de George Dragos | feb. 29, 2024 | Știri
Ambasada Federației Ruse la Stockholm a precizat, într-un mesaj postat pe canalul său oficial de Telegram, că autoritățile de la Moscova vor lua „contramăsuri” în cazul aderării Suediei la NATO, relatează mass-media internațională.
„Aceste contramăsuri vor fi de natură politică şi tehnico-militară, pentru a minimiza ameninţările la adresa securităţii naţionale a Suediei”, a subliniat reprezentanţa diplomatică rusă. Conţinutul lor „va depinde de condiţiile şi de amploarea integrării Suediei în NATO, inclusiv de posibila desfăşurare în Suedia a unor trupe, mijloace şi arme” din Alianţa Atlantică, a continuat aceasta.
Luni, Suedia a obţinut aprobarea parlamentului ungar pentru intrarea sa în Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, înlăturând astfel ultimul obstacol în calea unui proces de aderare început în urmă cu doi ani. Ţara, care a dorit să adere la NATO după ofensiva rusă din Ucraina, pune astfel capăt celor peste două sute de ani de nealiniere militară. Regatul scandinav va deveni cel de-al 32-lea membru al Alianţei Nord-Atlantice.
„Depinde de Suedia să facă o alegere suverană în ceea ce priveşte politica sa de securitate. În acelaşi timp, intrarea Suediei într-o alianţă militară ostilă Rusiei va avea consecinţe negative asupra stabilităţii în Europa de Nord şi în jurul Mării Baltice, care rămâne spaţiul nostru comun” şi care nu va deveni niciodată un „lac NATO”, au afirmat diplomaţii ruşi pe Telegram.
Aderarea Suediei, după cea a Finlandei în 2023, înseamnă că toate ţările riverane Mării Baltice, cu excepţia Rusiei, sunt acum membre ale Alianţei. Acest lucru i-a determinat pe unii observatori să numească această mare „lacul NATO”, unde Aliaţii vor putea restricţiona mişcările flotei ruse în caz de conflict. Intrarea Suediei va asigura cu siguranţă o mai bună protecţie a statelor baltice, dar Moscova va avea în continuare la dispoziţie enclava puternic înarmată Kaliningrad.
Începând din 2014, extinderea NATO a fost inclusă ca una dintre „principalele ameninţări externe” în doctrina militară a Rusiei, documentul care determină politica de apărare a ţării. Unul dintre motivele invocate de Rusia pentru atacarea Ucrainei în februarie 2022 a fost acela de a împiedica Kievul să adere la NATO.
Suedia se poate aştepta ca Rusiei „să nu-i placă” aderarea ţării la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a declarat premierul suedez Ulf Kristersson, relatează CNN.
„În ceea ce priveşte Rusia, singurul lucru la care ne putem aştepta cu siguranţă este că nu le place ca Suedia să devină membră NATO. Nici lor nu le-a plăcut ca Finlanda să devină membră NATO”, a declarat Kristersson la o conferinţă de presă la Stockholm, subliniind că ambiţiile Rusiei de a limita extinderea NATO s-au întors împotriva lor.
Kristersson a remarcat, de asemenea, natura istorică a ascensiunii ţării sale în cadrul alianţei.
„Suedia lasă în urmă 200 de ani de neutralitate şi nealiniere. Este un pas mare şi ceva ce trebuie luat în serios, dar este, de asemenea, un pas foarte natural pe care îl facem. Aderarea la NATO înseamnă că acum venim acasă la un număr mare de democraţii care cooperează pentru pace şi libertate. O cooperare foarte reuşită”, a declarat Kristersson.
Preşedintele român Klaus Iohannis a afirmat că intrarea Suediei în familia NATO va spori apărarea şi descurajarea pe flancul estic şi „vom continua sprijinul nostru puternic pentru Ucraina”.
„Astăzi au fost stabilite condiţiile pentru a primi Suedia în familia NATO. Contribuţia acestei ţări la securitatea euro-atlantică este substanţială. Cu Suedia în NATO, vom spori apărarea şi descurajarea pe flancul estic şi vom continua sprijinul nostru puternic pentru Ucraina. Împreună suntem mai puternici”, a scris Klaus Iohannis, luni pe reţeaua X.
Parlamentul ungar a ratificat, luni, aderarea Suediei la NATO, ultima etapă a aderării acestei ţări nordice la Alianţa Nord-Atlantică, după invazia Ucrainei de către Rusia, relatează AFP. Această ratificare are loc după o lungă aşteptare şi un drum haotic, în urma unor tergiversări ale Turciei urmate de un vot pozitiv în ianuarie, şi tergiversări ale premierului naţionalist ungar Viktor Orban.
