de Isac Mihai | iun. 29, 2021 | Federatia Rusa, Știri, UE
Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană
Negocierile UE cu Rusia ar fi folositoare pe mai multe chestiuni, inclusiv pentru a-i spune direct preşedintelui Vladimir Putin că atacurile cibernetice nu pot fi baza unei relaţii productive, a declarat cancelarul german Angela Merkel.
„Aici, cred că este mai bine nu doar să vorbim între noi, dar şi să îl confruntăm pe preşedintele rus în privinţa acestor lucruri şi să îi spunem că pe o astfel de bază nu se poate construi o cooperare fructuoasă”, le-a spus Merkel parlamentarilor germani şi francezi.
În afara îngrijorărilor UE în legătură cu influenţa Rusiei în Belarus şi Ucraina, Merkel a mai evidenţiat dezarmarea şi viitorul Siriei şi al Libiei ca subiecte pe care blocul comunitar le-ar mai putea ridica în discuţiile cu Putin.
Opoziție europeană
Liderii din Uniunea Europeană au respins vineri o propunere venită din partea Franţei şi Germaniei de a organiza un summit cu Rusia, după ce Polonia şi ţările baltice (Lituania, Letonia, Estonia) au spus că acest lucru ar transmite un mesaj greşit, în contextul deteriorării legăturilor Est-Vest.
„Relaţia dintre Rusia şi Uniunea Europeană nu este bună în acest moment, însă chiar şi în timpul Războiului Rece oamenii vorbeau unii cu alţii. Prin urmare, cred că tăcerea nu este folositoare în rezolvarea problemelor”, a declarat cancelarul german.
Merkel a adăugat însă că liderii din UE au identificat chestiuni despre care au convenit că vor să fie discutate cu Rusia şi au însărcinat oficiali cu găsirea formatelor şi condiţiile în care ar putea avansa negocierile cu Moscova.
„Asta înseamnă că am făcut un pas înainte, dar încă nu ne-am îndeplinit obiectivul”, a adăugat ea. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 28, 2021 | România, Știri, UE
Premierul Florin Citu este mulțumit de mersul vaccinării
Premierul Florin Cîţu a precizat luni că România vinde vaccin anti-COVID-19 mai multor ţări, Danemarca urmând să primească un milion de doze.
„O parte dintre doze au fost exportate. Nu dintre cele care urmau să expire acum pe 30, poate şi din cele care urmau să expire acum pe 30, dar există o analiză a tuturor, avem un contact cu mai multe ţări pentru a exporta, pentru a dona. În fiecare zi primim cereri. Ştiţi foarte bine că în Danemarca o să trimitem mai multe. În Danemarca vindem. Vindem în mai multe ţări. Cred că un milion de doze în Danemarca. Ministerul Sănătăţii are toate cifrele”, a spus Cîţu.
Este vorba de vaccin Pfizer, care va fi vândut la preţul de achiziţie, potrivit premierului. Cu toate acestea, cel mai mare număr de vaccinuri nefolosite și achiziționate de România sunt AstraZeneca.
Strategie similară
„Când a fost făcută strategia pentru UE, toate ţările au avut aceeaşi strategie. S-au contractat mai multe pentru că trebuia să ajungem în acelaşi moment în care vindeam în alte ţări şi strategia este de a vinde la preţul de achiziţie”, a afirmat premierul.
Ţinta vaccinării, potrivit şefului Guvernului român, este eliminarea pandemiei.
„Am atins cea mai importantă ţintă. Ştiţi foarte bine că ieri, în Bucureşti, în 24 de ore nu a fost nicio persoană infectată. Ţinta vaccinului este aceea de a elimina pandemia şi ţinta este atinsă”, a declarat premierul.
Statele UE vând o parte din vaccinuri
Obiectiv ratat
În data de 10 mai, premierul Florin Cîţu se declara convins, că ţinta de 5 milioane de persoane vaccinate până la 1 iunie urma să fie atinsă. Ținta a fost însă ratată, România reușind să vaccineze până acum 4.705.718 de persoane, dintre care 207.195 au primit o doză şi 4.498.523 şi pe cea de-a doua.
„Continuăm în acelaşi ritm. Avem resursele din partea Guvernului, le punem la dispoziţie şi cu mai multe campanii de vaccinare în perioada următoare pentru a ne atinge ţinta pe care am pus-o la 1 iunie de 5 milioane de persoane vaccinate. În continuare eu cred în această ţintă”, a spunea Cîțu, în 10 mai, citat de mass-media.
