de Razvan Iorga | feb. 18, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, UE, Uncategorized @ro
Presedintele rus Vladimir Putin a starnit o serie de controverse dupa ce a decis sa meaga sa depuna coroane de flori la un cimitir unde unde imgropati soldati sovietici, inclusiv cei care au inabusit sangeros Revolutia ungara din 1956 impotriva sistemului sovietic. La scurt timp dupa aterizarea pe aeroportul Franz Liszt, seful statului rus s-a deplasat la cimitirul de pe strada Fiuemi unde sunt ingropati peste 7.000 militari rusi, majoritatea decedati in Al Doilea Razboi Mondial. Putin a depus o coroana de flori la recent renovatul monumentul construit in memoria soldatilor sovietici morti in timpul Revolutiei ungare din 1956. Renovarea mormintelor si a monumentelor, printre care unul cu doua obeliscuri negre avand stele rosii in varf, a fost finantata de un miliardar rus si s-a desfasurat intre 2012 — 2014.
Inscriptia — ‘Recunostinta si glorie eterne eroilor sovietici care si-au sacrificat vietile pentru eliberarea poporului ungar in timpul contrarevolutiei din octombrie 1956’ — a ramas neschimbata dupa renovarea monumentului. Potrivit site-ului de stiri 444.hu, inscriptia respectiva incalca Legea Fundamentala ungara, amendata de actualul guvern condus de partidul Fidesz, care stipuleaza: ‘Libertatea noastra de azi a izvorat din Revolutia din 1956’. Mai mult, vizita lui Putin la respectivul monument reprezinta o incalcare a legislatiei ungare, conform careia oricine ”incearca sa nege, sa se indoiasca (…) sau sa justifice genocidul si alte crime impotriva umanitatii, crime comise de sistemul comunist, urmeaza sa fie pedepsit cu pana la trei ani de inchisoare”.
de Vitalie Goncearov | nov. 20, 2014 | Federatia Rusa, Minoritați, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Kremlinul vrea resetarea relatiilor bilaterale cu Romania
Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Aleksandr Lukaşevici, a exprimat azi prima poziţie oficiala a autoritatilor de la Moscova după alegerile prezidenţiale din România. Oficialul rus şi-a exprimat speranţa că după alegerea noului preşedinte al României, Klaus Iohannis, cele două state vor înregistra o ”schimbare majoră’‘ în relaţiile lor după pauza cauzată de ”criticile Bucureştiului faţă de politica Moscovei” legată de conflictul ucrainean, dar şi de alte probleme internaţionale.
”Sperăm că se va ajunge la o schimbare majoră şi se va depăşi pauza provocată de atitudinea pe care au avut-o autorităţile române, criticând poziţia Rusiei nu numai în contextul crizei ucrainene, dar şi al altor probleme internaţionale”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Aleksandr Lukaşevici, citat de agenţia de presă rusă TASS, preluat de mass-media de la Bucuresti.
Alegere respectata
Diplomatul rus consideră că procentul de peste 54% obţinut în alegeri de Klaus Iohannis demonstrează că acesta se bucură de un sprijin destul de mare din partea electoratului. ”Respectăm această alegere şi sperăm foarte mult că noul preşedinte şi noua componenţă a Guvernului vor promova o politică menită să asigure dezvoltarea în continuare a cooperării noastre bilaterale într-o serie de domenii”, a mai declarat Aleksandr Lukaşevici.
Potrivit acestuia, Rusia ”este întotdeauna deschisă pentru discuţii sincere şi pentru colaborare cu ţările vecine, dacă aceasta este construită pe principii de respect reciproc şi neamestec în afacerile interne”.
Laude occidentale
Victoria lui Klaus Iohannis la alegerile prezidenţiale din România oferă speranţa unui viitor mai tolerant şi ar putea contribui la o poziţie mai coerentă, mai unită a Uniunii Europene în faţa Rusiei, comentează Financial Times în ediţia electronică de miercuri, citat de mass-media de la Bucuresti. Rezultatul alegerilor prezidenţiale din România s-ar putea dovedi cel mai bun eveniment politic din Europa anul acesta, fiind încurajator pentru cele trei lucruri pe care le arată despre Europa centrală şi de est: politica etnică problematică, lupta continuă împotriva corupţiei şi competiţia între alianţa euro-atlantică şi Rusia.
