de Isac Mihai | sept. 25, 2020 | Federatia Rusa, Știri, UE
Presedintele SUA, Donald Trump, multumit de Acordul Abraham
Preşedintele rus Vladimir Putin a fost propus pentru Premiul Nobel pentru pace 2021, distincţie la care aspiră de asemenea omologul său american Donald Trump, a anunţat joi scriitorul rus Serghei Komkov, potrivit AGERPRES și KARADENIZ PRESS. ”Propunerea a fost trimisă pe 9 septembrie şi pe 10 a fost primită de Comitetul Nobel de la Oslo”, a spus Komkov la o conferinţă de presă desfăşurată la agenţia Rosbalt.
Cât despre justificarea iniţiativei sale, scriitorul rus, un susţinător al liderului de la Kremlin, afirmă că aceasta este sprijinită de principalele personalităţi ale culturii şi ştiinţei ruse. ”Ca lider al uneia dintre principalele ţări ale lumii, el face un efort maxim pentru menţinerea păcii şi a liniştii nu doar pe teritoriul propriei ţări, ci contribuie activ la soluţionarea paşnică a conflictelor izbucnite pe planetă”, a notat Komkov în scrisoarea trimisă.
Putin vs. Trump
Komkov, director al revistei ”President”, a susţinut că abia după propunerea sa un parlamentar norvegian a propus ca premiul să-i fie acordat lui Trump pentru contribuţia acestuia la acordul de normalizare a relaţiilor între Israel şi Emiratele Arabe Unite.
Parlamentarul norvegian Christian Tybring-Gjedde este promotorul acestei candidaturi, alesul de la Oslo remarcându-se prin faptul că a mai înaintat candidatura liderului american Trump și în 2019. Motivul de anul trecut a fost reprezentat de acordul cu regimul nord-coreea.
La 13 august, Trump a anunţat că Israelul şi Emiratele Arabe Unite au căzut de acord să stabilească relaţii diplomatice, ca parte a unui amplu acord în urma căruia autorităţile israeliene s-au angajat să stopeze anexarea de teritorii palestiniene ocupate.
Astfel, EAU au devenit a treia ţară arabă care a stabilit relaţii diplomatice cu Israelul, după Egipt (1979) şi Iordania (1994). Donald Trump va fi amfitrionul ceremoniei de semnare a acordului, denumit Acordul Abraham, care va avea loc la Casa Albă la 15 septembrie.
Vladimir Putin, propus la Premiul Nobel
Putin, file de poveste
El subliniază că în timpul pandemiei de COVID-19 preşedintele Rusiei a dispus trimiterea de ajutoare către circa 30 de ţări, printre care se numără SUA, China, Venezuela, Italia şi Iran.
De asemenea, continuă Serghei Komkov, Putin şi-a demonstrat ataşamentul faţă de valorile umanitare şi religioase incluzând cuvântul ”Dumnezeu” în Constituţia rusă.
Vorbind despre această propunere, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că ar fi ”fantastic” dacă Putin primeşte Nobelul, adăugând că în caz contrar ”nu se întâmplă nimic”.
Vladimir Putin a fost propus pentru Premierul Nobel pentru Pace şi în anul 2014, meritul invocat atunci fiind prezentarea planului pentru neutralizarea arsenalului sirian de arme chimice şi evitarea astfel a unei intervenţii militare occidentale.
Până în prezent numai doi ruşi au primit Nobelul pentru Pace, fizicianul şi disidentul Andrei Saharov şi ultimul lider sovietic Mihail Gorbaciov. Acesta din urmă ar avea astfel dreptul să promoveze candidatura lui Putin, dar este puţin probabil să o facă, dat fiind că el l-a criticat adesea pe actualul lider de la Kremlin, printre altele şi pentru involuţia democratică a Rusiei din ultimii ani. (N.G.)