Viktor Orban şi-a dat de mult acordul de principiu aderării Suediei la NATO, însă înainte de a încheia ratificarea, cerea ”respectul” Stockholmului, pe care-l cosidera prea critic faţăă de politica sa.
O vizită a premierului suedez Ulf Kristersson în Ungaria a reprezentant epilogul unui ”lung proces în vederea restabilirii încrederii”, potrivit lui Viktor Orban.
În vederea pecetluirii acestei cooperări, cele două ţări au anunţat că Budapesta a cumpărat patru avioane de luptă din Suedia, care să-i consolideze flota actuală de 14 avioane de tip Gripen.
Protocul aderării Suediei la NATO, care este necesar să fie adoptat în unanimitate de către statele membre NATO, se afla în suspans din mai 2022.
În urma votului favorabil al Parlamentului ungar de luni, legea urmează să fie promulgată de către preşedintele ungar în câteva zile.
Suedia va putea, atunci, să depună ”instrumentul aderării” la Washington, potrivit uzanţelor NATO, şi să devină al 32-lea stat membru al Alianţei Nord-Atlantice.
În cazul Finlandei, Ankara şi-a dat unda verde la 30 martie 2023, iar Helsinki a depus acest instrument la 4 aprilie şi a aderat la NATO la cinci zile după votul turc.
Stockholmul şi-a anunţat candidatura la NATO în urma invaziei ruse a Ucrainei, în acelaşi timp cu Helsinki.
În timp, însă, Ungara a amânat neîncetat ratificarea, invocând de fiecare dată alte pretexte.
Aderarea Suediei la NATO pune capăt unei perioade de 200 de ani de nealiniere militară a acestei ţări nordice, care renunţă astfel la politica sa de neutralitate adoptată după sfârşitul Războaielor Napoleoniene, în secolul al XIX-lea, şi la politica sa de nealiniere militară de după Sfârşitul Războiului Rece.
Această aderare marchează o schimbare profundă a apărării suedeze, care intră de-acum într-un colectiv, o evoluţie geopolitică majoră în regiune.
Fostul ministru social-democrat al Apărării Peter Hultqvist declara în toamna lui 2021 că putea ”garanta” că nu va participa nicodată la o aderare la NATO.
Însă invazia Ucrainei de către Rusia, la 24 februarie 2022, a marcat o cotitură spectaculoasă în rândul partidelor de la putere şi din opoziţie, iar o majoritate clară a Parlamentului a adoptat prin vot, în mai 2022, o cerere de aderare la NATO.
Aderările Suediei şi Finlandei la NATO înseamnă de-acum că pe malul Mării Baltice se află numai state membre ale Alianţei.
Astfel, unii analişti cataloghează Marea Baltică drept un ”lac NATO”. ”Aceasta este utima piesă a puzzle-ului hărţii NATO în Europa de Nord pusă la locul ei”, a declarat pentru agenția AFP un analist de la Agenţia suedeză de Cercetare a Apărării Robert Dalsjö.
de Popescu Paul | feb. 25, 2024 | Moldova Electorală
Partidul Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB), condus de Igor Munteanu, a aderat la Blocul Politic și Electoral din care fac parte PPDA, LOC și Partidul Schimbării. Decizia a fost luată la o ședință comună a Birourilor Politice ale celor patru formațiuni politice, relatează mass-media de la Chișinău.
„Noi, cei care am optat pentru această coaliție, suntem conștienți de obligația noastră de a da cetățenilor un guvern capabil să guverneze competent, onest și profesionist, în condițiile statului de drept, prin politici transparente și fiscalitate redusă. Suntem împreună pentru a pune bunăstarea populației și viitorul cetățenilor pe primul loc pe agenda politică a Republicii Moldova. Aderând la acest bloc politic și electoral, dorim să contribuim la întărirea instituțiilor democratice și pluraliste, care să asigure cetățenilor bunăstare și stabilitate”, a declarat președintele CUB, Igor Munteanu.
La rândul său, președintele Platformei DA, Dinu Plângău, a menționat că blocul celor 4 partide europene este o construcție politică deschisă, democratică și transparentă.
„Pe platforma sa, Blocul va pleda pentru dezvoltarea dinamică a inițiativei private, eliminarea barierelor în calea concurenței libere, iar proiectul de aderare la UE va fi adaptat la așteptările concrete ale populației și va fi conectat pe susținerea clasei antreprenoriale, pe scoaterea din sărăcie a satului și dezvoltarea economică durabilă, ca factor central de stabilitate și coeziune socială a tuturor cetățenilor”, a adăugat acesta.
Președintele Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, a susținut nevoia unei reforme veritabile a justiției și organelor de urmărire penală.
