de Isac Mihai | oct. 29, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, UE
Gazprom, armă politică pentru Kremlin
Republica Moldova este o victimă a eforturilor Rusiei de a utiliza gazele naturale pentru a-şi intimida vecinul mai mic, a declarat Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate.
„Vedem încercări din partea (companiei) Gazprom de a pune presiune politică” asupra guvernului moldovean, a afirmat Josep Borrell, citat de mass-media de la Chișinău.
Sprijin public
„În termeni globali, creşterile de preţ în întreaga lume nu sunt o consecinţă a utilizării livrărilor de gaze ca armă, dar în cazul Republicii Moldova – da, este”, a spus şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, într-o conferinţă de presă susţinută în comun cu premierul moldovean Natalia Gavriliţă, aflată într-o vizită la Bruxelles, unde a avut loc cea de-a şasea reuniune a Consiliului de asociere dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova.
„În cazul Republicii Moldova, gazele naturale sunt folosite drept armă politică. (…) Nu putem compara criza gazelor naturale din Republica Moldova cu cea din Europa. Noi vom încerca să acordăm sprijin cetăţenilor”, a subliniat Josep Borrell.
„În cazul Republicii Moldova, trebuie să se ţină cont de caracteristicile politice … este o creştere semnificativă (de preţ) legată de probleme politice, fiind necesar sprijinul nostru”, a afirmat Borrell, subliniind că Uniunea Europeană este gata să susţină Chişinăul pentru a depăşi criza din sectorul energetic, iar ca exemplu al acestei disponibilităţi el a invocat consultările care au avut loc la Bruxelles pentru a examina situaţia şi a oferi sprijin pe termen mediu pentru Republica Moldova.
60 de milioane
„Sprijinul bugetar oferit va permite Republicii Moldova să ajute persoanele cele mai vulnerabile”, a spus Borrell, referindu-se la un grant de 60 milioane de euro din partea UE pentru Republica Moldova, convenit săptămâna aceasta, în sprijinul autorităţilor moldovene pentru a depăşi criza energetică.
„Am pus bazele unor obiective serioase. Am discutat despre consolidarea cooperării şi implementarea reformelor”, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, care a salutat planurile guvernului de la Chişinău de a aduce mai aproape Republica Moldova de UE.
Contractul privind livrările de gaze între Republica Moldova şi gigantul energetic rus Gazprom a expirat la sfârşitul lunii septembrie, iar cele două părţi nu au reuşit să se pună de acord asupra unui nou preţ, Chişinăul respingând oferta Gazprom de a dubla preţul la gaze în comparaţie cu tariful de până acum.
Gazprom joacă tare cartea NordStream-2
Moscova nu crede în lacrimi
Kremlinul a negat miercuri că gigantul rus de gaze ar utiliza negocierile cu autorităţile de la Chişinău în încercarea de a obţine concesii politice. Şeful diplomaţiei europene a respins acest argument, dar fără să detalieze în ce anume constă presiunea rusă.
Gazprom a avertizat că va suspenda exporturile de gaze către Republica Moldova dacă Chişinăul nu va achita livrările anterioare.
La rândul său, Natalia Gavriliţă a spus că oficialii moldoveni continuă discuţiile cu Gazprom la Sankt- Petersburg şi speră să se ajungă la un contract pe termen lung „accesibil”.
„Republica Moldova este interesată de un contract pe termen lung şi la un preţ convenabil. Noi pledăm pentru un contract pe care să-l putem onora”, a subliniat şefa guvernului moldovean.
Eforturi la Chișinău
Totodată, premierul moldovean a mulţumit partenerilor europeni pentru asistenţa nerambursabilă în valoare de 60 de milioane de euro acordată Republicii Moldova pentru depăşirea crizei din sectorul energetic.
„Suntem recunoscători pentru susţinerea oferită în mod constant Republicii Moldova în promovarea independenţei şi securităţii energetice. E adevărat că dependenţa ridicată de importurile de gaze şi de energie electrică are drept consecinţă un nivel scăzut de securitate a aprovizionării, plasând ţara noastră printre cele mai vulnerabile din lume. Iată de ce, eforturile Cabinetului de miniştri pe care-l conduc sunt focusate pe diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze şi reformele necesare pentru integrarea Republicii Moldova pe piaţa europeană de energie. Suntem pentru relaţii de colaborare în sfera energiei predictibile atât cu partenerii noştri din est cât şi cu cei din vest”, a punctat Natalia Gavriliţa, citată într-un comunicat de presă difuzat de Guvernul său. (N.G.)
de Isac Mihai | oct. 16, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre
Viceministrul rus de Externe, Aleksandr Grușko, a catalogat reacția UE drept ”un disc de gramofon zgâriat, în stilul unei lumi paralele”. ”Nici o declarație nu poate schimba realitatea internațională de drept, formată prin libera exprimare a crimeenilor”, a spus diplomatul într-un comentariu pentru mass-media rusă
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a subliniat, în repetate rânduri, că pentru Rusia problema Crimeii este închisă. Putin consideră că, în peninsulă, referendumul s-a desfășurat cu respectarea strictă a dreptului internațional.