de Isac Mihai | feb. 8, 2019 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Știri, UE
Președintele român Klaus Iohannis intră în războiul politic din Venezuela
Bucureștiul îl recunoaşte pe Juan Guaidó în calitatea de Preşedinte interimar al Venezuelei, decizia fiind luată de preşedintele Klaus Iohannis, după ce a primit Memorandumul MAE cu tema „Poziţia României cu privire la situaţia din Venezuela”, avizat de către prim-ministrul Viorica Dăncilă, scrie Digi24, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, ca titular al deciziilor de politică externă a României şi ca reprezentant al României în plan extern, în conformitate cu prevederile constituţionale, a decis recunoaşterea domnului Juan Guaidó în calitatea de Preşedinte interimar al Venezuelei. Decizia Preşedintelui României a fost luată în urma analizării atente a situaţiei, inclusiv din punct de vedere politico-diplomatic şi juridic, şi în contextul în care majoritatea statelor membre UE şi o serie de aliaţi şi parteneri importanţi ai ţării noastre din spaţiul euro-atlantic au recunoscut legitimitatea Preşedintelui interimar Juan Guaidó”, anunţă Preşedinţia de la București.
Considerații prezidențiale
Preşedintele Klaus Iohannis consideră că, îndeosebi în contextul în care ţara noastră exercită Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene şi ţinând cont de dinamica crescută a evoluţiilor internaţionale, România trebuie să aibă în dosarele de politică externă reacţii rapide, bine fundamentate şi ferme, în acord cu priorităţile majore de politică externă pe care le-a urmărit consecvent pe termen lung.
Administraţia Prezidenţială menţionează că a solicitat încă de luni, 4 februarie, imediat după reuniunea informală a miniştrilor afacerilor externe ai statelor membre UE (tip Gymnich) de la Bucureşti, transmiterea, în regim de urgenţă, către Administraţia Prezidenţială a unor elemente de evaluare cu privire la acest subiect şi a unei propuneri clare de poziţionare a României, inclusiv din perspectivă politico-diplomatică şi juridică, cu privire la posibilitatea recunoaşterii lui Juan Guaidó drept Preşedinte interimar al Venezuelei, respectiv a legitimităţii acţiunilor sale şi ale Adunării Naţionale.
„În cursul dimineţii de vineri, 8 februarie a.c., la Administraţia Prezidenţială a fost primit Memorandumul MAE cu tema „Poziţia României cu privire la situaţia din Venezuela”, avizat de către Prim-ministrul României. Acest document, care prevedea, printre altele, propunerea de recunoaştere a Preşedintelui Adunării Naţionale, Juan Guaidó, drept Preşedinte interimar al Venezuelei, a fost aprobat imediat de către Preşedintele României”, menţionează Administraţia Prezidenţială.
Criza din Venezuela aruncă în aer America Latină
Apel la Papă
Un sondaj realizat de compania Heron Consultores arăta, joi, că peste 81% dintre venezueleni nu îl mai recunosc pe Maduro drept președinte și îl acceptă pe Juan Guaido drept președinte interimar.
Liderul opoziţiei venezuelene Juan Guaido, autoproclamat preşedinte interimar al ţării, a lansat un apel către papa Francisc să joace un rol de mediere în criza politică din ţara sa, după ce rivalul său, preşedintele Nicolas Maduro, i-a adresat o invitaţie similară suveranului pontif, transmite mass-media de peste Ocean.
Vorbind la postul de ştiri italian SkyTg24, Guaido – recunoscut ca preşedinte interimar de SUA, unele state din Uniunea Europeană şi din America de Sud – a declarat că ar fi ‘fericit să-l întâmpine’ pe papă în Venezuela. ‘Adresez un apel oricui ne poate ajuta, precum Sfântul Părinte (sau alte forţe ale diplomaţiei), de a coopera spre a se pune capăt uzurpării, pentru un guvern de tranziţie şi a conduce Venezuela spre alegeri cu adevărat libere cât mai curând posibil’, a declarat Guaido.
‘Aş fi fericit să-l întâmpin pe papă în ţara noastră, o ţară catolică, foarte devotată, cu o mare tradiţie religioasă’, a adăugat Guaido, care până acum a refuzat negocierile cu Maduro, insistând ca acesta să demisioneze.
Jocuri politice
Recent, Nicolas Maduro a declarat, tot la SkyTg24, că i-a scris papei Francisc pentru a-l ruga să joace un rol de mediator în criza politică. ‘I-am scris o scrisoare papei Francisc (…) spunând că eu slujesc cauza lui Hristos’, a afirmat Maduro, declarându-se catolic practicant.
