de Natalia Ciobanu | aug. 26, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Premierul ucrainean, Mykola Azarov, pregatit sa negocieze cu Federatia Rusa
Prim-ministrul Ucrainei, Mykola Azarov, și omologul său rus, Dmitrii Medvedev, au programată pentru ziua de luni, 26 august, o întrevedere la Moscova, relateaza surse oficiale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Întâlnirea tet-a-tet a celor doi oficiali va avea loc la reședința premierului rus din Gorki 9. Din delegația ucraineană vor face parte mai mulți membri al Guvernului și ai Administrației Prezidențiale de la Kiev.
Vitalii Lukianenko, purtătorul de cuvânt al lui Mykola Azarov, a declarat că cele două părți vor discuta despre problemele apărute în relațiile comerciale.
Agentia de presa KARADENIZ-PRESS reamintește că Serviciul Vamal din Federația Rusă a blocat importul de mărfuri din Ucraina la mijlocul lunii august 2013. Oficialii ruși au lăsat să se înțeleagă că restricțiile comerciale pe piața rusă au legătură cu intențiile Ucrainei de a semna Acordul de asociere cu UE, care prevede și crearea zonei de liber schimb cu statele europene.
Președintele rus, Vladimir Putin, a precizat ulterior că, semnând Acordul de asociere cu UE, Ucraina va denunța înțelegerile de liber schimb comercial cu CSI, care sunt în vigoare la ora actuală.
de Razvan Iorga | aug. 25, 2013 | Federatia Rusa, Razboi energetic, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Liderul de la Kiev Viktor Ianukovici, a reafirmat sambata angajamentul tarii sale pentru semnarea unor acorduri cheie cu UE, inclusiv cel comercial. O politica ce vine in contradictie cu recentele avertismente ale presedintelui Rusiei Vladimir Putin cu posibile masuri punitive, relateaza Reuters. Economia Ucrainei se bazeaza pe exporturile de cereale, otel, carbune, combustibil, produse petroliere si chimice. Peste 60% din exporturi sunt efectuate in alte foste republici sovietice, in special Rusia, Belarus si Kazahstan. Cu prilejul Zilei Independentei Ucrainei, Ianukovici a parut ca ignora afirmatiile lui Putin. in timp ce s-a pronuntat in favoarea aprofundarii relatiilor cu Rusia si alti membri ai Uniunii Vamale, el a indicat faptul ca Kievul este angajat sa semneze acorduri de asociere si liber schimb cu UE la summitul de la Vilnius, Lituania, in luna noiembrie. ‘Pentru Ucraina, asocierea cu UE trebuie sa devina un factor important pentru formarea unui stat modern european’, a declarat presedintele ucrainean. ‘In acelasi timp, trebuie sa pastram si sa continuam dezvoltarea relatiilor si a proceselor de integrare cu Rusia, cu tarile comunitatii eurasiatice si alti lideri internationali si cu noi centre de dezvoltare economica’, a subliniat Ianukovici.
Sub papucul economic al Moscovei
Rusia, cel mai important partener comercial al Ucrainei, a semnalat saptamana trecuta o mare preocupare fata de politica Kievului privind integrarea europeana, efectuand controale vamale stricte la importurile din Ucraina si provocand unele intarzieri la vama. Vladimir Putin a afirmat recent ca un acord de asociere si liber schimb intre UE si Ucraina ar putea afecta produsele rusesti. Liderul de la Kremlin a avertizat ca membrii Uniunii Vamale (Rusia, Belarus si Kazahstan) ar putea adopta ‘masuri de protectie’ pentru a-si apara pietele. Moscova incearca de mai multi ani sa convinga Ucraina, o fosta republica sovietica, sa se indeparteze de Europa si sa se apropie de proiectul Uniunii Eurasiatice, formata din Rusia, Kazahstan si Belarus. Ucraina si Uniunea Europeana ar urma sa semneze in noiembrie un acord de asociere ce prevede si un ambitios dosar comercial. UE este gata sa semneze acest acord in cazul in care Kievul face progrese in vederea respectarii statului de drept si isi reconsidera pozitia fata de situatia opozantei si fostului premier ucrainean Iulia Timosenko. De asemenea, Guvernul ucrainean este interesat sa importe gaze naturale din Romania. In acest context,ministrul ucrainean al energiei si industriei carbunelui, Eduard Stravytsky, a declarat recent ca Ucraina spera sa semneze acorduri pentru livrarea de gaze „in sistem invers” cu Slovacia in septembrie si cu Romania in octombrie.
