Liderul francez, Emmanuel Macron, a avut o întrevedere cu noul premier italian, Giorgia Meloni, pe fondul unor declarații dure anterioare. Palatul Elysée a menţinut incertitudinea cu privire la această întrevedere cu Emmanuel Macron, care s-a desfăşurat departe de camerele de luat vederi în centrul capitalei italiene mai mult de o oră.
Demers francez
„Ca europeni, ca ţări vecine, ca popoare prietene, cu Italia trebuie să continuăm toată munca începută. A reuşi împreună, cu dialog şi ambiţie, le datorăm tinerilor noştri şi popoarelor noastre”, a scris pe Twitter preşedintele francez cu o fotografie alături de Giorgia Meloni, după ce i-a mulţumit fostului premier Mario Draghi.
Spre deosebire de cancelarul german, preşedintele american şi reprezentanţii instituţiilor europene, şeful statului francez nu s-a mai exprimat pe această temă de la numirea Giorgiei Meloni, prima femeie care va conduce a treia economie a zonei euro.
Liderul francez, Emmanuel Macron, a avut o întrevedere cu noul premier italian, Giorgia Meloni, pe fondul unor declarații dure anterioare
Axa Paris-Roma în pericol
Relaţiile franco-italiene, excelente cât timp Mario Draghi a condus Peninsula Italiană, riscă să traverseze o zonă de turbulenţe cu suveranista Giorgia Meloni. Dar Emmanuel Macron a asigurat vineri că este „complet pregătit să lucreze cu ea”.
Emmanuel Macron urmează să fie primit în audienţă de liderul Bisericii Romano-Catolice, Papa Francisc, semn al posibilei relansări a relațiilor dintre statul francez și Vatican.
Duminică, Mario Draghi, foarte apreciat pe plan internaţional, i-a predat ştafeta Giorgiei Meloni, prima femeie din istoria Italiei care va conduce un guvern al acestei ţări.
Sprijin financiar european pentru armata ucraineană
UE îşi intensifică sprijinul militar pentru Kiev prin lansarea unei misiuni de formare a aproximativ 15.000 de soldaţi ucraineni pe teritoriul său şi aprobarea unei noi tranșe de 500 de milioane de euro pentru aprovizionarea cu arme, relatează mass-media internațională.
Demers militar
„Este o mare premieră pentru UE”, a comentat un responsabil european. „Nu am efectuat niciodată o misiune de această amploare”, a subliniat el.
Miniştrii de externe ai celor 27 de ţări membre vor aproba deciziile de a sprijini financiar și militar Ucraina, în cursul unei reuniuni la Luxemburg, iar misiunea va fi imediat operaţională, a precizat o sursă diplomatică.
Mai multe misiuni de formare sunt, de fapt, în curs de desfăşurare în diferite state membre, în special în Germania şi Franţa, unde militari ucraineni sunt instruiţi să folosească tunuri, lansatoare de rachete şi sisteme de apărare antiaeriană furnizate de europeni.
Franţa va forma „până la 2.000 de soldaţi ucraineni” pe teritoriul său, a anunţat sâmbătă ministrul francez al apărării, Sébastien Lecornu, într-un interviu acordat cotidianului Le Parisien.
Este vorba de a acoperi astfel trei nivele: „formarea generală a combatantului”, „apoi, pe nevoi specifice raportate de ucraineni, precum logistica”, şi „un al treilea nivel de formare privind materialele furnizate”, a explicat el.
Aceste misiuni de formare vor putea beneficia de fonduri alocate de Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF), fondul creat în afara bugetului european pentru a ajuta militar Ucraina.
În total, obiectivul este de a oferi o „formare de bază” la 12.000 de militari ucraineni şi „formaţiuni specializate” altor 2.800, a explicat o sursă europeană.
Strategie europeană
Conform oficialilor europeni, nevoile forțelor militare ucrainene sunt multiple, inclusiv artilerie de mare calibru, unităţi de geniu, radare, sisteme antiaeriene. Misiunea europeană va completa formarea asigurată de britanici şi americani.
