de Madalin Necsutu | ian. 24, 2017 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Să facem un pic abstracție de toate gesturile de PR ale lui Dodon la Moscova. Să privim un pic mai departe. Peste trucurile banale de iluzionism pe care Dodon a încercat să le vândă opiniei publice în cadrul vizitei sale la Kremlin. Ceea ce este cu adevărat important este faptul că Vladimir Putin i-a dat lui Igor Dodon firmanul luptei sale pentru viitoarele alegeri parlamentare. Atacarea României și lupta de prin hățișurile moldovenismului primitiv cu Bucureștii. Totul pentru a le ține ocupată mintea moldovenilor care nici de corupție și nici de sărăcie nu au scăpat, odată cu întronarea lui Dodon în fruntea statului.
Ciclicitatea acțiunilor lui Dodon și a socialiștilor nu se va opri aici. O scurtă retrospectivă și un mic exercițiu de memorie ne va aduce cu siguranță aminte că Dodon nu a câștigat alegerile la finalul toamnei lui 2016. Campania sa electorală începuse de mult timp, încă de prin primăvară-vară, atunci când panourile publicitare cu Dodon și „Moldova sa cu viitor”, semnată de „președintele PSRM”, îi făceau acestuia o campanie mascată. Mai pe scurt, Dodon a intrat oficială, odată cu vizita la Moscova, în campania electorală pentru alegerile parlamentare. Fie că vorbim de cele la termen din toamna lui 2018, fie că ne referim la unele de tip anticipat.
Dodon se află în război cu toată lumea. Cu vecinii săi, cu UE, cu guvernul și cel mai important cu propriul popor. Tocmai celui care i-a jurat că va fi „președintele tuturor”. Nici pe departe. El seamănă cu spor sămânța scandalului, fără să îi pese că cine seamănă vânt va culege furtună. Aciuarea sa pe lângă porțile Kremlinului, puparea poalei popii rus Kiril, rictusurile sale la glumele cu rusoaicele prostituate sau slugărnicia afișată pe lângă idolul său, Vladimir Putin, nu îi pot garanta reușita. Ceea ce însă va face Dodon de acum încolo este să ducă un lung război de gherilă. Să bage bățul prin gardul vecinilor și a Guvernului și să se ia la ceartă cu toată lumea. Asta e miza principală și singura metodă de a se face vizibil.
Ca orice novice, Dodon își consumă rapid muniția din dotare, dar cert este că a primit binecuvântarea Kremlinului să se apuce de treaba. Țintele din cătare primite de la Moscova sunt clare: România, UE și Ucraina. Pe de altă parte, Dodon va lucra la pregătirea terenului pentru planul „Kozak 2.0”, de federalizare a Republicii Moldova, iar contactele cu separatiștii de la Tiraspol se vor înmulți. Prin aceasta, Dodon urmărește să bage pe ușa din spate a viitorului Parlamentul stângiștii pro-ruși găgăuzi și transnistreni. Cei care i se vor încolona după ordinului Moscovei. Într-un astfel de scenariu, drumul european al R. Moldova va fi compromis nu numai pe un ciclu parlamentar, ci poate pentru totdeauna. Acesta este matul pe care șahistul Dodon speră să îl dea tuturor. Acel scenariu negativ, dar nu unul imposibil pentru Dodon.
El va căuta victimizarea și se va bucura enorm în cazul în care actuala putere va face greșeala să-l suspende pentru nerespectarea Constituției. În cazul referendumului de demitere, Dodon va trâmbița că aceasta este dovada vie a faptului că este victima unui conspirații occidentale și îi va spori și mai mult notorietatea. Fapt ce îi va atrage capacitatea de tractare, pe post de locomotivă, a PSRM-ului în viitorul Parlament. Între timp, Dodon primește girul întăririi micului său imperiu media care se clădește în tăcere în spatele cortinei socialiștilor. Media ruse de la Chișinău dispun de destul de multe guri de tun care vor lovi atunci când va trebui.