de Camelia Rada | aug. 19, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Aliona Ghetmanciuk, director al „Institut of World Policy” din Kiev, puncteaza importanta strategica a momentului Vilnius (foto:glavcom.ua)
Aliona Ghetmanciuk, directorul Institut of World Policy din Kiev, este unul dintre cei mai importanți analiști ucraineni în politică externă. În interviul de mai jos am încercat să vedem care este părerea expertului despre nivelul de încredere dintre Ucraina și Uniunea Europeană, despre cum ar putea fi decisă soarta Iuliei Timoșenko și posibilitatea deschiderii unui consulat a Ucrainei la Tiraspol.
K.P.:Lituania deține președinția UE, începând cu 1 iulie 2013. Una din priorităţile stabilite de Preşedinţia Lituaniană la UE este întărirea Parteneriatului Estic prin apropierea de UE a celor șase state post-sovietice – Ucraina, Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Belarus și Georgia. Din perspectiva Ucrainei, va reuși Lituania să realizeze acest obiectiv?
A.G.: Va reuși dacă la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius va avea loc semnarea Acordului de asociere cu Ucraina și parafarea acestui document cu Moldova, Georgia și Armenia, iar Republica Belarus va fi reprezentată la nivel înalt – lucru care nu s-a întâmplat la summit-ul precedent din Varșovia. Dacă vor avea loc aceste realizări, apropierea unor țări din Parteneriatul Estic de Uniunea Europeană se va face fără îndoială, chiar dacă, aș risca să presupun, că va fi un proces foarte îndelungat și dureros.
K.P.: Cum se pregătește Kievul de semnarea Acordului de asociere și ce scenarii există referitor la summit-ul de la Vilnius. IWP a solicitat informații de la autorități despre stadiul pregătirilor?
A.G.: În contextul pregătirilor pentru summit, Kievul se ghidează de așa-numitele recomandări ale Consiliului de Miniștri al UE, necesare pentru semnarea documentului. Aceste recomandări sunt cunoscute în discursurile publice drept „Lista lui Fule”. Da, într-adevăr, în luna martie Institutul pentru Politici Mondiale (IWP) a trimis către toate ministerele de profil și instituții responsabile scrisori și așa-numitul „calendar de la Vilnius” (în care sunt indicate datele summit-ului de la Vilnius, pentru ca cei aflați la putere să înțeleagă cât timp mai au la dispoziție), în care am cerut să fim informați despre ce se face concret în vederea realizării planului de implementare a recomandărilor UE. Șapte organe de profil, inclusiv Ministerul de Externe, Ministerul Justiției, Consiliul Securității Naționale – au răspuns destul de detaliat la cererea Institutului.
La majoritatea punctelor progresul diferă, dar acesta nu este atât de evident, încât Uniunea Europeană și-ar permite să închidă ochii la cazul deținutei Iuliei Timoșenko. În principiu, la toate nivelele din Ucraina se observă tot mai multă înțelegere că fără soluționarea problemei Iuliei Timoșenko semnarea Acordului de asociere practic este imposibilă.
K.P.: În unul din comentariile Dvs. ați subliniat că fostele republici sovietice ar putea obține succes la summitul Parteneriatului Estic (în funcție de gradul de avansare al dialogului cu UE), chiar dacă nu își vor face foarte bine „tema pentru acasă”.
A.G.: Uniunea Europeană nu este condusă de oameni naivi, care așteaptă că Ucraina va îndeplini până în toamnă toate reformele pe care nu le-a realizat în peste douăzeci de ani de independență. Da, eu consider că nesemnarea Acordului de asociere dintre Ucraina și UE și neparafarea acestuia cu Moldova, Georgia și Armenia va fi un eșec simbolic al politicii estice, promovată de UE. Dar Uniunea Europeană decide de una singură dacă acest eșec este o pierdere prețioasă.
