de Razvan Iorga | nov. 22, 2017 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri
Președintele R. Moldova, Igor Dodon, nu mai este sigur că liderul de la Kremlin Vladimir Putin va mai ajunge în Moldova în 2018, așa cum declara anterior, ci că este posibil ca acesta să vină în 2019, a spus el într-o discuției online pe care a purtat-o cu utilizatorii rețelei de socializare rusești Odnoklasniki. „L-am invitat pe președintele Rusiei să vină la Chișinău. Am vorbit despre aceasta. Anul viitor, în Rusia vor fi alegeri. Sper și sunt încrezător că totul va fi bine acolo, în ciuda provocărilor și dorinței unora de a destabiliza situația. După alegerile din martie ale președintelui rus începe campania electorală în Moldova. Cred că, la modul real, Vladimir Putin ar putea veni în 2019. Sper că acest lucru va fi deja legat de rezolvarea unor probleme globale concrete. Poate va fi vorba de problema transnistreană”, a spus Dodon.
Cu toate acestea, Dodon a spus că în campania electorală pentru parlamentare, la Chișinău vor sosi 10 deputați din Duma de stat a Rusiei și că a lansat o invitație și pentru Patriarhului Bisericii Ortodoxe Ruse, Kiril.
de Razvan Iorga | oct. 9, 2017 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, Știri, Turcia, Ucraina
Președintele turc Recep Erdogan, în vizită, la Kiev, la omologul său ucrainean Petro Poroșenko
Președintele turc Recep Erdogan se află, luni, într-o vizită oficială în Ucraina, împreună cu o largă delegație din care fac parte mai mulți oficiali de rang înalt, precum premierul Fikri Isik, și miniștrii de Externe, al Energiei, Relațiilor cu UE și cel a Economiei. Erdogan și-a început vizita la Kiev cu o depunere de coroane de flori la Monumentul Militar din Kiev, relatează agenția Anadolu, preluată de Karadeniz Press. Erdogan are programată o întrunire cu președintele ucrainean Petro Poroșenko, președintele Radei Supreme, Andrei Parubi, premierul Volodimir Groisman și reprezentanți ai tătărilor dintre Crimeea.
Pe parcursul acestor întrevederi, oficialii celor două țări vor discuta subiecte legate de întărirea cooperării bilaterale în toate domeniile strategice, precum și a subiectelor ce țin de pacea internațională și securitatea regională, precizează Ukrinform, preluată de Karadeniz Press.
Alături de majoritatea membrilor Consiliului de Securitate al ONU, Turcia nu recunoaște anexarea Crimeei de către Rusia. După ce va părăsi Kievului, Erdogan se va îndrepta spre Belgrad, acolo unde așteptat de către omologul său sârb, Aleksandr Vucici.
de Razvan Iorga | sept. 28, 2017 | Federatia Rusa, Principal, România, Știri
Patriarhul Kirill al Rusiei
Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii, Kirill, va veni în România la invitația patriarhului român Daniel de a veni în România, în perioada 26-28 octombrie. „Patriarhul Kirill și-a exprimat disponibilitatea de accepta invitația de a veni împreună cu ceilalți Întâistătători ai altor biserici ortodoxe din fostele țări comuniste. Aceștia au fost invitați în contextul Anului Comemorativ din Patriarhia Română dedicat apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului și al aniversării a 10 ani de patriarhat ai Preafericitului Daniel”, a declarat joi, pentru Agerpres, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu.
Patriarhia Română a anunțat, printr-un comunicat, că sâmbătă, 28 octombrie, de la ora 9,30, la Catedrala Patriarhală, în prezenta membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și a unor ierarhi ortodocși din străinatate, a clericilor și a credincioșilor mireni doritori să participe, se va săvârși o slujba de Te Deum, iar apoi va avea loc ședința solemnă a Sfântului Sinod, în Aula „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei.
Vizită Patriarhului Kirill va avea loc în ziua când va fi sărbătorit Sfântul Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor, pe 27 octombrie. Această este prima vizită a unui patriarh rus în România după Revoluţie. Kirill este una dintre cele mai influenţe personalităţi din Rusia, el fiind considerat un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin.