Concluzia pe EvZ Moldova
de Madalin Necsutu | iul. 25, 2016 | Federatia Rusa, R. Moldova, UE, Uncategorized @ro
În ultimii ani, dinamica relațiilor internaționale în Europa s-a schimbat considerabil. Nu totul se împarte în alb și negru, ci există mult mai mult de 50 de nuanțe de gri. Punctul de inflexiune a fost determinat de anexarea ilegală a Crimeei la Federația Rusă, în primăvara lui 2014. De atunci, lucrurile nu au mai stat la fel. Degringolada și populismul a sporit în interiorul UE și a culminat recent cu Brexit-ul Marii Britanii. Dar nici în alte țări civilizate situația nu este mai așezată. Același context, un populism deșănțat, se poate observa și în Germania. Acolo unde șeful diplomației joacă un joc extrem de periculos, de genul celui jucat populist și prost din punct de vedere tactic de către fostul premier britanic, David Cameron. Poate cel mai responsabil politician pentru Brexit care nu a înțeles că de dragul câtorva procente a intrat în cea mai mare capcană a eurofobilor din UKIP. Pe scurt, a intrat în cocina populismului și l-au mâncat porcii.
De data aceasta, socialist-democratul Frank-Walter Steinmeier, ministrul de Externe, se joacă și el cu focul în încercarea internă de a forma o alianță politică cu Die Linke (Stânga, de inspirație comunistă) în perspectiva alegerilor parlamentare ce vor avea loc la anul. Social-democrații speră să facă majoritate parlamentară cu foștii comuniști din RDG și alte formațiuni mai mici, precum Verzii. Sau cum a fost numită de presa germană „alianța Roși-Roșu-Verde”.
Bun, dar din nou apare întrebarea: care este relevanța pentru R. Moldova? În primul rând, Chișinăul este o miză mai mică într-o tendință mai largă. Și anume de reapropiere și colaborare a forțelor interne de stângă din Germania cu Rusia. Stângistul șef al diplomației de la Berlin nu este deloc la prima abatere în acest sens și promovează de câțiva ani buni o politică de apropiere dintre Berlin și Moscova și, mai nou, vrea să facă uitate și sancțiunile occidentale împotriva Rusiei. Cu alte cuvinte, să recunoască tacit și de facto anexarea Crimeei, chiar dacă aceasta s-a făcut împotriva normelor de drept internaționale prin încălcarea suveranității cu forța armelor. De asemenea, Steinmeier a criticat recent politica NATO în Europa de Est pe care o considera „războinică”, potrivit unui interviu acordat pentru Bild.
Germania deține președinția rotativă a OSCE, iar mandatul său riscă să treacă neobservat, deoarece nu a reușit nicio realizare în cadrul vreunui conflict înghețat creat de Rusia. Asta ar însemna o bilă neagră pentru diplomația germană, condusă de Steinmeier care nu a renunțat la visul de a deveni cancelar din 2017. Chiar și negocierile în dosarul transnistrean, în care Berlinul își punea mari speranțe, au dat chix. Chișinăul nu a acceptat niciuna dintre propunerile Tiraspolului, care de altfel nu sunt decât revendicări pentru întărirea „statalității separate” a regiunii transnistrene și nimic mai mult. Față de orice negociere normală, Tiraspolul nu a oferit nimic la schimb Chișinăului la discuțiile din Germania. Doar au cerut cu vârf și îndesat. Sigur, așa cum era de așteptat, nici Chișinăul nu a mușcat momeala și a rămas ferm pe poziție. Întorși acasă frustrați și nemulțumiți, separatiștii transnistreni au început din nou varza în ogradă. Ba că sunt „blocați economic”, ba că vor închide și ei „tranzitul românesc” al mărfurilor pe teritoriul transnistrean.
Astfel că Steinmeier va veni la Chișinău doar pentru a face presiuni suplimentare în vederea acceptării post-negocieri a cerințelor Tiraspolului în defavoarea Chișinăului. Steinmeier va veni pentru a bate cu pumnul în masa decidenților de la Chișinău și de a le spune voalat sau pe față că fondurile germane/europene vor depinde și de acest lucru în viitor. Practic, un șantaj a la russe făcut de Germania la Chișinău. Tocmai din acest motiv, Chișinăul trebui să se aștepte la un atac destul de contondent al populiștilor germani de stânga care își fac jocurile interne pe spatele politicii externe promovare în state mai slabe din Europa de Est. Un fel de reeditare a jocurilor ruso-germane privind estul Europei.
Nu știm dacă se va numi Pactul Steinmeier-Lavrov, dar cert este că dosarul transnistrean va intra în acest pachet de revitalizare a înțelegerilor dintre Rusia și Germania pe această bucată orientală a Europei.