Victoria lui Klaus Iohannis este specială tocmai pentru că el face parte din minoritatea germană, care reprezintă mai puţin de un procent din populaţia României, în condiţiile în care naţionalismul s-a infiltrat adesea în politica românească, după cum pot mărturisi etnicii maghiari şi evrei, comentează Financial Times. Românii au dat dovadă de o maturitate excepţională duminică, alegând un candidat din cadrul unei minorităţi etnice pentru postul de preşedinte. Pentru mulţi români, programele electorale şi atracţia personală a celor doi candidaţi au contat, în mod evident, mai mult decât originea lor etnică.
Exemplu pentru Europa
Puţine ţări europene, din est sau vest, pot spune acelaşi lucru, adaugă FT, care se întreabă dacă Bulgaria a avut un preşedinte etnic turc, sau Italia şi-a ales un premier din regiunea etnică germană Tirolul de Sud şi chiar dacă Marea Britanie a avut vreun premier de origine afro-caraibiană. Într-o regiune a cărei istorie este plină de tensiuni politice etnice, rezultatul alegerilor din România oferă speranţa unui viitor al toleranţei.
Faptul că Iohannis a fost ales pe baza unui program anticorupţie, probabil cel mai explicit al unui candidat din România postcomunistă, arată că alegătorii români sunt la fel de sătui ca aliaţii occidentali ai ţării de corupţia din politica românească, din mediul de afaceri şi administraţia publică. FT subliniază că Iohannis nu poate schimba totul peste noapte, dar ascensiunea sa la preşedinţie este un semn că politicienii nu vor scăpa probabil nepedepsiţi pentru abuzul de putere.
Relatii germano-germane
Victoria sa electorală ar trebui de asemenea să sporească determinarea NATO şi a Uniunii Europene de a rămâne ferme în faţa eforturilor Rusiei de a-şi extinde influenţa politică, militară şi economică în Balcani şi zona Mării Negre. În unele privinţe, sunt şanse mai mici ca România să cedeze în faţa presiunilor Rusiei, întrucât depinde mai puţin de energia rusească şi, ca o ţară care a pierdut din teritoriu în faţa Uniunii Sovietice, nu îşi face iluzii despre felul în care Kremlinul foloseşte puterea. Totuşi, din când în când, se aude că politicieni de rang înalt au evocat în privat ideea de a încheia un acord cu Vladimir Putin, care ar permite Rusiei să domine permanent sud-estul Ucrainei.
Este improbabil însă ca Iohannis să se joace cu astfel de noţiuni. Ca un politician de centru-dreapta de etnie germană, el are relaţii excelente cu cancelarul german Angela Merkel. El împărtăşeşte opinia acesteia privind pericolul reprezentat de intervenţia rusă în Ucraina şi sprijinul acordat Transnistriei. Sub conducerea lui Iohannis, România ar putea contribui la o poziţie mai coerentă, mai unită a UE în faţa Rusiei, conchide Financial Times.
Felicitari occidentale
Preşedintele Franţei, Francois Hollande, l-a felicitat pe Klaus Iohannis pentru câştigarea alegerilor prezidenţiale, într-o scrisoare care i-a fost înmânată de ambasadorul Franţei la Bucureşti, Francois Saint-Paul. Iohannis a avut în cursul dimineţii de miercuri o întrevedere cu ambasadorul Franţei la Bucureşti, care i-a înmânat mesajul de felicitare al preşedintelui Franţei.
”Cu ocazia alegerii dumneavoastră în funcţia de Preşedinte al României, sunt bucuros să vă adresez sincerele mele felicitări şi urările mele de succes în îndeplinirea înaltei dumneavoastră misiuni. România şi Franţa sunt legate de o prietenie veche şi puternică, pe care doresc să o dezvolt şi mai mult. Prin apartenenţa sa la francofonie, România împărtăşeşte cu Franţa ataşamentul pentru o lume care respectă diversitatea, în special cea culturală şi lingvistică, al cărei simbol este şi victoria dumneavoastră, pe care o salut”, se arată în scrisoarea semnată de Francois Hollande, publicata in mass-media de la Bucuresti.
Reamintim ca si cancelarul german Angela Merjel l-a felicitat pe noul presedinte al Romaniei.
Intrevedere prezidentiala
Preşedintele Ungariei, Janos Ader, i-a transmis felicitări lui Klaus Iohannis pentru victoria în scrutinul prezidenţial, relatează MTI, citata de mass-media de la Bucuresti. Într-o scrisoare trimisă lui Iohannis, Janos Ader a declarat că ar fi necesară o întrevedere între cei doi lideri pentru discutarea unor subiecte de interes comun şi pentru analizarea direcţiilor de cooperare bilaterală. „Pentru Ungaria, România nu este doar un vecin, ci şi un aliat, un partener strategic, cu care vrem să dezvoltăm relaţii pe baza încrederii reciproce”, i-a scris Janos Ader lui Klaus Iohannis.