Vaccin expirat
Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), a anunțat că aproximativ 35.000 de doze de vaccin vor expira la finalul lunii. Este vorba despre doze AstraZeneca, fabricate în urmă cu șase luni.
„Nu avem probleme cu depozitarea dozelor de vaccin. Totuși, avem circa 35.000 de doze distribuite în centrele regionale de depozitare și în centrele de vaccinare care expiră la 30 iunie”, a dezvăluit Valeriu Gheorghiță.
„Puțin probabil să le putem folosi pâna la finalul lunii, puțin probabil să le putem dona. Probabil va fi folosit un mecanism de distrugere, sunt multe țări care au această problemă”, a mai spus Valeriu Gheorghiță.
Deoarece interesul pentru imunizare este în scădere, România a renunțat la o parte din cantitatea de vaccinuri pe care urma să o primească de la producători în această vară.(K.P.)
de Isac Mihai | iun. 28, 2021 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, UE
Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, sub sancțiunile UE
Minskul a anunţat că îşi suspendă participarea la Parteneriatul Estic al Uniunii Europene, decizia fiind un protest contra sancţiunilor adoptate de UE. Acestea au fost impuse după interceptarea unui avion de linie european de către autorităţile belaruse.
”Nu ne putem îndeplini obligaţiile din acest acord în contextul sancţiunilor şi restricţiilor impuse de UE”, a indicat Ministerul de Externe belarus într-un comunicat. Acesta a anunţat şi decizia de rechemare în ţară a ambasadorului Belarusului la Uniunea Europeană, pentru consultări.
Sancțiuni dure
MAE belarus a sugerat şi ca reprezentantul UE la Minsk să revină la Bruxelles pentru consultări şi a precizat că cei responsabili pentru sancţiunile impuse Belarusului vor avea interdicţie de a intra pe teritoriul fosrului stat sovietic.
La 21 iunie, Consiliul UE a decis să impună măsuri restrictive împotriva a 78 de persoane din Belarus şi a opt entităţi. Această decizie a fost luată având în vedere escaladarea încălcărilor grave ale drepturilor omului în Belarus şi actele violente de represiune îndreptate împotriva societăţii civile, a opoziţiei democratice şi a jurnaliştilor.
În plus, noua rundă de măsuri restrictive a vizat şapte persoane şi o entitate care au fost desemnate în legătură cu aterizarea forţată şi ilegală a unui zbor Ryanair la Minsk, în Belarus, la 23 mai 2021, fapt care a pus în pericol siguranţa aviaţiei, şi cu reţinerea de către autorităţile belaruse a jurnalistului Roman Protasevici şi a Sofiei Sapega. Printre cei vizaţi se numără, de asemenea, mai multe personalităţi importante din mediul de afaceri care sprijină regimul Lukaşenko şi beneficiază de pe urma acestuia.
Măsurile restrictive ale UE privind Belarusul se aplică în prezent unui număr total de 166 de persoane şi 15 entităţi. Cei desemnaţi fac obiectul îngheţării activelor, iar cetăţenilor şi întreprinderilor din UE li se interzice să pună fonduri la dispoziţia persoanelor şi entităţilor incluse pe listă. Totodată, persoanelor fizice li se aplică o interdicţie de călătorie, care le împiedică să intre pe teritoriul UE sau să îl tranziteze.
Liderul belarus Alexandr Lukașenko se bucură de sprijinul Patriarhiei Ortodoxe Ruse
Denunț european
Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a denunţat luni decizia Republicii Belarus de a-şi suspenda participarea la Parteneriatul Estic – iniţiativă menită să întărească legăturile între Uniunea Europeană (UE) şi ţările vecine foste republici sovietice – după adoptarea de sancţiuni europene în urma deturnării spre Minsk a unui avion de linie.
„Belarus a făcut un nou pas înapoi astăzi, suspendând participarea sa la Parteneriatul Estic. Această decizie va duce la o nouă escaladare a tensiunilor şi va avea un impact negativ evident asupra poporului belarus”, a scris Michel pe contul său de Twitter.
Speranțe diferite
UE a lansat Parteneriatul Estic cu Belarus, Ucraina, Republica Moldova, Armenia şi Azerbaidjan, iniţiativă ce propune relaţii economice şi politice mai strânse în schimbul unor reforme. Unele dintre aceste ţări, cum ar fi Ucraina şi Georgia, consideră acest acord ca fiind o primă etapă în vederea unei aderări, însă liderii europeni nu au făcut niciodată promisiuni în acest sens.