Polonia va servi drept hub pentru misiune, deoarece „este uşa de ieşire pentru ucraineni şi uşa de întoarcere”, s-a subliniat. Berlinul, la rândul său, vrea să speijine formarea unei brigăzi pentru armata ucraineană.
Pentru faza de lansare a misiunii este prevăzut un buget de 50 până la 60 de milioane de euro pe an, s-a precizat la Bruxelles. Prin acordarea unei noi finanţări de 500 de milioane de euro, efortul europenilor se ridică la peste 3 miliarde de euro, la care „se adaugă contribuţiile bilaterale, care sunt mult mai importante”. „Un buget pentru şapte ani a fost cheltuit în şapte luni”, a subliniat un înalt oficial european.
Dotarea EPF este de 5,7 miliarde de euro şi europenii vor trebui să cotizeze din nou. Germania, Franţa, Italia şi Spania sunt cei mai mari patru contributori.
Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, urmează să participe la reuniune prin videoconferinţă, iar Parisul trebuie să confirme livrarea către Ucraina a şase noi tunuri Caesar (pe lângă cele 18 deja trimise), mai multe obuziere de 155 mm, lansatoare de rachete LRU – echivalentul francez al sistemele americane HiMARS – şi sisteme de apărare antiaeriană Crotale împotriva dronelor folosite de ruşi.
Germania şi Spania au anunţat, de asemenea, furnizarea de sisteme de apărare aeriană, exemplul lor urmând să fie urmat și de alte state.
Dronele au devenit „un atu” în conflictul din Ucraina. Europenii denunţă furnizarea de astfel de arme Rusiei de către Iran, încălcând rezoluţiile Naţiunilor Unite, ceea ce Teheranul dezminte.
Zeci de obiecte explozive ar fi fost instalate în mai multe instituții din Chișinău, Bălți și Comrat, a anunțat mass-media de la Chișinău. Autorii atacului ar cere renunțarea la integrarea în UE și NATO, renunțarea la statutul de neutralitate, dar și începerea operațiunii militare împotriva Transnistriei
Obiective strategice
Printre obiectivele minate ar fi și Aeroportul Internațional Chișinău. Autorii au trimis un e-mail instituțiilor de forță din Republica Moldova și au spus că ar fi plasat obiecte explozibile în 43 de locuri. Printre locurile „minate” ar fi atât instituții de stat, cât și bănci, centre comerciale, biserici, misiuni diplomatice.
De asemenea, obiecte explozibile ar fi fost puse și la Parlament, Ministerul Justiției, Piața Centrală, dar și centre comerciale.
Aceste amenințări vin după ce, în urmă cu o săptămână, procurorii de la Chișinău anunțau că suspecții care amenință cu bombe sunt atât din afara țării, cât și din interiorul granițelor. Bănuiții ar fi fost dirijați de către un grup de persoane care are drept scop destabilizarea situației din țară, au adăugat procurorii.
„La acest stadiu al investigațiilor, procurorii comunică faptul că pe dosar sunt mai muți suspecți – atât în țară, cât și peste hotare. Acțiunile acestora sunt dirijate de un grup de persoane care au ca obiectiv unele acțiuni de destabilizare și creare a neliniștii în societate”, se arată într-un comunicat al Procuraturii.
Zeci de obiecte explozive ar fi fost instalate în mai multe instituții din Chișinău, Bălți și Comrat, a anunțat mass-media de la Chișinău.
Comisia Europeană, în numele UE, a plătit 50 de milioane de euro sub formă de asistență macrofinanciară pentru Republica Moldova, relatează mass-media locală, preluata de KP. Dintre acestea, 35 de milioane de euro sunt sub formă de împrumuturi pe termen lung în condiții preferențiale și 15 milioane de euro sub formă de granturi, potrivit unui comunicat al executivului european.