În Crimeea a avut loc un referendum în martie 2014, aprig contestat de Ucraina și statele membre UE și NATO. Moscova susține că în urma acestui referendum, populația peninsulei Crimeea și orașului Sevastopol au decis aderarea la Federația Rusă. Majoritatea statelor membre ONU nu recunosc rezultatele acestui referendum.
Tătarii crimeeni, țintă favorită a FSB-ului din peninsulă
Condamnare din partea UE
UE condamnă recensământul desfăşurat de Rusia în Crimeea ocupată, a declarat Peter Stano. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a mai cerut Moscovei să înceteze încălcarea dreptului internațional.
Acesta a subliniat că UE condamnă decizia Rusiei de a efectua un recensământ al populației în Crimeea și în Sevastopol în perioada 15 octombrie – 14 noiembrie 2021. UE a condamnat și începerea unui unei noi campanii de recrutare în armată a locuitorilor din peninsula ucraineană anexată. „Aceste acțiuni sunt o încercare de a legitima anexarea ilegală a Crimeii și de a submina în continuare suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional” – a remarcat, vineri, Peter Stano.
Astfel, UE solicită Rusiei să înceteze toate încălcările dreptului internațional și dreptului umanitar în peninsula Crimeea. „UE va continua să lucreze pentru o încetare pașnică a anexării ilegale a peninsulei de către Rusia, așa cum a fost confirmat la primul summit al Platformei Crimeea din 23 august. UE va continua politica de nerecunoaștere” – a mai declarat Stano. (N.G.)
de Isac Mihai | oct. 12, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi, UE
Ucraina, summit strategic
UE va fi reprezentată de Charles Michel, Președinte al Consiliului European, și de Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene.
În cadrul celui de al 23-lea summit dintre Uniunea Europeană și Ucraina urmează să fie semnate o serie de acorduri.
Evenimentul va fi prezidat de Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, Președintele Consiliului European Charles Michel și Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen. Liderii vor discuta realizările și perspectivele cooperării dintre Ucraina și UE în ceea ce ține de punerea în aplicare a Acordului de asociere, a zonei de liber schimb profundă și cuprinzătoare, asigurarea securității energetice și aprofundarea cooperării sectoriale.
Agenda include și probleme de cooperare în domeniul securității și apărării, evoluția situației din Donbass și din Crimeea ocupată. În finalul summitului va fi adoptată o declarație comună. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 28, 2021 | Alte regiuni, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Flota militară turcă, prezență permanentă în Mediterana de Est
UE a condamnat „anunţurile inacceptabile” ale preşedintelui turc privind Republica Cipru. Blocul comunitar a amenințat cu luarea unor măsuri împotriva Turciei, relatează mass-media.
Liderii UE s-au declarat hotărâţi „să utilizeze instrumentele şi opţiunile” aflate la dispoziţia lor „în caz de acţiuni unilaterale ale Turciei contrare dreptului internaţional”, reaminteşte declaraţia publicată de şeful diplomaţiei europene Josep Borrell.
Amenințări diplomatice
Anumite „acţiuni” vor fi discutate de miniştrii afacerilor externe din statele UE cu prilejul unei viitoare reuniuni, dacă Turcia nu revine asupra acţiunilor sale contrare rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU, avertizează declaraţia.
Această declaraţie urmează după condamnarea în unanimitate a luărilor de poziţie ale preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan de către Consiliul de Securitate al ONU. Ea a fost validată de cele 27 de capitale ale UE, ceea ce explică timpul necesar pentru publicare ei.
Problemă strategică
Cipru este divizat după intervenția Turciei în 1974 între Republica Cipru – membră a Uniunii Europene – care îşi exercită autoritatea în sud, şi Republica Turcă a Ciprului de Nord (RTCN), autoproclamată în 1983 şi recunoscută doar de Ankara.
Reamintim că intervenția turcă din 20 iulie 1974 a avut loc la 5 zile după o lovitură de stat a forțelor naționaliste elene și demiterea puterii constituționale de la Nicosia. Puciștii urmăreau anexarea Ciprului la statul elen (enosis), aflat în acel moment sub regim dictatorial militar.
Înlăturarea arhiepiscopului Makarios a aruncat insula într-un război civil nedeclarat. Sute de cetățeni ciprioți, mai ales etnici greci și turci, au fost uciși în violențele intensificate de lovitura de stat.