‘În acest spirit, l-am rugat să ne ajute într-un proces de facilitare şi întărire a dialogului. L-am rugat pe papă să-şi pună la dispoziţie cele mai bune eforturi, voinţa sa, să ne ajute pe această cale a dialogului. Sper că vom avea un răspuns pozitiv’ din partea suveranului pontif, a mai spus Nicolas Maduro.
Este cunoscut faptul că Vaticanul urmăreşte cu atenţie evenimentele din Venezuela, unul dintre statele cu o puternică prezență socială, politică, economică a Bisericii Romano-Catolice.
Într-un comunicat emis, Vaticanul afirmă că ‘Sfântul Părinte şi-a rezervat întotdeauna şi, prin urmare, îşi rezervă (şi acum) posibilitatea de a verifica voinţa ambelor părţi, spre a vedea dacă sunt întrunite condiţiile de a se merge pe acest drum’.
Francisc este primul papă originar dintr-o ţară latino-americană, Argentina, iar adjunctul său, cardinalul secretar de stat Pietro Parolin, a fost nunţiu papal la Caracas.
Săptămâna trecută, papa Francisc a refuzat să se situeze de partea lui Maduro sau a lui Guaido, afirmând că sprijină ‘întregul popor venezuelean’ şi exprimându-şi îngrijorarea faţă de riscul de ‘vărsare de sânge’.
Papa-Francisc, posibil arbitru în situația politică din Venezuela
Alegeri libere
Ţările europene şi latino-americane participante joi la Montevideo la prima reuniune a Grupului de contact internaţional privind Venezuela au lansat un apel la „alegeri prezidenţiale libere, transparente şi credibile” în această ţară producătoare de petrol pentru a evita destabilizarea regiunii şi dincolo de aceasta, relatează mass-media internațională. „Grupul lansează un apel la o abordare internaţională comună pentru a sprijini o soluţie paşnică, politică, democratică şi pur venezueleană a crizei, excluzând folosirea forţei, prin intermediul unor alegeri prezidenţiale libere, transparente şi credibile, în acord cu Constituţia venezueleană”, potrivit declaraţiei finale semnate de toate ţările participante, cu excepţia Boliviei şi Mexicului.
„Cea mai mare dilemă cu care se confruntă Venezuela este cea a păcii sau războiului”, a avertizat preşedintele Uruguayului, Tabaré Vazquez, în deschiderea reuniunii, „îndemnând comunitatea internaţională la prudenţă”, în timp ce tensiunea politică este la maxim în ţara sud-americană.
„Este fundamental să se evite violenţa internă şi o intervenţie externă”, a adăugat şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, subliniind „urgenţa” situaţiei care atrage „riscul unei destabilizări şi nu doar în regiune”.
Federica Mogherini şi emisari din opt ţări europene – Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia – şi cinci din America Latină – Uruguay, Costa Rica, Bolivia, Ecuador, Mexic – au participat joi la prima reuniune a Grupului de contact lansat de UE la sfârşitul lui ianuarie.
Rusia, exclusă de la negocieri
Federația Rusă, susţinătoarea preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro, şi-a exprimat joi regretul că nu a fost invitată la reuniunea internaţională organizată la Montevideo, în Uruguay, pentru a încerca găsirea unei soluţii la criza din Venezuela, informează AFP preluată de presa de la București.
„Speram că Rusia ar putea participa la lucrările care vor avea loc azi la Montevideo, cel puţin în calitate de observator, însă ni s-a spus că un asemenea format nu este prevăzut pentru nimeni”, a declarat ministrul-adjunct de externe al Rusiei, Serghei Riabkov, pentru agenţia RIA Novosti. „Avem mari speranţe şi ne-ar plăcea să credem că întrevederea de la Montevideo se va solda cu o importantă contribuţie politică, intelectuală şi creativă pentru reglementarea reală a problemelor în Venezuela”, a spus el.
Cu toate acestea, Riabkov a exprimat „îngrijorarea” Rusiei cu privire la informaţiile conform cărora „în timpul acestui eveniment va fi acordată mai puţină atenţie decât era prevăzut dialogului şi reglementării intervenezuelene”.
El a mai atenţionat, de asemenea, împotriva tentativelor de „presiune asupra autorităţilor legitime de la Caracas”, care ar face din această reuniune, potrivit lui Riabkov, „încă o şansă ratată” de a găsi o soluţie pentru criza din Venezuela.