El consideră populația Republicii Moldova drept „turma sa” din punct de vedere canonic, viziunile sale coincid perfect, chiar se suprapun cu politica geostrategică promovată de Putin, adică interesele Rusiei se întind până acolo unde mai suflă măcar un rus.
de Razvan Iorga | sept. 27, 2017 | Federatia Rusa, Info Militar, Principal, Știri, Turcia
Comunitatea internațională nu are niciun drept de a critica Rusia și Turcia pentru cooperarea lor legitimă în domeniile militare și tehnice, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Declarațiile sale vin pe fondul reacțiilor internaționale asupra contractului de armament pentru sistemele antiaeriene de rachete S-400 pe care Rusia și Turcia l-au semnat pe 12 septembrie.
„Nimeni nu are dreptul de a critica cooperarea dintre Rusia și Turcia, ce de altfel este în conformitate cu legile internaționale și nu țintește nicio țară terță. Nimeni nu are motive de vociferare în această privință”, a spus Peskov, citat de Tass.
El a mai declarat că vizita președintelui rus Vladimir Putin la Ankara, pe 28 septembrie, are numai scopuri pragmatice. Rusia și Turcia au legături strânse în domeniile economic, investițional, cultural și cooperarea tehnico-militară, precum și în „megaproiecte”, a afirmat Peskov. „În afara de acestea, cele două țări cooperează în asigurarea securității regional, inclusiv în Siria. În timpul vizitei lui Putin în Turcia, este planificată „sincronizarea ceasurilor în toate aceste chestiuni”, a mai spus el.
Președintele turc Recep Erdogan declarat pe 12 septembrie că Ankara a semnat un acord cu Moscova pentru achiziționarea de sistem de rachete de tip s-400 și că deja s-a dat un avans în această afacere. Ajutorul președintelui rus pe cooperare tehnico-militară, Vladimir Kozi, a declarat pentru Tass că un astfel de contract a fost semnat și este pe cale de a fi implementat.
Sistemul de rachete s-400 Triumf este cel mai avansat sistem de acest fel și a intrat în folosire în 2017. Este destinat să distrugă avioane, rachete de croazieră și balistice, inclusiv cele de rază medie și totodată ține de suprafață. Acestea pot lovi ține aflate la până la 400 de kilometri depărtare și la o altitudine de 30 de kilometri.
de Razvan Iorga | sept. 22, 2017 | Federatia Rusa, Minoritați, Principal, R. Moldova, România, Ucraina, UE
Există o zicală în limba engleză care, într-o traducere aproximativă, ar însemna că „obiceiurile vechi nu dispar peste noapte”. Cam așa stau lucrurile și cu autoritățile de la Kiev în ceea ce privește decizia de eliminare treptată a școlilor cu predare în limbă de pe teritoriul său. Reforma educației prin care se pune călușul în gura minorităților nu are nici cea mai mică legătură cu sloganele frumoase despre integrarea europeană și valorile sale. Ba din contră, vine să arate încă o dată duplicitatea acestui demers. La fel ca la Chișinău, un iluzionism politic plin de materialism, dar lipsit de substanță democratică.
Mai precis de intrare în rândul lumii civilizate a Europei, dar cu obiceiurile sovietice. Europenizarea nu înseamnă doar bani mutați din buzunarul altora în al tău, ci înseamnă în primul rând alinierea la un set comun de valori în care toleranța are un loc fruntaș. Un spațiu în care naționalismele de tip extremist nu își au rostul și nici nu sunt digerate la Bruxelles.
După ce s-au văzut cu sacii în căruță, la 1 septembrie, odată cu intrarea în vigoare a Acordului de asociere cu UE, Kievul a detonat „bomba minorităților” prin această lege controversată. Totul la nici o săptămână distanță. Acest gest dovedește o premeditare a acestei acțiuni și pragmatism condamnabil. Cum diavolul era ascuns în niște detalii dintr-un articol al proiectului de lege, reforma are ca scop principal întărirea naționalismului ucrainean în aceste vremurile dificile pe care într-adevăr le traversează Ucraina cu sula Rusiei în coasta sa estică. Dar, totuși, să privezi toate minoritățile de pe teritoriul tău de limba maternă este un act cu totul anti-european ce va fi sancționat nu doar de România și Ungaria, Bulgaria și Grecia, dar și de Bruxelles.