Concluzia pe EvZ Moldova
de Anatol Terzi | sept. 29, 2011 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Patriarhul Rusiei Kirill va efectua în zilele de 9-10 octombrie o vizită în Republica Moldova, fiind nevoit să-şi reducă la două zile şederea în această ţară din cauza unor probleme de sănătate. Vizita înaltului ierarh rus era programată pentru 9-12 octombrie, dar, la recomandarea medicilor, patriarhul Kirill şi-a scurtat vizita, a declarat miercuri pentru Agerpres reprezentantul Mitropoliei Moldovei la Moscova, Irineu Iacov. Acesta a precizat că patriarhul Kirill va vizita doar eparhia Chişinăului, renunţând să mai meargă la Tiraspol, în oraşele nordice Bălţi, Edineţ, precum şi în zona de sud a Republicii Moldova. Presa de la Chişinău a estimat că vizita patriarhului Kirill este una politică, întrucât Moscova vrea ca Biserica din Republica Moldova să rămână o structură ecleziastă închinată Patriarhiei ruse. Pe lângă Mitropolia Moldovei, dependentă canonic de Patriarhia Rusă, în Republica Moldova există şi Mitropolia Basarabiei, reînfiinţată în 1992 şi subordonată Patriarhiei Române. În 2007, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis să reactiveze, în cadrul Mitropoliei Basarabiei, trei noi episcopii: Episcopia de Bălţi – fostă a Hotinului, cu sediul în oraşul Bălţi, Episcopia Basarabiei de Sud – fostă Cetatea Albă-Ismail, cu sediul în oraşul Cantemir, şi Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor şi a toată Transnistria – fosta Misiune Ortodoxă Română din Transnistria, cu sediul la Dubăsari, care au funcţionat şi înainte de 1944.
de Vitalie Goncearov | mart. 13, 2011 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Joe Biden la Chisinau
Vizita vicepresedintelui american Joe Biden la Chisinau nu a ramas fara ecou in presa de peste Ocean sau din Rusia. Astfel, se pare ca Moscova a fost destul de iritata de felul in care a fost organizat acest eveniment, iar prespectiva pierderii influentei in zona nu surade deloc Kremlinului. „Presedintele Barack Obama si eu consideram ca Moldova a demonstrat un bun exemplu de tranzitie la democratie pe cale pasnica. Din partea intregii administratii americane va reiterez intregul suport pentru reformele politice si economice implementate de Guvernul dumneavoastra”, a declarat vineri vicepresedintele american Joe Biden. La randul sau, premierul moldovean a declarat ca Moldova doreste sa fie pentru Statele Unite un partener stabil, previzibil si sincer: „Speram ca, intr-o perspectiva foarte apropiata, vom reusi sa rezolvam problemele ce tin de amendamentul Jackson-Vanik”. „Dumneavoastra veti face alegerea, dar noi credem ca viitorul Moldovei este in Europa. Sunteti o tara europeana, trebuie si veti fi integrati in institutiile europene”, a mai afirmat Joseph Biden, subliniind ca, in mod separat, Statele Unite vor continua sa sustina Moldova. „Noi raminem angajati si am ridicat acest subiect (n.r. – conflictul transnistrean) in Rusia si vrem sa fie clar: SUA sustine o aplanare, dar nu de dragul aplanarii, ci prin pastrarea integritatii teritoriale a Moldovei”, a precizat vicepresedintelel american, care a tinut sa repete: „Transnistria se afla in R. Moldova”.