La rândul său, Nicolas Maduro, susţinut de Rusia, China, Cuba, Coreea de Nord şi Turcia, a respins ultimatumul UE privind organizarea de alegeri prezidenţiale anticipate şi acuză SUA că orchestrează o lovitură de stat. (M.B.)
de Isac Mihai | feb. 4, 2019 | Alte regiuni, Caucaz, Federatia Rusa, Știri
Erdogan, asteptat la Soci de Putin
Preşedintele rus Vladimir Putin se va întâlni, pe 14 februarie, cu liderii Turciei şi Iranului în oraşul rusesc Sochi, locație preferată de liderul de la Moscova pentru organizarea unor întâlniri importante, relatează mass-media rusă, citând surse de la Kremlin, preluate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Moscova nu a oferit detalii suplimentare, dar Putin a declarat luna trecută că va convoca o astfel de reuniune pentru a discuta despre situaţia din Siria, unde Rusia şi Turcia încearcă să creeze o zonă de securitate.
Cele trei ţări anunţă că doresc o soluţie politică pentru a pune capăt conflictului din Siria, în condițiile retragerii forțelor SUA, anunțate anterior de Trump.
Menționăm că, în timp ce Rusia şi Iranul îl sprijină pe preşedintele sirian Bashar al-Assad, Turcia – alături de aliaţii săi din NATO, inclusiv Statele Unite – doresc ca acesta să se retragă din funcţie.
Bomba Venezuela
Situația din statul latino-american va fi un alt dosar politic important discutat, având în vedere că liderii Rusiei, Turciei şi Republicii Islamice Iran și-au manifestat deschis susținerea pentru actuala conducere de la Caracas. Rusia sprijină un plan de soluţionare a crizei din Venezuela propus de Uruguay şi Mexic, dar nu acceptă propunerile Uniunii Europene şi condamnă ameninţările Statelor Unite de a invada ţara din America Latină, a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov, citat de mass-media internațională.
„Vom susţine legea internaţională şi vom sprijini iniţiativele luate de diferite ţări din America Latină, în particular Mexic şi Uruguay”, a afirmat Lavrov în faţa studenţilor de la Universitatea kârgâzo-rusă din capitala Kârgâzstanului, Bişkek. „Acestea vizează crearea condiţiilor pentru un dialog naţional cu participarea tuturor forţelor politice din Venezuela”, a adăugat el, potrivit unei transcrieri oficiale de pe site-ul Ministerului de Externe rus.
Venezuela-bombă-geopolitică-latino-americană
Nemulțumire rusă
Din păcate, UE impune o configuraţie uşor diferită a medierii internaţionale, a notat Lavrov. Conform acestuia, Uniunea Europeană a propus crearea unui grup de contact format din opt dintre membrii săi şi un număr comparabil de ţări din America Latină, însă Rusia, China şi Statele Unite nu au fost invitate să se alăture.
Lavrov a remarcat că UE a propus includerea în grup a ţărilor care în urmă cu opt zile i-au cerut preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro să anunţe alegeri prezidenţiale până luni. „Aceasta nu este o modalitate de a media. Asta este un ultimatum şi nu o încercare de a găsi un numitor comun”, a adăugat el.
Lavrov a reamintit că Statele Unite nu au ascuns faptul că doresc să schimbe regimul în Venezuela cu orice preţ, menţinând opţiunea intervenţiei militare pe masă. „Cred că este de la sine înţeles că subminează toate fundamentele dreptului internaţional”, a notat Lavrov.
Opoziţia condusă de Juan Guaido refuză să înceapă un dialog, cerând ultimativ plecarea lui Maduro şi transferul puterii către forţele de opoziţie, a spus Lavrov, adăugând că acesta „nu este un dialog, ci impunerea voinţei unilaterale a cuiva”. „Faptul că acest lucru se face cu permisiune directă de la Washington şi acum şi din partea Europei dă în vileag acele presupuse valori în politica internaţională pe care colegii noştri occidentali le proclamă”, a conchis Serghei Lavrov. (M.B.)
de Razvan Iorga | dec. 18, 2017 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri
Președintele Venezuelei, Nicholas Maduro, supervizează acordurile încheiate de șeful Rosfent, Igor Secin și preşedintele PDVSA, generalul Manuel Quevedo
Compania rusă de petrol Rosneft a precizat, duminică, că planuiește să producă anual circa 6,5 miliarde de metri cubi de gaz din exploatarea a două câmpuri petrolifere din Venezuela pe o perioadă de 15 ani de zile. Potrivit Rosneft, autortiățile venezuelele au acordat o licență de exploatare pe 30 de ani pentru Rosneft, care ar urma să lucreze câmpurile petrolifere de la Patao și Mejillones, relatează TASS.