K.P.: Unii diplomați ruși sunt îngrijorați de programul Parteneriatului Estic al UE din cauza că „dictează fostelor republici sovietice să se integreze într-o structură sau alta”. Totodată, politicieni ucraineni spun că recentele restricții comerciale din partea Rusiei îi vizează, în primul rând, pe oligarhii proeuropeni din Ucraina.
A.G.: Eu sunt sceptică față de formularea „oligarhii proeuropeni” din Ucraina. Da, sunt oligarhi pentru care Uniunea Europeană este mai atractivă decât Rusia, dar interesele de afaceri pe care le au ei în Rusia transformă afecțiunea lor față de UE în simple declarații. Ei doar declară de vor în UE, dar fac prea puțin pentru o apropiere reală dintre Ucraina și Uniunea Europeană. Astfel, nu aș putea spune că sancțiunile Rusiei care afectează afacerile unor oligarhi ucraineni sunt pedepse pentru viziunile lor proeuropene.
K.P.: Cum apreciați propunerea Germaniei de a o transfera pe Iulia Timoșenko în afara țării, pentru îngrijiri medicale?
A.G.: Propunerea Germaniei, susținută de alte state din UE, este cea mai optimă variantă pentru soluționarea problemei Timoșenko într-o perioadă cât mai scurtă, pe de o parte, iar pe de altă parte, fără mari prejudicii de imagine atât pentru Președintele Viktor Ianukovici, cât și pentru însăși Timoșenko și Uniunea Europeană. Soarta Iuliei Timoșenko depinde de două persoane: de Ianukovici și de ea însăși. Adică, depinde de posibilitatea lor de a înțelege până unde este trasă „linia roșie” sub care târgul este imposibil, în timpul negocierilor intermediate de Uniunea Europeană (misiunea Kwasniewski-Koks).
K.P: Ce ar putea cere autoritățile ucrainene în schimbul transferului fostului prim-ministru peste hotare?
A.G.: Este o întrebare pentru autoritățile ucrainene. În general, cred că pentru puterea actuală este foarte important ca Timoșenko aflată la Berlin să nu prezinte un pericol în plan politic mai mare decât Timoșenko aflată în închisoarea/spitalul din Harkov.
K.P.: Cum se comportă opoziția în contextul apropierii summit-ului de la Vilnius?
A.G.: Eu pur și simplu nu simt că majoritatea reprezentanților opoziției parlamentare conștientizează momentul istoric critic și geopolitic al Ucrainei la Vilnius. Ei fac pariuri mai mult pe soluționarea propriilor probleme.
K.P.: Au fost făcute declarații precum că Ucraina intenționează să deschidă un consulat la Tiraspol. Și Rusia încearcă de mai mult timp să facă același lucru. Cum credeți, va accepta Moldova propunerea Kievului în acest sens?
A.G.: Eu nu dețin o confirmare oficială a acestei informații. Mai mult decât atât, nu aș rămâne mirată dacă această informație nu ar corespunde realității. Mă îndoiesc că Ucraina va face astfel de pași care ar duce la tensionarea relațiilor dintre Kiev și Chișinău. Mai ales în prezent, când dintre Ucraina și Republica Moldova a fost restabilit dialogul constructiv, de care ne-am bucurat acum cinci ani.
K.P.: A trecut mai mult de jumătate de an de când Ucraina deține președinția OSCE. Ce a reușit să realizeze președinția ucraineană, analizând lista de priorități pentru anul 2013?
A.G.: I-a reușit să nu admită regresul în niciuna din direcțiile prioritare, inclusiv în contextul soluționării conflictelor înghețate din spațiul post-sovietic.
K.P.: Vă mulțumesc.