Presa internationala a rectionat
Directorul Centrului Berthold Beitz de pe langa Consiliul German pentru Relatii Externe, Alexander Rahr, a comentat pentru ziarul Nezavisimaia Gazeta semnificatia vizitei lui Joe Biden la Chisinau. „Barack Obama incearca sa construiasca un nou model de relatii cu Rusia, insa establishment-ul american are o atitudine suspicioasa fata de Rusia. Joe Biden joaca rolul unui lobbist al politicilor care nicidecum nu sunt indreptate spre apropierea cu Rusia. El este cel care promoveaza politica la care a renuntat Obama. La un moment dat Biden a zburat in Georgia, intr-un moment foarte dificil in relatiile acestei tari cu Rusia. Acum a venit la Chisinau”, a declarat Rahr, potrivit presei de peste Prut. Potrivit lui, in prezent Republica Moldova este o veriga esentiala a politicii occidentale in zona fostei Uniuni Sovietice. Aici se afla trupele ruse care raman un simbol al Razboiului Rece. SUA si UE sunt cointeresate ca aceste trupe sa plece din regiune. Despre aceasta a discutat Biden la Chisinau. Europa considera ca este necesar ca trupele rusesti sa se retraga in Federatia Rusa, iar Transnistria sa se integreze cu Republica Moldova. Doar astfel va exista stabilitatea la hotarele Uniunii Europene. Politica Statelor Unite promoveaza distantarea tarilor din fostul lagar socialist de Rusia, a tarilor care au fost considerate anterior zona de influenta a Moscovei, conmsidera expertul german. Publicatia mai scrie ca politicienii moldoveni au afirmat ca Statele Unite si Europa lucreaza activ in aceasta directie, insa rusii nu actioneaza in nici un fel. „Republica Moldova a devenit o piatra de incercare. Rusia nu se grabeste sa-si retraga trupele din Transnistria, deoarece este amenintata sa piarda imaginea de supraputere. Cu toate acestea Moscova nu se implica in procesele politice din Republica Moldova”, considera Alexander Rahr. „Micul stat ex-sovietic, Republica Moldova, nu s-a bucurat niciodata de vizita unui presedinte american, nici macar a unui vicepresedinte. De acest motiv, sosirea lui Joe Biden la Chisinau a fost precedata de un mare tam-tam.” Astfel descrie vizita vicepresedintelui SUA la Chisinau revista americana Time, citata de Unimedia. „Insa bucuria moldovenilor nu a fost impartasita de oficialii de la Moscova. Pentru ei, caracterul familiar al vizitei parea enervant, iar evenimentul o intoarcere in perioada presedintiei lui George W. Bush, in epoca „asa numitelor” revolutii colorate neagreate de Kremlin. „Revolutia Twitter” din aprilie 2009 a adunat la Chisinau zeci de mii de oameni contra Partidului Comunistilor de orientare pro-rusa, care in curand a cedat puterea Aliantei pentru Integrare Europeana. Aici, sprijinul Washingtonului nu a fost atat de pronuntat asa s-a intamplat in cazul celorlalte revolutii colorate. Dupa ce a vizitat Chisinaul, Biden a ramas cu ideea ca Republica Moldova a urmat exemplu minunat al Georgiei si Ucrainei. Vizita lui Joe Biden la Chisinau nu va fi vazuta in mod necesar cu ochi buni de Rusia. Revolta moldovenilor, in ochii Moscovei, arata ca o alta incercare a Occidentului de a smulge fostul stat sovietic din sfera influentei rusesti. Acest fapt este enervant pentru Rusia, deoarece in Republica Moldova inca mai exista contingentul militar rus, precum si un mare depozit de arme conservat din perioada sovietica. Statele Unite ale Americii nu isi impun vointa in domeniul politicii interne a Republicii Moldova si nu tolereaza abordarea relatiilor internationale prin prisma sferelor de influenta.
Comunistii ataca AIE
Partidul Comunistilor din Moldova a calificat vizita vicepresedintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph Biden, drept o umilinta a moldovenilor. Potrivit opozitiei parlamentare, prim-ministrul Vlad Filat a avut un comportament „caricatural” iar, din acest considerent, fractiunea comunista a refuzat sa se intalneasca cu oficialul american, intr-un cadru larg, cu participarea tuturor partidelor parlamentare, relateaza presa de la Chisinau. „Vlad Filat si-a permis sa se comporte ca un aborigen dintr-o colonie, in fata unui reprezentant de mana a doua a metropolei. Cel mai umilitor, pentru mine, a fost ca, chiar si speach-ul sau, in calitatea sa de prim-ministru, l-a prezentat de pe tribuna pe care era stema Statelor Unite ale Americii. Ma iertati, iesit din comun”, a declarat secretarul executiv al PCRM, Iurie Muntean. Totodata, comunistii mai sustin ca oamenii, care au asistat in scuar la discursul vicepresedintelui american, au fost adusi organizat de PLDM, fapt categoric negat de catre liberal-democrati „Oamenii au fost adusi, evident ca au fost adusi. Fiecare reprezentant al PLDM din teritoriu a avut indicatii clare in privinta numarului de cetateni prezenta carora el urmeaza sa asigure in scuarul TNOB”, a adaugat Muntean. La randul sau, vicepremierul, ministrul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, Iurie Leanca, a afirmat ca este uimit de pozitia comunistilor. „Cand vorbim de politica interna politicienii se pot criticata reciproc cat doresc, insa cand vine vorba de politica externa, ei trebuie sa vina cu o pozitie unica, consolidata”, a conchis Leanca.