UE a asigurat întotdeauna că acest parteneriat nu vizează extinderea influenţei sale în defavoarea altora, însă Rusia, principalul aliat al lui Lukaşenko, consideră acest parteneriat o intruziune în zona sa de influenţă. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 17, 2021 | România, Știri, UE
Uniunea Maghiara din Transilvania (EMSZ) va prezenta in cadrul Parlamentului de la Bucuresti un proiect de lege privind autonomia Tinutului Secuiesc.
Deputatul UDMR Kulcsar-Terza Jozsef va avea un proiect legislativ, in calitate de co-initiator, care va fi sustinut de catre deputatul UDMR Zakarias Zoltan.
Sprijin de la Budapesta
Parlamentarii Uniunii Maghiare din Transilvania au vorbit despre acest subiect la reuniunea Grupului de lucru regional pentru autoguvernare al Forumului reprezentantilor maghiari din bazinul carpatic in Parlamentul maghiar de la Budapesta.
Conform sursei citate, deputatul Zoltan Zakarias a precizat la o reuniune a grupului de lucru regional a Forumului Reprezentantilor Maghiari din Bazinul Carpatic, ca scopul legii ar trebui sa fie institutionalizarea autonomiei culturale si ca partidele politice ar trebui sa o rezolve in timpul verii cu organizatiile guvernamentale care s-au ocupat deja pe larg de aceasta problema.
Jozsef Kulcsar-Terza, impreuna cu Jozsef Kulcsar-Terza, au depus un proiect de lege privind autonomia Tinutului Secuiesc si in luna aprilie 2020, initiativa fiind adoptata tacit de Camera Deputatilor si apoi respinsa de Senat. Proiecte de lege cu acelasi obiect au mai fost depuse de-a lungul anilor in diferite legislaturi ale Parlamentului si respinse.
Asigurări pentru români
Vicepremierul Kelemen Hunor a declarat, pe 13 ianuarie, ca nicio forma de autonomie nu lezeaza unitatea statului roman si integritatea teritoriala.
„Noi am spus de fiecare data si sunt de acord cu dumneavoastra ca trebuie o abordare extrem de echilibrata si cu argumente si de fiecare data trebuie sa spui ca nici autonomia locala, nici autonomia regionala, nicio forma de autonomie nu lezeaza unitatea statului roman si integritatea teritoriala. Astea sunt lucrurile care trebuie precizate de fiecare data si eu incerc cand discutam serios si cu argumente despre orice forma de subsidiaritate sau de autonomie sa incep cu aceasta fraza: nu lezeaza integritatea teritoriala si unitatea nationala”, a spus Kelemen Hunor, intr-o emisiune difuzata de Antena 3.
Identitate regională
El a adaugat ca autonomia nu inseamna secesionism, ci subsidiaritate si aducerea deciziilor la nivelul comunitatii.
„Da, exista aceasta sensibilitate, zic eu absolut fara nicio baza, dar o inteleg, da, fiindca oamenii au impresia ca autonomie inseamna secesionism. Nu inseamna secesionism. Universitatile sunt autonome, sunt regii autonome, nu exista secesionism. Autonomie inseamna ca tu decizi despre viata ta. In ceea ce priveste aceasta idee a subsidiaritatii, e valabila pentru fiecare comunitate locala, nu e valabila doar pentru Secuime, nu e valabila doar pentru o anumita parte a tarii. Da, acolo unde traiesc maghiari sau alte comunitati etnice, intervine o alta chestiune: competenta lingvistica, asta este ceva in plus fata de Oltenia, fata de Moldova, fata de Muntenia: o competenta lingvistica in relatia cu autoritatile, dincolo de scoala, dincolo de institutiile culturale. Dar, in rest, lucrurile ar trebui sa mearga paralel: decizii lasate in mana comunitatilor locale, in cele mai multe domenii, cu mici exceptii, asta am spus de fiecare data. Fiindca relatiile externe, Justitia, Apararea, Ordinea Publica de fiecare data trebuie sa ramana la nivelul autoritatii centrale. Despre acest lucru vorbim”, a explicat Kelemen Hunor.