Interviu realizat de Tatiana Bernevec pentru Karadeniz-Press.
de Natalia Ciobanu | aug. 19, 2013 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Liderul rus, Vladimir Putin, si omologul sau ucrainean, Viktor Yanukovici, pregatiti de razboi
Ce se întâmplă la vama rusă? Care este amploarea problemelor businessului ucrainean și cum pot fi acestea soluționate? Aceste întrebări au început să fie puse de presa ucraineană începând de joi, 14 august 2013, când cele mai importante surse de informare in masa de la Kiev au titrat că Rusia a început un război comercial fără precedent împotriva Ucrainei, blocând toate importurile de mărfuri pe piața rusă. De la începutul lunii august 2013 au apărut unele informații că Serviciul Vamal din Federația Rusă a pregătit o listă de 40 de companii din Ucraina a căror mărfuri sunt considerate„riscante”, acestea urmând să fie verificate minuțios la granița ruso-ucraineană. Cu toate acestea, producția ucraineană era lăsată pe piața rusă, dar mai greu. Din 14 august vestea despre blocarea tuturor importurilor din Ucraina a venit ca un trăsnet, iar presa a scris că mai multe coloane de camioane s-au format la punctele de trecere dintre Ucraina și Rusia.
Deocamdată este greu de afirmat: este vorba despre un blocaj total al importului de mărfuri din Ucraina pe piața rusă sau doar un control mai riguros la vama rusă. Federația Angajatorilor din Ucraina, cea care a lansat în presă anunțul despre stoparea importului de mărfuri din Ucraina, asigură că este vorba despre prima versiune.
Întrebarea „De ce?”, adresată autorităților vamale ruse a rămas fără răspuns. Oamenii de afaceri spun: toată problema constă în politică. Ei spun că această criză are legăură directă cu apropierea summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius din luna noiembrie, la care Kievul speră să semneze Acordul de asociere cu Uniunea Europeană. Luni pe 12 august, proiectul acordului de asociere a fost publicat deja pe site-ul Guvernului ucrainean. În acest context, Rusia ia toate măsurile posibile pentru ca în locul apropierii de UE, Kievul să opteze pentru aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.
Abordări selective
În timp ce unii declară că absolut toate mărfurile sunt blocate la vama rusă de două zile, unii exportatori în Rusia spun că producția lor ajunge pe piața rusă, deși mai greu. Spre exemplu, Viktor Subbotin, directorul companiei de stat „Turboatom”, producatoare de turbine și motoare electrice, spune că exportul în Rusia nu a fost perturbat. Directorul altei întreprinderi, Anatolii Grișveld, șef al grupului industrial UPEC, specializat în producția de componente auto, a declarat că a auzit despre sancțiunile rusești doar la știri.
Cu toate acestea, oamenii de afaceri care au stat de vorbă cu jurnaliștii au recunoscut că există probleme în relațiile comerciale cu Rusia, care devin tot mai acute. Spre exemplu, importatorii au fost anunțați că toate documentele oferite de ei sunt puse la îndoială și trebuiesc verificate suplimentar, ceea ce înseamnă pirederi de timp și de bani.
Guvernul de la Kiev nu a făcut nicio declarație în contextul situației create, dar a subliniat că ambasada Ucrainei de la Moscova a solicitat părții ruse să motiveze decizia. Federația Angajatorilor din Ucraina spune că pierderile din cauza timpilor de așteptare la vamă în a doua jumătate a anului ar putea ajunge la 2-2,5 miliarde de dolari. Premierul ucrainean Mykola Azarov a refuzat să comenteze situația, acuzând presa că face din „țânțar armăsar”, iar președintele Viktor Ianukovici nu și-a întrerupt minivacanța din peninsula Crimeea.
Ce ar trebui să facă Ucraina?
Cum ar putea Ucraina să iasă corect din acest război comercial cu Rusia? Această întrebare șia pus-o fostul ministru ucrainean de Externe, Vladimir Ogrîzko, care admite o anumită logică în decizia Rusiei. „Scopul Rusiei este să nu admită mersul Ucrainei în direcția lumii civilizate, adică în Europa. În continuare situația se va înrăutăți. Gândiți-vă numai la Flota rusească la Marea Neagră care staționează pe teritoriul Ucrainei și care ar putea fi dispusă spre diverse provocări”, a scris Ogrîzko înr-un articol postat pe site-ul versiunii ucrainene a revistei Forbes.