Lupu: Biden nu a venit sa dea recomandari
Presedintele parlamentului, Marian Lupu, a declarat ca, in cadrul discutiilor cu Joe Biden, au rasunat doua principii importante care demonstreaza pozitia extraordinara a partenerilor americani in raport cu Republica Moldova. „Vicepresedintele american a spus ca nu a venit in Republica Moldova sa ne dea recomandari sau instructiuni. Dansul a pus in evidenta in mod special ca agenda interna a Republicii Moldova tine de competenta autoritatilor moldovenesti si din momentul in care noi avem nevoie de sustinere pentru implementarea acestei agende, guvernul SUA este deschis si disponibil de a acorda aceasta asistenta. Deci, alegerea este a noastra. Dorinta si solicitarea de suport este a noastra, dar ei vin cu inima deschisa pentru acordarea acestei asistente”, a declarat Marian Lupu. Potrivit oficialului moldovean, de asemenea, in cadrul discutiilor bilaterale, s-a pus accent pe faptul ca guvernul SUA nu tolereaza conceptual abordarile privind relatiile internationale prin prisma zonelor de influenta, „fie ca este vorba de Statelor Unite, fie ca de Rusia, fie ca de China sau alte forte mondiale”. „SUA respecta dreptul decizional si libertatea de decizie a fiecarui stat, cat de mic, precum este Republica Moldova. Deci, acest lucru denota o pozitie de respect si un dialog pe pas de egalitate, oricat ar parea de straniu”, a spus Marian Lupu.
de Razvan Iorga | ian. 27, 2010 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Presedintele Traian Basescu s-a intalnit miercuri dimineata cu omologul sau de peste Prut, Mihai Ghimpu cu care a discutat posibilitatile ca Republica Moldova sa devina membru al UE in viitorul apropiat. Din delegatia oficiala a Romaniei fac parte parte: Vasile Blaga, ministrul Administratiei si Internelor, Adriean Videanu, ministrul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, Teodor Baconschi, ministrul Afacerilor Externe, Radu Berceanu, ministrul Transporturilor si Infrastructurii, Elena Udrea, ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Catalin Predoiu, ministrul Justitiei, Eugen Tomac, secretar de stat pentru relatiile cu romanii de pretutindeni, Viorel-Riceard Badea, senator, Tudor Pantiru, deputat si Constantin Simirad, presedintele Consiliului Judetean Iasi. Dupa intalnirea cu Mihai Ghimpu, agenda vizitei va mai include ceremonia de decorare a presedintelui Traian Basescu cu Ordinul Republicii de catre Mihai Ghimpu, depuneri de flori la Monumentul lui Stefan cel Mare si la mormintele poetilor Grigore Vieru, Ion Vatamanu, a interpretilor Ion si Doina Aldea-Teodorovici si a oamenilor politici Anton Crihan, Gheorghe Ghimpu, Nicolae Costin. Tot astazi, presedintele Romaniei Traian Basescu va avea intrevederi cu prim-ministrul Vlad Filat, cu primarul general al municipiului Chisinau Dorin Chirtoaca, cu liderii/ reprezentantii fractiunilor parlamentare – Maria Postoico, Mihai Godea, Ion Hadarca, Dumitru Diacov, Vasile Balan si cu liderii Aliantei pentru Integrare Europeana – Mihai Ghimpu, Vladimir Filat, Marian Lupu, Serafim Urechean. In a doua zi a vizitei oficiale, Basescu, insotit de omologul sau, Mihai Ghimpu, Basescu se va deplasa la Cahul. Potrivit agendei, vor rosti alocutiuni in fata studentilor si profesorilor Universitatii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” si vor vizita sediul viitorului Consulat al Romaniei din Cahul.
Libera circulatie
Presedintele interimar al R. Moldova, Mihai Ghimpu, i-a solicitat, miercuri, presedintelui Traian Basescu, la inceputul intrevederii cu acesta, ca Romania sa fie primul stat care sa permita libera circulatie a cetatenilor moldoveni in UE, Basescu raspunzand ca trebuie respectate normele Uniunii. „Ma gandeam zilele acestea ca ar fi bine sa discutam, poate sa hotaram, nu intr-un an, doi, poate in trei… In acordul de asociere noi solicitam libera circulatie a cetatenilor Republicii Moldova in Europa. Ne-am gandit ca ar fi bine ca Romania sa fie prima tara care ar permite libera circulatie”, i-a spus Mihai Ghimpu lui Traian Basescula inceputul convorbirilor tete-a-tete. La randul sau, Traian Basescu a spus ca acordul de mic trafic de frontiera este un pas important in acest sens. „Dupa calculele noastre, 1,2 milioane de cetateni ai Republicii Moldova vor putea in intra in Romania. Circulatia in alte forme trebuie sa respecte normele Uniunii Europene, mai ales in perspectiva obtinerii liberei circulatii a cetatenilor Republicii Moldova in Europa”, a declarat Basescu.