Liderul UDMR mai afirmat ca si Secuimea face parte din Romania, ca si Tara Motilor, Dobrogea sau alte regiuni,iar in tara noastra exista mai multe identitati regionale. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 5, 2021 | REPUBLICA MOLDOVA
UE promite 600 de milioane de Euro
Angajamentele financiare comunitare au declanșat un adevărat război electoral în Republica Moldova. Vicepreședintele Parlamentului, socialistul Vlad Batrîncea, se arată sceptic în privința pachetului de redresare economică în valoare de 600 de milioane de euro promis de UE. Bătrîncea consideră că Bruxelles-ul nu va oferi țării noastre acești bani, iar anunțul este strict electoral. Decizia de alocare a primei tranșe a fost făcut doar pentru a oferi un subiect de campanie președintei Maia Sandu și partidului pro-prezidențial PAS.
Vlad Batrîncea consideră că Republica Moldova ar trebui să analizeze foarte minuțios condițiile finanțărilor externe, atât din Est, cât și din Vest. Potrivit socialistului, investirea a milioane de euro într-o noțiune „abstractă” cum ar fi reforma justiției ar reprezenta o risipă de bani.
Cadou politic
„Poziția noastră este că finanțarea trebuie să fie orientată spre dezvoltarea economiei, infrastructură, industrie, ceea ce le va oferi cetățenilor locuri de muncă, salarii și, într-un final, statului îi va oferi impozite. Însă această finanțare abstractă este din nou pentru reforma justiției. Această reformă a justiției se finanțează de pe vremea lui Filat, iar banii merg în buzunarele experților și consultanților, cetățenii nu simt nicun beneficiu. Acest anunț nu este nimic altceva decât un cadou electoral pentru Maia Sandu ”, a spus Vlad Batrîncea în cadrul emisiunii „Дело Принципа” de la postul de televiziune AccentTV, apropiat PSRM.
Președintele Igor Dodon, favoritul lui Putin pe scena politică moldovenească
Acuzații electorale
Potrivit socialistului, UE a venit cu anunțul privind alocarea banilor în plină campanie, pentru a influența preferințele electoratului înaintea alegerilor parlamentare anticipate.
„I s-a ridicat mingea la fileu Maiei Sandu, ca să aibă subiect de discuție în campanie, dar acești bani nu vor ajunge în țară. Alocarea acestor bani este condiționată de implementarea reformelor, deci asta înseamnă că ar trebui să-i oferim Maiei Sandu toată puterea și abia atunci ne vor da acești bani. Finanțarea externă trebuie să fie orientată strict pe proiecte concrete economice, astfel de acorduri suntem gata să agreăm și cu Estul și cu Vestul”, a mai spus Vlad Batrîncea.
Pachetul de relansare economică în valoare de până la 600 de milioane de euro anunțat de Comisia Europeană pentru Republica Moldova presupune investiții în infrastructură, educație, susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, buna gestionare a banilor publici. De asemenea, vor fi alocate fonduri pentru refoma justiției și combaterea corupției. Planul de redresare economică urmează a fi pus în aplicare în perioada 2021-2024.
Show politic
Fostul președinte, Igor Dodon, consideră că autoritățile de la Chișinău trebuie să fie atente la nuanțe. „În ce condiții? Să facă show înainte de alegeri?”, se întreabă Dodon.
”Este bine când cei din afara țării vor să ne ajute, salut orice ajutor, dar sunt câteva nuanțe. Primul, în ce condiții și am auzit că vor fi condiționalități politice, adică nu știu, majorarea vârstei de pensionare sau lichidarea raioanelor. Noi salutăm, dar ce condiții. A doua întrebare, da de ce acum, în plină campanie electorală? Românii dau motorină să fie repartizată prin raioane cu toate că Iohanis a promis în decembrie anul trecut. De ce nu ați dat în februarie? Ați așteptat să se finalizeze lucrările de primăvară și acum vreți să umblați cu căldarea pe la oameni? Mulțumesc, bodaprosti! Deci, care sunt condițiile? Să facă show politic înainte de alegeri? Este credit rambursabil sau nerambursabil?”, a declarat Dodon, la o emisiune de la NTV, post controlat de PSRM.
Republica Moldova, derapaje antidemocratice
Continuarea reformelor
Directorul general-adjunct pentru Politica de vecinătate și negocierile de extindere, Katarína Mathernová, și președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, au explicat vineri într-o conferință de presă în ce condiții vor ajunge cele 600 de milioane de euro promise recent de Comisia Europeană pentru redresarea economică a Republicii Moldova.