Dar cooperarea energetică între Rusia și Venezuela nu se oprește aici Compania petrolieră de stat PDVSA din Venezuela a anunţat că a semnat cu gigantul rus Rosneft o serie de acorduri în domeniile petrolier şi gazelor naturale, cu ocazia unei reuniuni la Caracas la care a participat preşedintele Nicolas Maduro.
„Sunt în studiu alianţe între PDVSA şi Rosneft în sectorul gazelor naturale şi petrolier (…) Investiţiile între companiile petroliere şi de gaze ruse şi PDVSA vor creşte”, a anunţat firma venezueleană într-un mesaj pe Twitter.
La reuniune au fost prezenţi, printre alţii, preşedintele PDVSA, generalul Manuel Quevedo, şi cel al Rosneft, Igor Sechin.
PDVSA nu a oferit niciun detaliu despre acorduri, reuniunea încheindu-se fără conferinţă de presă.
Compania PDVSA furnizează 96% din valuta Venezuelei, iar datoria grupului reprezintă circa 30% din datoria suverană a ţării care se confruntă cu o gravă criză economică, cu o rată a inflaţiei estimată pentru 2018 la 2.349%, agravată de prăbuşirea cursului barilului.
Generalul Manuel Quevedo a fost numit la sfârşitul lunii noiembrie de preşedintele Nicolas Maduro la conducerea grupului PDVSA după o serie de scandaluri de corupţie legate de industria petrolieră din Venezuela.
Marţea trecută, procuratura din Venezuela a anunţat deschiderea unei anchete penale pentru corupţie contra fostului preşedinte al PDVSA Rafael Ramirez, constrâns săptămâna trecută să îşi părăsească postul de ambasador la ONU.
de Vitalie Goncearov | aug. 27, 2012 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Liderul venezuelean Hugo Chavez, sustinator al independentei Abhaziei
Conform unor surse guvernamentale abhaze, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, în capitala abhaza Suhumi, la 21 august a avut loc întâlnirea dintre ministrul de externe al separatiştilor abhazi, Veaceslav Ciribca cu ambasadorul Venezuelei în Rusia, Hugo Jose Garcia Hernandes. Inaltul diplomat a venit în Abhazia însoţit de ministrul – consilier pentru politică, Tany Rodriguez Garcia şi directorul Centrului Latinoamerican S. Bolivar.
V. Ciribca a subliniat că, „vizita delegaţiei conirmă încă odată legăturile puternice între R. Abhază şi R. Venezuela.” El a mai menţionat că, „preşedintele Venezuelei susţine promovarea intereselor Abhaziei în ţările Americii Latine ”. Ciribca s-a arătat increzut că , „datorită susţinerii Venezuelei şi a Rusiei, Abhazia va reuşi să obţină succese pe arena internaţională”.
Troc diplomatic
Ambasadorul Venezuelei în Federaţia Rusă, Hugo Jose Garcia Hernandes a recunoscut că din cauza bolii lui Hugo Chavez tempoul relaţiilor dintre Abhazia şi Venezuela a scăzut. „Cunoaşteţi despre lupta preşedintelui nostru pentru sănatatea sa. El a suferit trei operaţii. În pofida acestor fapte, preşedintele este pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale, confirmare fiind faptul numirii unui ambasador al Venezuelei în Abhazia”, – a declarat Hugo Jose Garcia Hernandes. Conform ambasadorului ambele ţări sunt asemănătoare. „Şi noi încă luptăm pentru independenţa noastră, Venezuela este şi ea un stat relativ tânăr, cu doar două sute de ani în urmă am reuşi să scăpăm de Spania regalistă”.
Reamintim că Venezuela a recunoscut „independenţa” Abhaziei în urma primirii de la Rusia a 1 miliard dolari pentru dreptul de acces la petrolul venezuelean şi a unui credit de 2,2 miliiarde dolari pentru procurarea de armament.