Cetatenia pe primul loc
Edilul Capitalei Republicii Moldova, Dorin Chirtoaca, a declarat, pentru postul de radio RFI Romania, ca cetatenia romana ar fi prima cerinta adresata Bucurestiului de locuitorii R. Moldova, el sustinand ca trebuie modificata leagea, intrucat in prezent cetatenia se poate acorda doar celor cu domiciliul sau resedinta in Romania. „Cetatenia romana ar fi prima cerinta a locuitorilor Republicii Moldova si in sensul acesta trebuie modificata chiar legea cetateniei, pentru ca astazi, chiar daca s-a vorbit despre Agentia Nationala pentru Cetatenie, aceasta, conform legislatiei in vigoare, va permite acordarea cetateniei doar acelor solicitanti care in prezent au domiciliul sau resedinta in Romania, or acestia sunt in mare parte elevii si studentii din Republica Moldova. Cei care solicita cetatenia romana avand domiciliul in Republica Moldova sau in alta parte in continuare trebuie sa stea la consulat, or marea majoritate sunt aici, nu in Romania, cei care cer cetatenia”, a declarat Chirtoaca.
În ultimii ani, dinamica relațiilor internaționale în Europa s-a schimbat considerabil. Nu totul se împarte în alb și negru, ci există mult mai mult de 50 de nuanțe de gri. Punctul de inflexiune a fost determinat de anexarea ilegală a Crimeei la Federația Rusă, în primăvara lui 2014. De atunci, lucrurile nu au mai stat la fel. Degringolada și populismul a sporit în interiorul UE și a culminat recent cu Brexit-ul Marii Britanii. Dar nici în alte țări civilizate situația nu este mai așezată. Același context, un populism deșănțat, se poate observa și în Germania. Acolo unde șeful diplomației joacă un joc extrem de periculos, de genul celui jucat populist și prost din punct de vedere tactic de către fostul premier britanic, David Cameron. Poate cel mai responsabil politician pentru Brexit care nu a înțeles că de dragul câtorva procente a intrat în cea mai mare capcană a eurofobilor din UKIP. Pe scurt, a intrat în cocina populismului și l-au mâncat porcii.
Patriarhul Rusiei Kirill va efectua în zilele de 9-10 octombrie o vizită în Republica Moldova, fiind nevoit să-şi reducă la două zile şederea în această ţară din cauza unor probleme de sănătate. Vizita înaltului ierarh rus era programată pentru 9-12 octombrie, dar, la recomandarea medicilor, patriarhul Kirill şi-a scurtat vizita, a declarat miercuri pentru Agerpres reprezentantul Mitropoliei Moldovei la Moscova, Irineu Iacov. Acesta a precizat că patriarhul Kirill va vizita doar eparhia Chişinăului, renunţând să mai meargă la Tiraspol, în oraşele nordice Bălţi, Edineţ, precum şi în zona de sud a Republicii Moldova. Presa de la Chişinău a estimat că vizita patriarhului Kirill este una politică, întrucât Moscova vrea ca Biserica din Republica Moldova să rămână o structură ecleziastă închinată Patriarhiei ruse. Pe lângă Mitropolia Moldovei, dependentă canonic de Patriarhia Rusă, în Republica Moldova există şi Mitropolia Basarabiei, reînfiinţată în 1992 şi subordonată Patriarhiei Române. În 2007, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis să reactiveze, în cadrul Mitropoliei Basarabiei, trei noi episcopii: Episcopia de Bălţi – fostă a Hotinului, cu sediul în oraşul Bălţi, Episcopia Basarabiei de Sud – fostă Cetatea Albă-Ismail, cu sediul în oraşul Cantemir, şi Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor şi a toată Transnistria – fosta Misiune Ortodoxă Română din Transnistria, cu sediul la Dubăsari, care au funcţionat şi înainte de 1944.