Astfel, pentru minoritatea rusă pe care Kievul încearcă practic să o deznaționalizeze cu forța pentru ca încet să stingă orice cuib de rezistență prorusească pe intern, Ucraina va lovi și în celelalte minorități ca victime colaterale. Paradoxal, comunitatea românească va primi o țintă pe spatele său în acest război intern care nu este al ei, în timp ce România ajută Kievul. Fie cu armament neletal și pregătire pentru soldații săi, fie asigurând securitatea cibernetică a Ucrainei, fie prin planurile de racordare la sistemul energetic european. Asta deși problema închiderii școlilor cu predare în limba română nu este nouă, iar în ultimii ani Ucraina a închis deja o treime din astfel de școli, iar în regiunea Odesa le-a decimat efectiv pe cele cu predare în „limba moldovenească”, de la 24 la 3.
La București, diplomații ucraineni au încercat să explice în stil sovietic că negrul nu e chiar atât de negru, ci mai degrabă, dacă privești dintr-un unghi luminat, problema va apărarea mai degrabă de un gri ușor. O retorică ce amintește mai degrabă de Moscova, atunci când vrea să bage gunoiul sub preș și să zică că are o casă curată. Aceeași echilibristică lingvistică pe o sârmă subțire și jongleriile verbale cu care statele UE deja sunt familiarizate dinspre capitalele estice.
România nu a reacționat virulent, ci mai degrabă gradual în această problemă. Problema a fost pusă la nivel de Parlament, apoi de Guvern și nu în cele din urmă nivel Administrație Prezidențială. La nivel parlamentar, s-a decis recent ca o delegație românească să meargă la Kiev cu jalba-n proțap pe această problemă, iar la nivel guvernamental ministrul de Externe Teodor Meleșcanu a avut o discuție fermă pe această problemă, la New York, cu omologul său ucrainean, Pavlo Klimkin. Totuși, cel mai puternic semnal rămâne cel dat de președintele român Klaus Iohannis, chiar la ONU, președintelui Petro Poroșenko. Acolo, Iohannis i-a spus acestuia, un vorbitor bun de română învățată în copilăria sa de la Tighina, că își va anula vizita pe care intenționa să facă în Ucraina și nici nu-l va primi pe șeful Radei Supreme la București când va reveni de la New York, deși era programată o vizită a acestuia la finalul lunii în România.
În limbaj diplomatic, acesta este un semnal foarte dur. De altfel, Iohannis a vorbit foarte fin la New York despre faptul că toate aceste anulări de vizite s-au făcut verbal pe holurile de la ONU. O trimitere foarte discretă la un moment important pentru Ucraina în 2008. Mai exact este vorba de summitul NATO, găzduit atunci la Palatul Parlamentarului din București, atunci când Ucraina nu a primit MAP-ul (Membership Action Plan – n.m.) de adeziune la NATO. Pe vremea aceea, președintele Viktor Iușcenko, buimăcit de această decizie a încurcat intrările în Palatul Parlamentului și s-a rătăcit pe holurile largi, ajungând din greșeală chiar în zona rezervată presei.
Îmi amintesc și acum fața împietrită a lui Iușcenko, dar și disperarea de a nu da declarații pe acest subiect. Furios și dezorientat, acesta a lovit din greșeală mai mulți reporteri români care doreau să-i ia reacții pe această temă. Scena consumată în urmă cu circa 9 ani, îmi revine în minte exact în aceeași cheie pe care Iohannis a folosit-o subtil, joi, la ONU, după discuția Poroșenko despre anularea vizitei sale la Kiev și motivele pentru care o face. După care a adăugat că Poroșenko a plecat ulterior îngândurat pe holurile ONU.
Tocmai acele holuri negre pe care Ucraina și le creează cu mâna ei pentru propriul viitor, căutând mereu parcă să spargă cu propriile mâini becurile aprinse de vecinii săi în drumul său european. Viitorul le va lămuri pe toate, însă lipsa de încredere va rămâne acolo pentru mult timp!
Publicat în EvZ Moldova
