de Vitalie Goncearov | aug. 4, 2011 | R. Moldova, Razboi energetic, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Ucraina, insangerata de mostenirea industriala sovietica
Douazeci si sase de mineri au fost raniti intr-o explozie produsa azi la o mina din regiunea Lugansk (estul Ucrainei), un nou accident care are loc la mai putin de o saptamâna de la o dubla drama, in care au fost ucise 37 de persoane, au anuntat surse oficiale de la Ministerul ucrainean pentru Situatii de Urgenta, citat de mass-media regionala. Accidentul s-a produs la ora locala 11.40 in Mina Krasnokutka, in care, la 100 de metri adâncime, a izbucnit o explozie de metan, precizeaza ministerul. În momentul in care s-a produs accidentul, in subteran de aflau 224 de persoane, dintre care 37 in sectorul afectat. „Potrivit primelor informatii, au fost raniti 26 de mineri, dintre care cinci au arsuri grave”, se arata in comunicat. Sursa citata a mai subliniat ca lucrul in mina nu a fost intrerupt.
Crima cu repetitie
Reamintim ca in data de 29 iulie 2011, 37 de mineri au fost ucisi, in doua accidente de mina, in bazinul de huila din estul Ucrainei, unde sunt concentrate cele mai multe mine din aceasta fosta republica sovietica. Minele ucrainene sunt, frecvent, teatrul unor accidente mortale, din cauza echipamentelor depasite si nerespectarii normelor de securitate.
La mina Suhodolskaia-Vostosnaia, aflata in regiunea Lugansk, salvatorii au recuperat 26 de trupuri neinsufletite ale minerilor aflati in subteran vineri dimineata, in momentul producerii unei explozii provocate de o acumulare de gaze. Deflagratia a avut loc in timp ce 28 de mineri lucrau intr-o galerie la 915 metri adancime, iar echipele de interventie au reusit sa recupereze si doi supravietuitori, care se afla insa in stare grava.
Cel de-al doilea accident s-a produs tot saptamana trecuta, intr-un put al minei Bajanova, aflata in orasul Makiivka din regiunea Donetk, unde echipele de salvare au recuperat 11 trupuri neinsufletite. Oficialii au refuzat sa comenteze cauzele acestei tragedii. Cele doua accidente miniere sunt cele mai grave inregistrate in estul Ucrainei dupa cel din 2007, cand o explozie a provocat moartea a peste 100 de mineri.
de Anatol Terzi | iul. 31, 2011 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
"Tarul" Putin, singurul stapan al Rusiei si rusilor
O sută de opozanţi ruşi au participat azi la Moscova la o manifestaţie pentru libertatea de întrunire, în timp ce alţi protestatari care au luat parte la un miting neautorizat la Sankt Petersburg au fost arestaţi, au declarat autorităţile şi organizatorii. La Moscova ‘o sută de persoane care participau la o manifestaţie neautorizată’ s-au adunat în piaţa Triumfalnaia, în centrul oraşului, a precizat un purtător de cuvânt al poliţiei. El a adăugat că, atât timp cât nu reprezintă un pericol pentru alte persoane, nu se va lua nici o măsură (de coerciţie) împotriva lor, contrar practicii obişnuite de a-i reţine pe opozanţi încă de la ieşirea din staţia de metrou. Potrivit liderului mişcării de opoziţie ‘O altă Rusie’, Aleksandr Averin, aproximativ 200 de persoane au răspuns apelului de a manifesta în piaţa Triumfalnaia, printre care şi scriitorul Eduard Limonov. Opozanţii au scandat ‘Libertate de întrunire şi manifestare’.
În schimb, la Sankt Petersburg au fost arestate mai mult de 20 de persoane care participau la o adunare a opoziţiei care a reunit circa 100 de manifestanţi în centrul oraşului. Mai mult de 12 persoane au fost de asemenea arestate în timpul unei manifestaţii neautorizate din Nijni-Novgorod, oraş situat în regiunea Volga, la 440 de kilometri est de Moscova. Opoziţia rusă protestează în ziua de 31 a fiecărei luni pentru a cere aplicarea articolului 31 al Constituţiei, ce stipulează garantarea libertăţii de întrunire.
Putin si FSB vor controlul total in Rusia
Seful Serviciului federal de securitate din Rusia (FSB), Aleksandr Bortnikov, a solicitat recent tuturor operatorilor de telefonie mobila din Rusia sa furnizeze codurile care ar permite supravegherea comunicatiilor retelelor telefonice. “Toate serviciile de informatii trebuie sa aiba acces la codurile operatorilor de telefonie mobila pentru a putea supraveghea eventualele activitati ilegale”, anunta Bortnikov.”Toti operatorii de telefonie straini de pe teritoriul nostru trebuie sa se supuna acestei reguli”, adauga el. Directorul FSB nu a precizat daca operatorii straini au fost deja supusi unei astfel de obligatii si nici daca masura vizeaza si serviciul de roaming in Rusia. Aleksandr Bortnikov a explicat ca serviciile sale “colaboreaza” cu Google si Skype pentru a “rezolva probleme specifice” despre comunicatiile prin Internet. Seful Centrului pentru securitatea informatiilor din cadrul FSB, Aleksandre Andreeskin, afirma in aprilie ca serviciile Gmail si Skype reprezinta “amenintari de amploare” la adresa sigurantei nationale.
“Sunt convins ca este razbunarea lui Putin”
Nici in sfera politica, lucrurile nu stau mai bine. Fostul vicepremier rus Boris Nemtov, in prezent unul dintre liderii opozitiei, nu are voie sa paraseasca Rusia timp de sase luni, dupa ce a criticat, intr-un volum publicat in 2010, bilantul fostului presedinte si actual premier Vladimir Putin. Aflat in prezent la Strasbourg, unde participa la un forum despre democratie, Nemtov a declarat ca a aflat despre aceasta decizie miercuri, prin intermediul avocatului sau. “Ma voi intoarce in Rusia, chiar daca mi se sugereaza sa ramân unde sunt”, a spus el pentru site-ul Grani.ru. “Sunt convins ca este razbunarea lui Putin”, provocata de cartile despre coruptia din anturajul acestuia, a adaugat el. Registratura federala rusa a precizat insa ca nu are cunostinta de nici o astfel de decizie in cazul lui Nemtov. Ziarul economic rus Kommersant afirma ca interdictia are legatura cu faptul ca Nemtov nu a respectat in totalitate o decizie privind cartea “Putin, Bilant, 10 ani”. Nemtov sustine, in carte, ca omul de afaceri Ghenadi Timcenko, care are interese in domeniul distributiei de energie, il cunoaste pe actualul prim-ministru inca dinainte ca acesta sa ajunga la putere si ca a folosit legaturile cu el pentru a-si obtine averea. Timcenko neaga acuzatiile si l-a dat in judecata pe Nemtov, obtinând o decizie judecatoreasca favorabila. Conform sentintei, Nemtov era obligat sa publice o dezmintire a acuzatiilor, insa textul publicat nu a corespuns in totalitate cu solicitarea tribunalului.
de Vitalie Goncearov | iul. 31, 2011 | Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Minerii ucraineni, victime sigure
Accidentele miniere de vineri din Ucraina s-au soldat cu 37 de morti, iar echipele de salvare au incheiat operatiunile de cautare, au anuntat oficialii Ministerului ucrainean pentru Situatii de Urgenta, citati de mass-media regionala. Autoritatile au decretat zi de doliu national duminica, iar drapelele au fost coborate in berna, in timp ce spectacolele si ceremoniile sportive au fost anulate. Primele funeralii comune pentru victime se vor desfasura duminica dupa-amiaza, in prezenta premierului Mykola Azarov.
La mina Suhodolskaia-Vostosnaia, aflata in regiunea Lugansk, salvatorii au recuperat 26 de trupuri neinsufletite ale minerilor aflati in subteran vineri dimineata, in momentul producerii unei explozii provocate de o acumulare de gaze. Deflagratia a avut loc in timp ce 28 de mineri lucrau intr-o galerie la 915 metri adancime, iar echipele de interventie au reusit sa recupereze si doi supravietuitori, care se afla insa in stare grava.
Accident similar
Cel de-al doilea accident s-a produs tot vineri, intr-un put al minei Bajanova, aflata in orasul Makiivka din regiunea Donetk, unde echipele de salvare au recuperat 11 trupuri neinsufletite. Oficialii au refuzat sa comenteze cauzele acestei tragedii. Cele doua accidente miniere sunt cele mai grave inregistrate in estul Ucrainei dupa cel din 2007, cand o explozie a provocat moartea a peste 100 de mineri.
de Anatol Terzi | mart. 31, 2011 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
In Rusia ar putea fi interzisa aflarea in serviciu de stat a functionarilor care neaga crimele regimului totalitar din URSS. Acesta este unul din punctele planului de „destalinizare” propus de un grup de lucru pentru memoria istorica din Consiliul prezidential pentru drepturile omului, scrie presa rusa. In opinia membrilor grupului de lucru care a elaborat documentul, discursurile publice ale functionarilor de stat de orice rang, care contin negarea sau justificarea crimelor regimului totalitar sint incompatibile cu aflarea intr-o functie de stat. In document se mai arata necesitatea revizuirii datelor comemorative oficiale rusesti si a sarbatorilor profesionale, „cu reorientarea acestora la evenimentele intregii istorii multiseculare a Rusiei, nu numai a perioadei sovietice”. Se mai subliniaza necesitatea de a adopta o lege privind toponimia, care sa interzica, in denumirile de localitati, strazi, piete etc., numele „persoanelor care poarta raspundere pentru represiuni in masa si alte crime grave impotriva drepturilor si libertatilor cetatenilor”, scrie Moldpres. In program se propune „obligarea Serviciului Federal de Securitate, Ministerul Afacerilor Interne si Arhiva de Stat a Rusiei sa desfasoare actiuni speciale de cautare in arhivele departamentale si de stat cu scopul descoperirii si documentarii maxim depline a locurilor de inhumare a victimelor terorii”. „Sa se elaboreze si sa se emita o dispozitie care sa asigure accesul liber al cercetatorilor la toate documentele legate direct sau indirect de locurile de inhumare a victimelor terorii. In primul rind, urmeaza sa fie deschise pentru cercetatori fondurile care contin acte despre executii, documente care fixeaza decesul detinutilor si al deportatilor, precum si materiale ce tin de anchetele interne ale organelor securitatii de stat din anii 1989-1991 si din anii anteriori referitor la condamnarile la moarte prin impuscare si la locurile de inhumare a celor executati”, se mai arata in proiect.
Pagina de internet
Grupul de lucru considera drept necesar sa se creeze un portal special pe internet, in care urmeaza sa fie publicate cele mai importante documente din istoria politica a Uniunii Sovietice care se pastreaza in arhive, precum si cele mai insemnate cercetari ale savantilor rusi si straini. Membrii Consiliului prezidential pentru drepturile omului considera ca „un astfel de portal ar constitui o marturie evidenta de deschidere a Rusiei, a disponibilitatii ei de a conlucra cu alte tari pentru elucidarea trecutului”. Autorii proiectului subliniaza necesitatea solutionarii problemei legate de inmormantarea lui Lenin. „Este necesara, desigur, sa se adopte si o decizie privind inhumarea cadavrului lui Lenin, care a devenit imperioasa de mult timp. Dar este nevoie si de o mare munca de lamurire in prealabil, pentru ca intregul program propus sa nu se rezume doar la scoaterea cadavrului din Mausoleu si la o campanie pe marginea acestui fapt”, se mentioneaza in program.
Comunistii rusi se opun
Programul are deja oponenti. Astfel, liderul comunistilor rusi, Ghennadi Ziuganov, considera drept „o provocare vadit nerusinata” publicarea planului de „destalinizare a Rusiei”, elaborat de grupul de lucru din Consiliul prezidential pentru drepturile omului. O apreciere similara a dat planului de „destalinizare” si Ivan Melnikov, prim-vicepresedinte al CC al PCFR, vicepresedinte al Dumei de Stat. El nu intelege ce inseamna, de pilda, prevederea continuta de acest plan de a interzice detinerea unor functii de stat pentru functionarii care neaga sau sustin diverse manifestari ale trecutului sovietic. In opinia lui Melnikov, o parte din planul dat publicitatii vine in contradictie cu Constitutia Federatiei Ruse, care garanteaza drepturile si libertatile cetateanului. Propunerile privind instituirea programului national „Cu privire la invesnicirea memoriei victimelor regimului totalitar si reconcilierea nationala” au fost transmise presedintelui Federatiei Ruse, Dmitri Medvedev, in timpul intrevederii sale cu membrii Consiliului pentru drepturile omului, in luna februarie.
de Anatol Terzi | oct. 4, 2010 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
Reunificarea Germaniei a schimbat istoria Europei
Germania a sarbatorit duminica implinirea a 20 de ani de la reunificare, actul care a pus capat diviziunii Europei dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, deschizand statelor din estul continentului drumul spre integrarea europeana. Reunificarea Germaniei la data de 3 octombrie 1990 este privita astazi ca o urmare fireasca a revolutiei pasnice prin care cetatenii din fosta Republica Democrata Germana si-au exprimat, in decursul anilor 1989 si 1990, aspiratia spre democratie, momentul decisiv constituindu-l caderea zidului Berlinului, la 9 noiembrie 1989. In decursul anului 1990 cele doua state germane au negociat Tratatul de unificare, iar acordul celor patru puteri aliate invingatoare in cel de-al doilea razboi mondial a fost consfintit in asa numitul Tratat 2+4, prin care Germania si-a recapatat suveranitatea pe plan international, aminteste Radio Romania Actualitati, citat de agentia KARADENIZ PRESS.
Sondajele de opinie arata ca in prezent majoritatea germanilor, respectiv 84%, privesc reunificarea ca pe ceva pozitiv, fara diferente notabile intre estul si vestul tarii. Festivitatile oficiale prilejuite de Ziua Nationala a Germaniei au avut loc duminica la Bremen, oras-land care detine la ora actuala presedintia Bundesratului (camera superioara a parlamentului german), si au continuat in cursul serii la Berlin printr-o sarbatoare populara in zona Portii Brandenburg.
Discurs prezidential
Presedintele Germaniei, Christian Wulff, a salutat curajul celor care au inlaturat dictatura comunista, intr-un discurs sustinut duminica la Bremen. Germanii estici „s-au eliberat ei insisi de dictatura si fara varsare de sange”, a subliniat Wulff, cu ocazia sarbatorii nationale, marcata la 3 octombrie. Cancelarul german Angela Merkel, membri ai guvernului si personalitati europene, intre care presedintele UE Herman Van Rompuy, participa la festivitatile organizate in fiecare an de alt land federal. Wulff a subliniat rolul pe care l-au jucat, in urma cu 20 de ani, tari precum Polonia si Ungaria, dar si fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov, in doborarea Cortinei de Fier si reinstaurarea democratiei in Europa. Presedintele german a insistat si asupra unei noi solidaritati in interiorul tarii, in scopul integrarii populatiilor imigrante. „Fara indoiala crestinismul face parte din Germania. Fara indoiala, iudaismul face parte din Germania. Astazi, si islamul face parte din Germania”, a subliniat Wulff, referindu-se la cele circa 4 milioane de musulmani din tara. Totodata, presedintele german a insistat asupra libertatii de opinie, dar si a necesitatii de a respecta „regulile comune si modul german de viata”, punand accentul pe necesitatea ca toti cai care traiesc in Germania sa cunoasca limba germana. Reunificarea Germaniei capitaliste din Vest cu cea comunista din Est, entitati care aparusera in urma divizarii Europei dupa cel de-al doilea razboi mondial, a fost realizata acum 20 de ani in mai putin de 11 luni, dupa o serie de manifestatii pasnice care au dus la prabusirea Zidului Berlinului. Cancelarul Angela Merkel, care s-a nascut in fosta Republica Democrata Germana, a povestit duminica intr-un interviu acordat Bild, cum s-a schimbat viata ei dupa reunificare. „Dintr-odata, puteam sa fac tot felul de lucruri pe care inainte nici nu puteam sa mi le imaginez, cum ar fi, de exemplu, sa calatoresc in SUA”, povesteste Merkel.
Momente importante pe drumul spre unitatea germana
La 3 octombrie 2010, Germania aniverseaza 20 ani de la reunificare. Alegeri falsificate, un val de plecari fara precedent si de demonstratii de masa in 1989, au dus in cateva luni la caderea Republicii Democrate Germane (RDG). Dupa demisia in 18 octombrie 1989 a lui Erich Honecker, seful statului si partidului est-german, si dupa caderea Zidului Berlinului in noiembrie 1989 a inceput un proces rapid de reunificare. Iata cateva dintre principalele etape:
9 noiembrie 1989
Günter Schabowski, membru al Biroului Politic al Partidului Socialist Unit (SED) a mentionat „in treacat“, la o conferinta de presa, ca RDG tocmai si-a deschis granitele. Putin mai tarziu, mii de cetateni ai RDG asalteaza punctele de trecere a frontierei. Zidul Berlinului cade dupa 28 de ani de existenta.
13 noiembrie 1989
Hans Modrow, sef al SED pentru districtul Dresda, este insarcinat de catre Camera Populara cu formarea unui nou guvern. La demonstratiile care aveau loc in zilele de luni si care tineau de luni de zile, apar deja bannere pe care se poate citi „Germania patrie unita“.
3 decembrie 1989
Sub presiunea militantilor de baza ai SED, Biroul Politic al SED si Comitetul Central demisioneaza in bloc.
7decembrie 1989
Masa Rotunda – un organism alcatuit din reprezentanti ai noilor si vechilor partide si organizatii – se reuneste sub conducerea reprezentantilor bisericii pentru a gasi modalitati de iesire a tarii din criza.
19 decembrie 1989
Cancelarul Federal Helmut Kohl (UCD) soseste in prima sa vizita oficiala in RDG. In Dresda este primit cu entuziasm. Multimea scandeaza: «Helmut, Helmut» si «Germania patrie unita».
15 ianuarie 1990
Aproape 2 000 de demonstranti iau cu asalt sediul securitatii de stat (Stasi) din Berlinul de Est. 100 000 de persoane demonstreaza in fata cladirii.
28 ianuarie 1990
Reprezentanti ai vechilor si noilor partide ai RDG ajung la un acord privind formarea unui guvern de tranzitie. Reprezentanti ai miscarilor civice participa la Masa Rotunda.
1februarie 1990
Primul ministru Hans Modrow depune la Camera Populara/Parlament un proiect pentru unificarea celor doua Germanii, bazat pe neutralitate militara si structuri federale.
7 februarie 1990
Guvernul Federal decide sa propuna imediat Republicii Democrate Germane inceperea negocierilor privind uniunea monetara.
18 martie 1990
In RDG au loc primele alegeri libere, castigate clar de alianta conservatorilor in frunte cu Uniunea Crestin-Democrata (UCD).
12 aprilie 1990
Prima Camera Populara, rezultata in urma unor alegeri libere, il alege pe Lothar de Maiziere (UCD) in functia de prim-ministru.
23 aprilie 1990
Coalitia guvernamentala de la Bonn convine asupra bazelor unui Tratat privind uniunea monetara.
5 mai 1990
Prima runda de convorbiri „2+4“ reuneste la Bonn ministrii afacerilor externe din SUA, URSS, Marea Britanie, Franta, RFG si RDG. In centrul dezbaterilor se afla tema reunificarii.
18mai 1990
Semnarea Tratatului de uniune economica, monetara si sociala. Pentru Helmut Kohl, este vorba de „nasterea unei Germanii libere si unite“.
1 iulie 1990
Intra in vigoare uniunea monetara. RDG adopta marca germana. Se desfiinteaza controalele de la granitele dintre cele doua Germanii.
2 iulie 1990
In Berlinul de Est incep consultarile pentru cel de-al doilea Tratat, Tratatul Unificarii.
16 iulie 1990
Helmut Kohl si presedintele Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, anunta o modificare decisiva in chestiunea aliantei militare. Dupa reunificare, Germania va ramane membru al NATO.
22 iulie 1990
Parlamentul est-german aproba legea privind reintroducerea sistemului landurilor in Republica Democrata Germana
23 august 1990
Parlamentul est-german decide ca Republica Democrata Germana sa adere la Republica Federala Germana, la 3 octombrie.
31 august 1990
In Berlinul de Est se semneaza Tratatul de unificare germano-german, aprobat de Bundestag si de Parlamentul est-german la 20 septembrie, cu o majoritate de doua treimi.
24 septembrie 1990
Republica Democrata Germana paraseste Pactul de la Varsovia.
1 octombrie 1990
Germania isi dobandeste deplina suveranitate. Drepturile speciale ale Aliatilor in Berlin inceteaza cu incepere din 3 octombrie.
3 octombrie 1990
La ora 00.00, drapelul german negru-rosu-auriu este arborat in fata cladirii Reichstag-ului din Berlin, in sunetele imnului national. Sute de mii de persoane sarbatoresc unificarea Germaniei pe strazile Berlinului si in multe alte orase.