Fostul ministru de Externe se declară convins că Rusia are două scopuri pe termen scurt: să facă Ucraina să mai mediteze asupra necesității de a adera la Uniunea Vamală și să afecteze imaginea țării, demonstrându-i Uniunii Europene că Ucraina nu este pregătită să semneze Acordul de asociere pentru că nu se înțelege cu vecinii.
Potrivit fostului șef al diplomației ucrainene, teama nu constă în apropierea economică dintre Ucraina și UE. „Din momentul semnării Acordului de asociere în Ucraina vor funcționa alte reguli economice și politice. Aceasta va duce la schimbări în societate, vom trăi după legi civilizate, nu ca și în prezent”, subliniază Vladimir Ogrîzko în comentariul său. „Ucraina mai trebuie să rabde acele trei luni până la semnarea Acordului de asociere cu UE”, a mai sugerat fostul ministru, subliniind că autoritățile ucrainene ar trebui să caute acum noi piețe de desfacere, deși ar fi trebuit să caute mereu, pentru că nu este prima dată când Rusia folosește astfel de metode.
Dezinformare regizată de oligarhi?
Portalul „Hvylea” a publicat o analiză în care lasă să se înțeleagă că între Rusia și Ucraina nu există un război comercial, fiind vorba despre un „atac informațional”, provocat de oligarhii Renat Ahmetov și Dmitrii Firtaș. Analiza pornește de la faptul că tot valul informațional a pornit de la o declarație a Federației Angajatorilor din Ucraina, structură controlată de oligarhul №3 din Ucraina, Dmitrii Firtaș.
Campania a fost preluată de mediul de afaceri (grupul de companii Metinvest și companiile de transporturi) și de mass-media, controlate de oligarhul №1, Renat Ahmetov. În tot acest timp președintele Ianukovici a stat deoparte, iar Guvernul a declarat că presa exagerează. Au preferat să tacă și instituțiile oficiale din Rusia.
Potrivit portalului „Hvylea”, ar putea fi vorba despre o înțelegere dintre Ahmetov și Firtaș, care ar urmări realizarea a două scenarii. Primul ar consta în gonirea lui Ianukovici spre Uniunea Europeană prin astfel de acțiuni, puse la cale de oligarhii influenți. Al doilea scenariu ar putea prevedea o repetiție pentru campania preziențială a lui Viktor Ianukovici, pentru a arăta că el pledează pentru „opțiunea europeană”. Reacția publicului a arătat că acest scenariu prinde.
Chemările la boicotarea produselor rusești, declarația opoziției de solidaritate cu Ianukovici în lupta cu Vladimir Putin – toate au arătat că acesta ar putea fi viitorul subiect de campanie a lui Viktor Ianukovici.
Experții admit că o astfel de strategie de campanie pentru realegerea în funcția de președinte ar fi una de succes, capabilă să lase opoziția în umbră.
Avertisment dur
Rusia a avertizat duminica Ucraina cu privire la faptul ca, in cazul in care va semna un acord de asociere „sinucigas” cu Uniunea Europeana, Guvernul de la Moscova isi va inaspri controalele vizand marfurile ucrainene la frontiera dintre cele doua tari, in mijlocul unui conflict comercial cu motivatie politica.
„Adevarul este ca serviciile vamale rusesti au luat masuri preventive legate de pregatirea unui schimb in reglementarea controalelor pentru situatia in care Ucraina va semna un acord de asociere cu UE”, a declarat Serghei Glaziev, consilier al presedintelui rus Vladimir Putin, citat de RIA Novosti. „Pentru moment, nu am tras inca niste concluzii ferme (…), insa, din precautie, ne pregatim sa intarim controalele vamale administrative, in cazul in care Ucraina va face actiunea sinucigasa de a semna acordul de asociere cu UE”, a adaugat Glaziev.