Oficialul european a spus că alocarea banilor de la Bruxelles depinde de continuarea reformelor, în special în domeniul justiției, combaterea corupției și progresul în investigarea furtului miliardului de dolari operat în 2014 și neelucidat nici până astăzi.
Cei doi oficiali au explicat și domeniile în care vor fi investiți acești bani. Astfel, cea mai mare sumă va fi folosită pentru dezvoltarea infrastructurii, interconectarea energetică cu spațiul european via România și în proiecte de mediu ce vizează conservarea Nistrului. Acestea vor totaliza 230 de milioane de euro.
Apoi, alte 220 de milioane de euro ar urma să fie investite în gestionarea finanțelor publice, iar 100 de milioane de euro vor fi destinați dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii și a comunităților locale. Nu în cele din urmă, câte 25 de milioane de euro sunt prevăzute pentru domeniul educației și reforma justiției.
Anterior, Bruxellesul anunța că Planul economic pentru Republica Moldova se bazează pe cinci piloni: managementul finanțelor publice și guvernanță economică; economie competitivă, comerț și IMM-uri; infrastructură; educație și angajabilitate; reforma statului de drept și a justiției.
Comisia Europeană a anunțat că Republica Moldova va primi 600 de milioane de euro cu titlul de asistență financiară, în următorii trei ani, în cadrul unui plan menit a promova investiții care să stea la baza redresării durabile a Moldovei după criza provocată de pandemia COVID. Banii vor fi alocați sunt formă de împrumut și granturi și sunt esențiali pentru economia Republicii Moldova grav afectată de pandemia de coronavirus.
Liderul comunist Vladimir Voronin, relansat în politica moldovenească
Contraofertă rusă
Vicepreședintele Comitetului pentru afaceri CSI, integrare eurasiatică și relații cu compatrioții din Duma de Stat rusă, Kazbek Taisaev, a declarat că Rusia este pregătită să acorde Moldovei un împrumut, dar numai dacă se realizează stabilitatea politică internă în țară.
Declarațiile lui Taisaev vin în contextul unei întrevederi cu conducerea organizațiilor publice care reprezintă interesele cetățenilor moldoveni în Rusia.
Parlamentarul rus a reamintit la întâlnirea cu societatea civilă moldovenească din Federația Rusă că fostul președinte, Igor Dodon, a fost inițiatorul semnării unui acord privind acordarea unui împrumut rus către Moldova în valoare de 200 de milioane de euro. „Din păcate, politicienii moldoveni pro-occidentali au reușit anularea acordului semnat prin intermediul Curții Constituționale”, a continuat Taisaev, citat de agenția TASS.
Stabilitate rusă
„În același timp, partea rusă este pregătită să acorde un împrumut cu condiția realizării stabilității politice interne în Moldova”, a asigurat el. Vicepreședintele comisiei a menționat că parlamentarii urmăresc îndeaproape situația din Moldova, deoarece Federația Rusă este unul dintre partenerii săi de comerț exterior.
Taisaev a reamintit că „până în 2021, o serie de articole cheie ale mărfurilor exporturilor moldovenești către Rusia, care sunt legume, mere, pere etc., erau supuse unei rate zero a taxelor vamale de import”. Acest lucru a permis producătorilor agricoli din Moldova să câștige suplimentar aproape 140 de milioane de dolari și să ofere locuri de muncă pentru 32.000 de cetățeni moldoveni, a spus deputatul.
În fapt, Curtea Constituțională a respins în mai 2020 orice acord de împrumut cu Rusia din cauza clauzelor extrem de dezavantajoase pentru Republica Moldova negociate de Igor Dodon și reprezentanții guvernului Ion Chicu.
Conform negocierilor duse de Dodon și echipa sa, Federația Rusă ar fi obținut libertatea să transforme orice datorie privată în datorie de stat – acesta a fost argumentul esențial al contestatarilor acestui împrumut care au sesizat Curtea.
Liantul Taisaev
Surse politice socialiste de la Chișinău l-au nominalizat pe deputatul Taisaev drept unul dintre principalii responsabili politici ruși pentru gestionarea relațiilor moldo-ruse. Alături de deputații ruși Artiom Turov și Viktor Seliverstov, Kazbek Taisaev a jucat un rol important în formarea recentei alianțe dintre Partidul Comunist din Republica Moldova (PCRM), condus de Vladimir Voronin, cât și Partidul Socialist din Republica Moldova (PSRM), condus de Igor Dodon. (Mihai Isac)
