenie și a strânsei cooperări între cele două popoare și state, dar ea însăși a devenit un lucru din trecut. De exemplu, asasinarea de către serviciile speciale ruse a fostului comandant militar cecen Zelimkhan Khangoshvili la Berlin, agresiunea împotriva Georgiei, agresarea manifestanților în Piața Bolotnaya în mai 2012, asasinarea lui Boris Nemțov, fără a mai menționa anexarea Crimeii, războiul din Donbass, distrugerea avionului MH17, intervenția siriană și mult mai mult.

Putin a privit întotdeauna RFG, ca și Franța, drept țări care, spre deosebire de Statele Unite sau țările din Europa Centrală, nu vor impune niciodată măsuri extreme și îi vor lăsa întotdeauna loc de manevră politică și diplomatică. De data aceasta este diferit. Răbdarea Berlinului s-a dovedit a fi limitată.

Cel mai interesant lucru este că Kremlinul nu a înțeles că Occidentul este îngrijorat nu atât de Navalny, cât de faptul că armele chimice interzise de Convențiile la care Rusia, inclusiv Rusia, rătăcesc pe continent. Și asta înseamnă că cineva îl produce. Mai mult, nu undeva într-un beci, ci în laboratoare echipate controlate de stat.

Prin urmare, atunci când Occidentul cere o anchetă, ei sunt preocupați în primul rând de propria lor siguranță. Și numai în acest sens, povestea lui Navalny poate fi înțeleasă în Occident. (Marianna Prysiazhniuk-Kiev)

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *