Vladimir Putin: Gorbaciov a distrus URSS, “marea Rusie”
Vladimir Putin îl acuză pe Mihail Gorbaciov că a distrus “marea Rusie”, renunţând la putere în 1991, cu o zi înainte de semnarea, prevăzută, cu Belarus şi Kazahstan, a unei noi Uniuni. Exprimându-se în cadrul unei întâlniri la Kremlin cu veterani şi pensionari, Putin şi-a împărtăşit sentimentele trăite în momentul prăbuşirii, în urmă cu 20 de ani, a regimului comunist. „M-am dus să îmi repar o roată, când persoanele de acolo m-au întrebat: eşti pentru URSS sau pentru Rusia?”, a povestit Putin. Rusia, ca şi alte republici ale Uniunii Sovietice, contesta atunci puterea supremă a lui Gorbaciov. „Le-am spus: dar este vreo diferenţă? Se numeşte altfel, dar este tot Rusia, marea Rusie”, a declarat Putin. „Li s-au spus atâtea minciuni că oamenii nu mai înţelegeau ce se întâmplă (…), li s-a promis că mâine vor trăi ca la Paris sau Londra”, a adăugat Putin, care a calificat la un moment dat dispariţia URSS ca „cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului trecut”, transmite Mediafax. „La 21 decembrie (1991), Gorbaciov a semnat renunţarea la putere. Nu am avut în istoria ţării decât două momente la fel de grave, când puterea supremă a renunţat la prerogativele sale şi la responsabilitatea a ceea ce se întâmpla în ţară: ţarul – a plecat şi imediat au început aceste evenimente oribile, sângeroase – şi 1991”, a continuat Putin, potrivit declaraţiilor transmise de postul de televiziune Rossia24. La 2 martie 1917, Ţarul Nicolae al II-lea a abdicat în preajma Revoluţiei bolşevice şi a războiului civil. Mulţi ruşi îi reproşează presupusa lui slăbiciune. Mihail Gorbaciov rămâne la rândul lui puţin popular în ţară, ruşii atribuindu-i falimentul ţării şi sărăcia lor. Coacţionar la cotidianul de opoziţie Novaia Gazeta, el a criticat în repetate rânduri puterea actuală şi în special anunţul din septembrie privind revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin, la alegerile prezidenţiale din 2012.
Preşedintele PCRM, Vladimir Voronin, îndeamnă Alianţa pentru Integrare Europeană să iniţieze discuţii în vedere aderării Republicii Moldova la Uniunea vamală Rusia − Belarus − Kazahstan, cunoscută ca Uniunea Euroasiatică sau URSS-ul lui Putin. Liderul PCRM a declarat miercuri, 5 octombrie, la o conferinţă de presă că a decis să vină cu această propunere către AIE după ce a citit un interviu cu prim-ministrul Rusiei, în care Vladimir Putin spunea că este convins că Republica Moldova va fi primită în această uniune, ba mai mult, chiar este aşteptată să adere, transmite Info-Prim Neo. „PCRM este gata să meargă la un astfel de dialog pentru a putea elabora un plan de modernizare a Republicii Moldova. Cu cât mai mult Moldova va amâna acţiunile de aderare, cu atât mai slabe vor fi poziţiile noastre de pornire”, a declarat Vladimir Voronin. Preşedintele PCRM a apreciat că şansa care i se oferă Moldovei prin aderarea la Uniunea Euroasiatică este istorică şi că aceasta o va ajuta să iasă din criză. Începând cu 1 ianuarie 2012, Uniunea Euroasiatică va deveni un spaţiu economic unic, iar acest proiect este important pentru Republica Moldova, deoarece ar putea permite mai degrabă negocierea regimului de vize cu Uniunea Europeană, a mai spus liderul comunist. Rusia, Belarusul şi Kazahstanul vor crea o piaţă comună cu milioane de consumatori în momentul înfiinţării Spaţiului Economic Comun (SEC) la 1 ianuarie 2012, afirmă premierul rus, Vladimir Putin, într-un articol intitulat “Un nou proiect de integrare pentru Eurasia: Viitorul se naşte astăzi”, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. SEC va avea o legislaţie comună, capitalul va circula liber, la fel şi cetăţenii din cadrul celor trei state, subliniază Putin în articolul publicat în ziarul Izvestia, citat de Itar-Tass. “Drumul spre acest proiect ambiţios a început în urmă cu 20 de ani, când a fost înfiinţată Comunitatea Statelor Independente după destrămarea URSS”, a notat premierul rus. “CSI ne-a ajutat să lansăm o integrare pe mai multe niveluri, cu mai multe viteze, în spaţiul postsovietic, şi să creăm organizaţii precum Uniunea Rusia – Belarus, Organizaţia Tratatului Securităţii Colective, Comunitatea Economică Eurasia, Uniunea Vamală şi, în final, Spaţiul Economic Comun”, a subliniat Putin. “Integrarea se transformă acum într-un proiect logic, stabil şi pe termen lung, atrăgător pentru cetăţeni şi companii, care nu depinde de schimbările politice sau de alte situaţii”, a încheiat premierul rus.
Nicio ţară fostă membră a URSS nu a reuşit să realizeze prea multe după ce şi-a proclamat independenţa. Nimeni nu poate să se laude că totul a ieşit aşa cum se dorea. Opinii în acest sens au fost expuse în cadrul unei conferinţe multimedia cu tema: „20 de ani de la Puci. Viziune asupra zilei de astăzi”, transmite Info-Prim Neo. „Nimeni nu doreşte să se repete ceea ce s-a întâmplat în timpurile represiunilor staliniste. Prea mulţi oameni au avut de suferit. Nu aveam niciun fel de libertate. Din cauza deficitului, putem spune că am trăit numai stând la coadă. Am luat în mâini o ţară tânără şi, chiar dacă nici astăzi nu trăim aşa cum ne-am dori, eu cred că totul va fi bine şi vom reuşi să obţinem ceea la ce am sperat acum 20 de ani. Uniunea Sovietică nu s-ar fi destrămat dacă relaţiile dintre statele membre ar fi fost de parteneriat şi nu create artificial”, a spus primul preşedinte al Ucrainei, Leonid Kravciuk. Ex-preşedintele Kârgâzstanului, Askar Akaev, s-a arătat convins că peste 10-15 ani ţările se vor aduna în jurul Rusie şi este posibilă o uniune euro-rusească. „Vom avea un preşedinte aşa cum este în Uniunea Europeană. Rusia trebuie să devină o ţară spre care se vor trage restul statelor”, a declarat Askar Akaev. Preşedintele Forumului internaţional al modernizatorilor „Moia Rossia”, Ghenadi Burbulis, a menţionat că Rusia încă nu este un stat în jurul căruia s-ar aduna restul ţărilor, nici după 20 de ani de când s-a destrămat Uniunea Sovietică. „Dacă este posibilă o uniune post-sovietică sau euro-rusească, atunci aceasta trebuie să se bazeze pe relaţii de parteneriat, pe comunicare, încredere şi răspundere comună”, a spus Ghenadi Burbulis. Directorul Institutului Independent de Studii Strategice, Nicolae Chirtoacă, a menţionat că, deşi se spera la democratizarea şi dezvoltarea Moldovei după Puciul din 1991, nu s-a realizat practic nimic. Presa nu este liberă în totalitate, piaţă nu există, iar puterea a fost luată de un grup de persoane foarte bogate. Populaţia Moldovei este cu gândire sovietică şi nu este posibilă o reformare radicală a ţării. Există prea multă corupţie, iar oligarhia o face şi mai puternică, a spus Nicolae Chirtoacă. Preşedintele Comisiei administraţie publică şi dezvoltare regională a Parlamentului Republicii Moldova, deputatul comunist Eduard Muşuc, a spus că moldovenii au nostalgie după trecut şi că se putea trece la un nou nivel de dezvoltare fără a distruge ceea ce era deja creat în Uniunea Sovietică. Acum avem democraţie, dar nu avem locuri de muncă, nu avem pensii mari. Au fost distruse relaţiile economice cu Rusia şi cu alte state foste membre ale URSS, a subliniat parlamentarul.
Ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, a făcut cunoscut, într-un interviu apărut în ediţia de luni a cotidianului oficial Rosiiskaia Gazeta, că omologul său american George Bush l-a informat, în 1991, că se pregăteşte un puci împotriva sa. Într-un interviu de mari dimensiuni, publicat cu câteva zile înainte de împlinirea a 20 de ani de la puciul eşuat al conservatorilor sovietici, de la 19 august 1991, ce a dat o lovitură fatală URSS, Gorbaciov a fost întrebat despre zvonurile conform cărora Statele Unite l-ar fi prevenit cu două luni înainte de lovitura de stat, dezvăluindu-i chiar şi numele puciştilor, transmite Agerpres. ‘Bush mi-a telefonat. Avea informaţia de la primarul Moscovei, Gavriil Popov’, a declarat el. ‘Consideram că trebuia să fii idiot ca să rişti (…) Din nefericire însă, erau idioţi’, a continuat Gorbaciov, referindu-se la puciştii care au încercat să ia puterea prin forţă, în timp ce el se afla în vacanţă în Crimeea împreună cu soţia, Raisa. ‘Şi noi, noi eram semi-idioţi, inclusiv eu însumi. Eram epuizat. Nu ar fi trebuit să plec în vacanţă. A fost o greşeală’, a recunoscut Gorbaciov. Susţinuţi de şeful KGB, Vladimir Kriucikov, şi de ministrul apărării, Dmitri Iazov, puciştii au afirmat că preşedintele ţării era ‘incapabil să-şi asume exercitarea prerogativelor din motive de sănătate’. Ei au proclamat starea de urgenţă pe o perioadă de şase luni, reintroducerea cenzurii şi au permis intrarea tancurilor în capitala sovietică, Moscova. Lovitura de stat a eşuat, iar autorii acesteia au fost arestaţi trei zile mai târziu. Aceste evenimente au semnat soarta Uniunii Sovietice, slăbită din cauza tendinţelor autonomiste ale republicilor componente şi care s-a destrămat în cele din urmă în decembrie 1991.