Negocieri telefonice
Premierul rus Dmitri Medvedev si omologul ucrainean Nikolai Azarov au convenit, in timpul unei discutii telefonice purtate duminica, ca este „indispensabil sa fie rezolvate intr-o maniera constructiva” problemele economice si comerciale aparute in ultima vreme, se arata intr-un comunicat al guvernului rus.
Autoritatile ruse neaga ca ar fi declansat un „razboi comercial” din ratiuni politice impotriva vecinului ucrainean, insa patronatul ucrainean estimeaza ca masurile luate de agentia vamala rusa „va suspenda, de facto, exporturile pentru o perioada nedeterminata”.
Rusia preseaza de cativa ani Ucraina sa renunte la incercarile de intoarcere catre vest si incurajeaza guvernul de la Kiev sa intre in Uniunea Vamala formata, la ora actuala, din Rusia, Kazahstan si Belarus.
Problema Timosenko
Ucraina, fosta republica sovietica vecina UE, oscileaza din 1991, de cand a devenit independenta, intre Rusia si Occident. Presedintele Victor Ianukovici incearca inca de la preluarea puterii, in 2010, sa reinnoiasca relatiile cu UE fara a strica insa relatia cu Moscova.
Relatiile dintre Kiev si UE s-au degradat considerabil dupa incarcerarea, in 2011, a fostului premier, opozanta Iulia Timosenko, care ispaseste o pedeapsa de 7 ani inchisoare, condamnare denuntata de UE care suspecteaza o persecutie politica. Semnarea unui acord de asociere intre UE si Ucraina este respinsa in continuare din cauza „dosarului Timosenko”.
de Razvan Iorga | aug. 1, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Sefa diplomatiei de peste Prut, Natalia Gherman, a explicat in cadrul unei conferinte de presa ca Republica Moldova nu se va integra in Uniunea Vamala si ca apropierea de Uniunea Europeana nu trebuie sa afecteze relatiile Moldovei cu Federatia Rusa. „Acordul de liber schimb dintre RM si UE nu reprezinta niciun risc pentru perspectiva relatiilor comerciale economice intre Republica Moldova si Federatia Rusa. Din contra, tara noastra va deveni un partener si mai atractiv pentru partenerii nostri comerciali. Capacitatea de export a RM va fi consolidata dupa implementarea prevederilor acestui acord. Totodata, si calitatea produselor originale din RM va creste considerabil. De asemenea, prevederile de liber schimb cu UE nu intra in contradictie cu calitatea noastra de membru al acordului de comert liber al CSI”, a subliniat Natalia Gherman. Ea mai spus ca este imposibil din punct de vedere economic ca Republica Moldova sa faca parte din acest club economic dominat de Rusia. „Este important de retinut ca Moldova nu poate face parte din asa-numita Uniune Vamala Rusia-Belarus-Kazahstan din cauza politicilor tarifare diferite care exista actualmente in cadrul acesteia, in comparatie cu angajamentele pe care si le-a asumat RM la momentul aderarii la Organizatia Mondiala a Comertului (OMC). Acestea sunt incompatibile si, respectiv, noi nu vom intra in Uniunea Vamala”, a reliefat seful diplomatiei de la Chisinau. In ceea ce priveste promovarea de catre Moscova a ideilor de integrare in Uniunea Euroasiatica a regiunii transnistrene ca a discutat in recenta vizita intreprinsa la Moscova acest subiect cu omologii rusi. intr-adevar, atestam in ultima vreme la o activizare a promovarii integrarii euroasiactice a RM de catre partenerii nostri din Federatia Rusa. In cadrul dialogului, am invitat partea rusa sa participe la un dialog bilateral. Partea rusa a fost invitata sa ne povesteasca despre modelul integrationist preferat de ei, la fel cum Republica Moldova va veni sa informeze partenerii nostri rusi din diferite structuri si institutii, inclusiv din societatea civila, care este optiunea strategica a Republicii Moldova, sustinuta de majoritatea cetatenilor acestei tari: Majoritatea populatiei sustine integrarea europeana a tarii noastre. Este clar, Republica Moldova va avea de castigat mai mult de pe urma aprobarii Acordului privind crearea zonei de comert liber cu UE si integrarii tarii noastre in UE”, a conchis Gherman.