Preşedintele Ungariei a exprimat convingerea că dialogul cu omologul său român va contribui la rezolvarea problemelor bilaterale şi la aprofundarea relaţiilor dintre cele două ţări.
de Madalin Necsutu | oct. 13, 2014 | Federatia Rusa, Minoritați, R. Moldova, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Timpul nu mai are rabdare nici cu diriguitorii de la Moscova care sunt decisi sa arunce in lupta pentru pastrarea influentei in zona si ceva din arsenalul politic greu pe care il are in zona. Utilizand toate fronturile – economic, politic si chiar cel militar – Kremlinul este gata sa arunce in joc si acei „idioti utili” pe care mana sa lunga ii are la degetul mic in scopul de a destabiliza Ucraina si Republica Moldova inainte ca acestea sa isi poata urma cursul politic dorit inspre UE. Termenul de „idiot util” a fost unul foarte uzitat in timpul Razboiul Rece si obisnuia sa defineasca simpatizantii comunisti din Occident, personaje pe care Partidul Comunist din Uniunea Sovietica ii manipula ideologic in interesul sau. Nu departe de un astfel de statut este si premierul ungar Viktor Orban, al carui guvern a decis sistarea livrarilor de gaze dinspre Ungaria spre Ucraina intr-un moment extrem de delicat in care Kievul incearca sa negocieze cu Moscova pretul livrarilor de gaze.
Cu ambele maini sucite la spate, atat de Moscova cat si de Ungaria, Ucraina nu se afla tocmai in cea mai buna pozitie de a negocia aceste noi contracte cu Gazprom. De altfel, prin aceste miscari Ungaria urmareste sa preia rolul Ucrainei de „hub” pentru gazele rusesti care vin inspre Europa, dupa ce se va racorda si la gazoductul South Stream, menit sa aduca gaze rusesti in Europa prin ocolirea Ucrainei. Desi era atribuit mai degraba Bulgariei, rolul de „cal troian” al Rusiei in UE i se contureaza mai degraba Ungariei, tara condusa cu mana forte de un regim semi-autoritar. Orban a decis sa vireze total spre un parteneriat privilegiat cu Moscova la inceputul acestui an, cand cele doua tari au semnat un contract de imprumut in valoare de 10 miliarde de euro, bani ce se vor duce in modernizarea industriei energetice nucleare a Ungariei.
De asemenea, la mijlocul lunii septembrie, ministrul ungar al dezvoltarii naţionale Miklós Seszták a convenit cu viceministrul rus pentru afaceri energetice Anatoli Yanovski crearea in Ungaria a unui depozit de 500 de milioane de metri cubi de gaze ruseşti care vor lua drumul Europei. Presiunile ruse via Ungaria asupra Ucrainei nu se opresc totusi aici. Ele merg si in sfera deja obisnuita a reaprinderii artificiale a disputelor etnice, un joc la care Moscova exceleaza. Pe acest segment, Ungaria a anuntat recent ca va actiona in judecata Ucraina la CEDO sub pretextul faptului ca statul nu le acorda posibilitatea etnicilor maghiari din regiunea Transcarpatia sa-şi trimita un reprezentant in Parlamentul de la Kiev. Ironic, in Parlamentul de la Budapesta nu exista nici macar un parlamentar al vreuneia dintre cele 13 minoritati de pe teritoriul Ungariei, in conditiile in care acestea reprezinta circa 8% din populatia tarii. Pe de alta, maghiarii din Ucraina reprezinta circa 0,3% din populatia Ucrainei, sub 200.000 de etnici.
In ceea ce priveste Republica Moldova, aceasta tara nu este straina de turbulentele ce apasa Ucraina in partea energetica. Odata cu sistarea livrarilor de gaz dinspre Ungaria catre Ucraina, autoritatile de la Kiev au decis si ele sa reduca volumul de energie electrica pe care o exporta in Republica Moldova, motivand un deficit in piata interna. Situatia este cu atat mai delicata cu cat Republica Moldova isi asigura consumul intern de la Centrala Termoelectrica de la Cuciurgan care se afla in regiunea separatista transnistreana, condusa de lideri separatisti pro-rusi, care nu vor ezita sa actioneze la comanda Moscovei atunci cand va fi nevoie. La fel, reteaua gazifera este controlata de Gazprom, iar recentele miscari ai Romaniei de a asigura alternative energetice pentru Chisinau s-au lovit de mai multe probleme, inclusiv o taraganare din partea autoritatilor de aici. Pe tot acest fundal economic volatil, Moscova isi joaca si aici birlicul din maneca reprezentat de „idiotii utili”.