Prima plată
Aceasta este prima plată efectuată în cadrul noului program de asistență pentru Republica Moldova, care a intrat în vigoare la 18 iulie 2022 și este disponibil timp de doi ani și jumătate. Programul face parte dintr-un sprijin mai amplu al UE și al donatorilor internaționali pentru Moldova, pentru a o ajuta să facă față multiplelor crize, în cadrul Platformei interministeriale de sprijin pentru Moldova, inițiată la 5 aprilie 2022 la Berlin de Germania, România și Franța.
Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat că „undele de șoc ale agresiunii brutale a Rusiei împotriva Ucrainei sunt resimțite puternic în Moldova, care a dat dovadă de o solidaritate extraordinară față de ucrainenii care au căutat să se pună la adăpost de război. Iar plata de astăzi este un nou semn al solidarității Uniunii Europene cu Moldova, care este în prezent un candidat la aderarea la comunitatea noastră de democrații. Vom continua să sprijinim Moldova, împreună cu partenerii noștri internaționali, pentru a traversa această criză și a crea condițiile pentru un viitor de prosperitate și stabilitate.”
Război nejustificat
Războiul nejustificat de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a avut un impact semnificativ asupra economiei moldovenești, adăugându-se la provocări și dezechilibre preexistente considerabile. Pandemia a provocat o recesiune abruptă în Moldova în 2020, în timp ce criza gazelor care a început în toamna anului trecut a exercitat presiuni bugetare suplimentare. În ciuda faptului că se numără printre cele mai sărace țări din Europa, Moldova a primit cel mai mare număr de persoane pe cap de locuitor care au fugit din Ucraina. Agresiunea în curs de desfășurare a cauzat, de asemenea, întreruperi semnificative ale schimburilor comerciale, ceea ce a afectat poziția externă a Moldovei, în timp ce inflația în creștere subminează și mai mult perspectivele economice deja vulnerabile.
Prin urmare, programul ar trebui să ajute Republica Moldova să facă față nevoilor sale urgente de finanțare și să sprijine stabilitatea macroeconomică generală.
Liderul francez Emmanuel Macron se vrea arbitru geopolitic
Parisul va organiza în a doua jumătate a acestui an o primă reuniune a aşa-numitei Comunităţii Politice Europene (CPE), propuse de Franța, la inițiativa liderului Emmanuel Macron, ca un forum de cooperare între UE şi statele din imediata sa vecinătate care împărtăşesc valori comune, în special cele doresc aderarea la UE.
Ofertă dubioasă
Conform unor surse citate de mass-media, la summitul european care va avea loc joi şi vineri ar urma să se discute şi despre ce ţări ar putea face parte din această nouă structură. În viziunea Franţei, ar putea fi vorba despre Ucraina, Republica Moldova, Georgia, statele Balcanilor Occidentali, cele nemembre ale UE dar care fac parte din Spaţiul Economic European (Norvegia, Islanda şi Liechtenstein), precum şi Marea Britanie.
Totuşi, aceleaşi surse au recunoscut că în acest moment ”nu se întrunesc condiţiile politice” pentru ca britanicii să dorească să facă parte dintr-o asemenea comunitate, date fiind fricţiunile generate de recenta ieşire a lor din UE.
Unul dintre principalele obiective ale CPE ar fi combaterea ”influenţelor externe”, în special cele ale Rusiei, dar şi articularea în viitor a relaţiilor ansamblului ţărilor europene cu Rusia.
UE, vis strategic pentru multe state
Complementaritate geopolitică
Ideea preşedintelui francez este de a ”structura politic” relaţiile între UE şi statele din vecinătatea sa, mai ales cele care au statutul de candidat pentru aderarea la UE sau doresc să-l obţină; ar fi o formă de a le apropia pe acestea de UE prin politici de cooperare, cum ar fi de pildă cele energetice sau de politică externă.
Deşi Parisul insistă că CPE ”nu este un substitut” al procesului de aderare la UE, ci mai degrabă ar fi ceva complementar acestui proces şi ”o propunere esenţială asupra arhitecturii europene în urma războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a primit cu răceală iniţiativa omologului său francez, pe care o vede drept un fel de anticameră în care Ucraina ar risca să rămână blocată mult timp din cauza reticenţelor UE faţă de o aderare rapidă.