Intervenția rapidă a Turciei a condus la eșecul loviturii de stat și la căderea regimului dictatorial de la Atena (23 iulie 1974). În RTCN este desfășurat un contingent important de trupe turcești.
Desant prezidențial
Preşedintele Erdogan s-a deplasat în RTCN pe 20 iulie, dată în care se împlinesc 17 ani de la operaţiunea care a dus la împărţirea insulei, şi s-a pronunţat pentru o soluţie cu două state, respinsă de UE. Planul este periodic resuscitat, pe fondul identificării noilor resurse energetice în zona Mediteranei de Est.
Erdogan s-a mai pronunţat și în favoarea unui proiect de redeschidere a fostei staţiuni balneare Varosha, părăsită de locuitorii ei în 1974 şi înconjurată cu sârmă ghimpată de armata turcă. Autoritățile de la Ankara încearcă să găsească noi resurse economice pentru sprijinirea RTCN, grav afectată de sancțiunile internaționale.
Politica cipriotă a președintelui Erdogan, contestată de UE
Opoziție greacă
Comunitatea internațională a propus mai multe soluții pentru conflictul cipriot, inclusiv Planul Annan, propus de ONU. Reamintim că în aprilie 2004 a avut loc un referendum comun, peste 75% din electoratul grecesc cipriot respingând soluția ONU. 65% din electoratul RTCN a susținut inițiativa ONU. Prezența la vot a depășit 85% din populația Republicii Cipru și RTCN.
Partea cipriotă greacă, susținută de Atena, consideră că Ankara este angajată într-un plan masiv de colonizare a RTCN cu etnici turci din Anatolia. Nicosia mai solicită retragerea contingentului militar turc, demersuri respinse de partea turcă și liderii RTCN.
Conflictul cipriot este afectat și de prezența unui important contingent militar britanic, rămășiță a trecutului colonial al insulei. Soldații britanici ocupă baze cu o suprafață de peste 250 de km pătrați. Aceste baze joacă un rol important în arhitectura de securitate britanică din regiunea Orientului Mijlociu, fiind folosite și de SUA. Londra nu a anunțat niciun plan de a își retrage trupele din aceste zone.
Declarații dure
„UE condamnă cu fermitate măsurile unilaterale luate de Turcia şi anunţurile inacceptabile făcute de preşedintele turc şi de şeful comunităţii cipriote turce pe 20 iulie 2021 privind redeschiderea oraşului închis Varosha”, se menţionează în declaraţia Celor 27. „UE cere anularea imediată a acestor acţiuni şi anularea tuturor măsurilor luate la Varosha din octombrie 2020”, a adăugat textul citat.
UE „rămâne deplin ataşată la o soluţionare globală a problemei cipriote pe baza unei federaţii bicomunitare şi bizonale (…) în conformitate cu rezoluţiile pertinente ale Consiliului de Securitate al ONU”.
Presiuni diplomatice
Negocierile privind o reglementare a problemei cipriote sunt în impas din 2017. În aprilie, o tentativă de relansare a convorbirilor de către secretarul general al ONU, Antonio Guterres, s-a soldat cu un eşec. ONU menține un contingent de căști albastre de peste 1000 de militari pe insulă, controlând o zonă tampon de câteva zeci de mii de hectare.
Relaţiile între UE şi Turcia, candidată la aderare, s-au degradat puternic din 2016, în special din cauza represiunii implacabile de către preşedintele Erdogan a oricărei forme de contestare după o tentativă de puci.
Din ce în ce mai izolată pe plan diplomatic şi confruntându-se cu dificultăţi economice, Ankara şi-a înmulţit apelurile la o normalizare a relaţiilor cu UE. Însă liderii europeni au impus condiţii dure, iar una dintre ele este o „soluţionare globală a problemei cipriote”, consideră mass-media de la Ankara. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 1, 2021 | Știri, UE
UE intră în era slovenă
Primul ministru al Sloveniei, Janez Jansa, va prelua de astăzi președinția Uniunii Europene de la Portugalia. Această funcție se acordă prin rotație, pe o durată de jumătate de an, țărilor membre UE.
Potrivit sursei euronews.com, principalele provocări pentru următoarele șase luni va fi summitul din toamnă privind integrarea țărilor balcanice de Vest. O altă provocare ține de pandemia Covid-19 și relansarea economiei UE, astfel că țările sunt pregătite să primească partajul lor din ajutorul de 750 mlrd de euro, bani destinați pentru recuperarea economică.
În context, Slovenia promite să pună în valoarea puterea legii și valorile europene, subiecte care au cauzat divizări între cele 27 de state UE.
O parte din media europeană și-au exprimat îngrijorarea față de această evoluție, având în vedere politica implementată de guvernul acestuia. O parte din liderii europeni l-au criticat periodic pe liderul sloven, care a refuzat să își modifice poziția. (K.P.)