Recent, liderul comunistilor Vladimir Voronin si-a reluat cantecul de sirena pro-moscovit. Printre prioritatile viitoarei guvernari el a enumerat restabilirea „relatiei istorice” cu Rusia, ca „garant al statalitatii moldovenesti”. Nu departe de aceasta idee sunt si cei din zona de centru-stanga din actuala coalitie pro-europeana de la guvernare, Partidul Socialist, dar si „candidati-conserva” precum Renato Usatii, un militant al abandonarii proiectului european si adept al integrarii in Uniunea Vamala. Acesta a declarat recent intr-un interviu ca il admira pe „ultimul dictator al Europei”, Alexander Lukasenko si ca ar vrea ca in Republica Moldova sa fie instituit un regim similar cu cel de la Minsk. Paradoxal, un astfel de personaj ar putea intra si ar putea face diferenta in Parlamentul de la Chisinau. Cum la finalul lunii viitoare se vor organiza alegeri parlamentare in Republica Moldova, viitorul european al acestei tari atarna de un fir de ata pe care Moscova va urmari prin orice mijloace sa-l taie. Toate aceste miscari politico-economice din regiune nu au ca scop decat deturnarea drumul european al Ucrainei si Republicii Moldova iar Kremlinul nu va ezita sa puna in scena tot arsenalul de politicieni-butaforici, inclusiv „idiotii utili”.
Publicat in EvZ Moldova
de Razvan Iorga | sept. 30, 2014 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Minoritați, R. Moldova, Razboi energetic, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Rusia preseaza Ucraina nu numai prin prisma populatiei rusofone din estul tarii, dar si prin vecinii acestei tari cu pretentii revizioniste fata de actualul teritoriul al Ucrainei. In prima faza, Budapesta cauta sa alimenteze, la fel ca si in Romania, conflicte etnice artificiale. Un mecanism pus in aplicare si perfectionat de Rusia in fostul spatiu ex-sovietic, atat in Europa, cat si in zona Caucazului, regiuni considerate de Moscova de importanta vitala pentru securitatea sa. Dupa ce in urma cu cateva zile autoritatile de la Budapesta au decis sa stopeze livrarile de gaze naturale catre Ucraina, ajutand astfel Rusia sa mareasca presiunea asupra Kievului, acum Ungaria a decis sa actioneze in judecata autoritatile ucrainene din cauza faptului ca Ucraina nu le da dreptul maghiarilor de a avea un reprezentant in Parlamentul de la Kiev. De mentionat este faptul ca nici Ungaria nu le da voie minoritatilor de pe teritoriul sau sa aiba un reprezentant in Parlament, in timp ce Romania acorda acest drept pentru cele 19 minoritati de pe teritoriul sau. Citand publicatia Zerkalo Tijnia, portalul eTransmedia.ro relateaza ca societatea pentru Cultura Maghiara din regiunea ucraineana Transcarpatia intentioneaza sa dea in judecata Ucraina la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, din cauza refuzului Kievului a permite etnicilor maghiari din aceasta regiune sa isi aleaga un reprezentant in Parlamentul ucrainean in timpul scrutinului legislativ care urmeaza sa aiba loc in octombrie 2014.
„Dosarul in acest sens este in curs de elaborare si urmeaza sa fie depus la Curtea Europeana” – a declarat prim-vicepresedintele Consiliului Regional din Transcarpatia, László Brenzovics. Recent, Societatea pentru Cultura Maghiara din Transcarpatia a depus la Comisia Electorala Centrala a Ucrainei un document in care solicita institutiei crearea unei circumscriptii majoritare in regiune, tinand cont de interesele comunitatii maghiare, in conformitate cu legislatia ucraineana in vigoare. Cu toate acestea, Comisia Electorala Centrala de la Kiev a respins cererea respectiva, din motive formale. Guvernul Ungariei a reactionat imediat la decizia Comisiei, semnaland o incalcare grava a drepturilor maghiarilor din Transcarpatia. Totodata, Budapesta si-a exprimat ingrijorarea fata de faptul ca, in Ucraina, „drepturile minoritatilor nationale nu sunt garantate nici la nivel legislativ, nici macar la cel al promisiunilor politice”.
Revendicarile politice ale Budapestei
In luna mai a acestui an, premierul ungar Viktor Orban s-a pronuntat din nou pentru autonomia minoritatii maghiare din regiunea ucraineana Transcarpatia, la mai putin de o saptamana dupa ce a provocase o disputa diplomatica intre Budapesta, Kiev si Varsovia. „Statul ungar in ansamblul sau sustine cererile de autonomie ale maghiarilor din Transcarpatia”, spunea seful guvernului de la Budapesta intr-un interviu acordat vineri seara postului de televiziune publica M1. intre 150.000 si 200.000 de persoane de origine maghiara traiesc in Ucraina, in marea majoritate in Transcarpatia. Ele reprezinta o minoritate semnificativa (13%) a acestei regiuni ucrainene frontaliere cu Romania, Ungaria si Slovacia. ”O Ucraina stabila si democratica este in interesul nostru, dar Ucraina nu poate fi stabila si democratica daca nu le acorda drepturi minoritatilor si comunitatilor nationale care traiesc acolo”, adauga Orban. in interviul pentru postul M1, Orban a mentionat ca exista in Europa mai multe forme de autonomie si ca maghiarii din Transcarpatia trebuie sa precizeze pe care dintre ele le solicita.
Presiuni energetice
In plan economic, Ungaria a decis sa intareasca in ultimii ani legaturile economice, in special in zona energetica, cu Moscova. Ungaria este dependenta intr-o proportie foarte mare de gazele rusesti, astfel ca parteneriatul dintre Budapesta si Moscova s-a intarit si in zona politica in ultimii ani. Astfel, Budapesta a decis pe 25 septembrie sa nu mai livreaza gaze naturale Ucrainei. La Kiev si la Bruxelles, decizia Ungariei a fost interpretata drept un gest amical facut de presedintele Viktor Orban catre Kremlin si a intervenit la doar trei zile de la vizita la Budapesta a sefului marelui concern rusesc Gazprom, relateaza RFI. Seful gigantului energetic rusesc, Alexei Miller venise la Budapesta pentru a discuta despre implicarea Ungariei in proiectul de gazoduct South Stream, proiect dezavuat de Comisia Europeana. Compania ungara FGSZ, cea care controleaza gazoductele de pe teritoriu maghiar nu are contracte de aprovizionare cu firmele ucrainene Naftogaz sau Ukrtransgaz. Cu toate acestea, compania maghiara livra gaze naturale din 2013 pentru a echilibra masurile punitive adoptate de Rusia in contextul evenimentelor din Ucraina. Livrarile din Ungaria insumau 17 milioane de metri cubi in fiecare zi. Majoritatea acestei cantitati venea din depozitele strategice maghiare, cu alte cuvinte, din gaz rusesc. Pentru aceasta miscare, premier ungar Viktor Orban a precizat ca Ungaria urmareste sa-si mareasca stocul de gaz rusesc pentru iarna. La randul lor, autoritatile ucrainene se tem de o eventuala criza energetica si sunt obligate sa intre in jocul Moscovei si sa perpetueze criza in regiune. Astfel, Ucraina a decis reducerea exportul de curent electric in Republica Moldova din cauza deficitului aparut pe piata interna. Republica Moldova importa 70% din energia electrica consumata, acoperind restul 30% din capacitatile de generare proprii. Acest lucru va afecta automat si capacitatile Republicii Moldova de a-si asigura consumul intern si va crea dificultati in pragul iernii ce se apropie.
Orban si Putin au batut palma pe termen mediu
In ianuarie 2014, Orban a semnat la Moscova un contract de 10 miliarde de euro pentru o centrala nucleara construita de Rusia la sud de Budapesta. Ulterior, in luna martie a acestui an, Guvernul rus a aprobat acordarea unui imprumut in valoare de zece miliarde de euro in vederea finantarii unor lucrari de extindere la Centrala Nucleara Paks din Ungaria, relata Interfax. Rusia acorda Ungariei imprumutul pentru a construi doua reactoare noi la centrala Paks. Suma va acoperi 80% din costuri. Ungaria poate sa traga din imprumut incepand din 2014 si pana in 2025. Centrala nucleara de la Paks este singura de acest fel din Ungaria si este situata la aproximativ 100 de kilometri la sud de Budapesta. Centrala are in prezent in functiune patru reactoare rusesti cu o capacitate totala de 2.000 de MW si produce circa 40% din energia electrica a tarii. Cele doua reactoare ar urma sa fie construite de compania Rosatom, controlata de statul rus.
de Anatol Terzi | sept. 29, 2014 | Marea Neagra, Minoritați, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Republica Moldova trebuie sprijinita pentru a se apropia de Uniunea Europeana, au fost de acord mai multi diplomati europeni acreditati la Chisinau cu ocazia desfasurarii unei mese rotunde cu tema „Predarea si invatarea limbii minoritare ca limba materna, predarea in limba minoritara si a limbii de stat minoritatilor”. Participantii au cazut de comun acord ca diversitatea culturala si cea lingvistica sunt o bogatie a Republicii Moldova, nicidecum un motiv de discordie, motiv pentru care invatarea limbilor minoritare de catre membrii acestor etnii trebuie incurajata si sustinuta de catre stat, dar, la randul lor, minoritatile trebuie sa invete limba de stat, relateaza IPN. „Sa contribuim la consolidarea unei societati de toleranta si multiculturalitate traditionala, sa contribuim la prosperitatea unei tari foarte bogate in traditii europene si sa contribuim la apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeana”, a declarat ambasadorul Ungariei in Republica Moldova, Matyas Szilagyi. El a subliniat ca „pastrarea multiculturalitatii, pastrarea multilingivismului se integreaza organic in valorile europene”.
La randul sau, seful Delegatiei UE in Moldova, Pirkka Tapiola, a accentuat importanta integrarii societatii in baza a doua principii complementare: construirea natiunii politice si respectarea drepturilor minoritatilor. Diplomatul a laudat diversitatea lingvistica din Moldova, dar a mentionat ca pastrarea si protejarea acesteia nu contravine necesitatii de a promova limba de stat ca mijloc de integrare a societatii. „Revenim la nevoia de a gasi o metoda de a realiza acest obiectiv fara a-l politiza excesiv. E vorba de drepturi, nu de geopolitica”, a declarat Pirkka Tapiola. Acesta a admis insa ca problema lingvistica este una care inca divizeaza societatea. „Cand am inceput sa lucrez in Republica Moldova, nivelul de polarizare al societatii era mult mai jos decat in alte tari din regiune, insa trebuie sa recunosc ca a crescut si este important sa-l reducem”, a declarat Pirkka Tapiola.
Si ambasadorul Turciei in Republica Moldova, Mehmet Selim Kartal, a declarat ca „limba materna e ca si laptele matern” si e la fel de importanta pentru un grup etnic precum e laptele matern pentru organismul uman. Totodata, ambasadorul s-a referit la exemplul copiilor turci in Germania care invata atat germana, cat si turca, si a accentuat faptul ca „este demonstrat stiintific ca invatarea limbii materne nu e un obstacol pentru invatare altor limbi, ci dimpotriva”. Diplomatul a mai adaugat ca invatarea limbii de stat este atat in interesul statului, cat si in cel al minoritatilor nationale, care astfel pot participa mai bine la procesul politic de luare a deciziilor. „Este obligatia statului sa ajute, sa asiste minoritatile sa invete limba lor nationala, dar totodata statul este indreptatit sa se astepte de la minoritati sa invete limba de stat”, a declarat ambasadorul Poloniei in Republica Moldova, Artur Michalski.
Pe de alta parte, deputatul Vadim Misin, presedinte al comisiei drepturile omului si relatii interetnice din Parlamentul Republicii Moldova, a laudat realizarile in domeniu ale Uniunii Europene, insa a subliniat ca drepturile minoritatilor „nu trebuie impuse cu forta, dar trebuie sa fie dorite si acceptate de comunitate”. El s-a referit ca situatia etnicilor gagauzi care prefera sa invete limba rusa, decat cea gagauza. Masa rotunda „Predarea si invatarea limbii minoritare ca limba materna, predarea in limba minoritara si a limbii de stat minoritatilor” a reunit reprezentanti ai misiunilor diplomatice acreditate in Republica Moldova, ai autoritatilor si ai organizatiilor etnoculturale din tara, precum si experti si profesori din Slovacia, Ungaria, Romania si Moldova pentru un schimb de experienta si bune practici, mai relateaza sursa citata. intalnirea a fost organizata de Ambasada Ungariei la Chisinau, in parteneriat cu Biroul relatii interetnice al Republicii Moldova si Oficiul inaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului.