„Numai o justiție reformată va putea asigura tragerea la răspundere penală a crimei organizate, va face imposibilă coruperea alegătorilor, sabotarea alegerilor și a proceselor democratice. Este inadmisibilă tolerarea corupției și birocrației care alungă din țară antreprenorii mici și mijlocii – trebuie să oprim exodul capitalului și cetățenilor, să protejăm interesele mediului de afaceri prin introducerea unui moratoriu la controlul de stat și să sistăm aplicarea oricăror amenzi și sancțiuni. Statul trebuie să stimuleze antreprenoriatul și nicidecum să-l reprime. Noi cerem actualei guvernări să renunțe la modul ignorant și neprofesionist de administrare a statului, să renunțe la sistemul ”verticalei puterii de stat”, la numiri bazate exclusiv pe criterii de fidelitate politică și să adopte principiul meritocrației la selectarea și numirea conducătorilor instituțiilor și întreprinderilor de stat. Orice sistem construit în interesul unui grup politic va eșua, va dezamăgi și va pune în pericol viitorul european al Republicii Moldova”, a menționat Ștefan Gligor.
Co-președintele LOC, Alexandru Bujoreanu, a menționat în este timpul să asigure o justiție dreaptă și protecție cetățeanului într-o economie liberă de piață, în care munca este respectată, iar nedreptatea este pedepsită.
„Cerem transparență totală asupra bugetului public, a ajutoarelor de stat și a achizițiilor care se fac în numele cetățenilor, inclusiv al celor din credite și fonduri europene, fără de care, banii luați cu împrumut își vor pierde urmele, cum s-a întâmplat de atâtea ori”, a conchis Bujoreanu, citat de mass-media de la Chișinău.
de Gorea Alexandru | feb. 25, 2024 | Știri
Vineri, 23 februarie, UE a adoptat cel de al 13-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse. Măsurile restrictive sunt destinate limitării accesului Rusiei la tehnologii militare și extinderea listei persoanelor sancționate de UE. Pachetul de sancțiuni include 106 persoane și 88 de entități. Astfel, numărul total al celor sancționați de Bruxelles depășește acum pragul de 2000 de persoane și entități. Pachetul include:
- Vizarea sectorului militar și de apărare al Rusiei: noile includeri pe listă vizează peste 140 de societăți și persoane din complexul militar-industrial rus, care, printre altele, fabrică rachete, drone, sisteme de rachete antiaeriene, vehicule militare, componente de înaltă tehnologie pentru arme și alte echipamente militare. Pachetul include cu precădere entități care comercializează diverse componente-cheie pentru drone. Comisia a utilizat abordarea obiectivă și progresivă discutată anterior pentru a identifica aceste firme, combinând dovezi concrete din diferite surse, susținute de date comerciale și vamale.
- Transmiterea unui semnal puternic împotriva partenerilor Rusiei în efortul său de război: noile includeri pe listă vizează 10 societăți și persoane (ruse) implicate în transportul armamentului nord-coreean către Rusia, ministrul apărării al țării, precum și mai multe societăți și persoane din Belarus care oferă sprijin forțelor armate ruse.
- Combaterea eludării: printre noile includeri pe listă se numără o societate rusă de logistică și directorul acesteia, implicată în importuri paralele de bunuri interzise în Rusia, precum și o a treia entitate rusă implicată într-un alt sistem de achiziții publice.
- Consolidarea acțiunii UE împotriva ocupării și anexării ilegale de către Rusia a unor zone din Ucraina: printre noile includeri pe listă se numără 6 judecători și 10 funcționari din teritoriile ocupate ale Ucrainei.
- Sancționarea încălcărilor drepturilor copiilor: printre noile includeri pe listă se numără și 15 persoane și 2 entități implicate în deportarea și îndoctrinarea militară a copiilor ucraineni, inclusiv în Belarus.
Pentru a împiedica Moscova să achiziționeze vehiculele aeriene fără pilot (dronele) au fost sancționate și 27 de noi societăți din Rusia și din țări terțe care sunt asociate complexului militar-industrial al Rusiei. Au fost vizate 17 societăți ruse care sunt implicate în dezvoltarea, producția și furnizarea de componente electronice pentru complexul militar și industrial rusesc. În acest pachet au fost vizate și firme din alte state, care sprijină în mod indirect complexul militar și industrial rusesc: 4 entități din China și câte una din Kazahstan, India, Serbia, Thailanda, Sri Lanka și Turcia.
Au fost impuse și interdicții suplimentare la export pentru componente de drone. Pe lângă restricțiile ce interzic transformatoarele electronice, convertizoarele statice și inductorii care se găsesc, printre altele, în drone, noile măsuri nu permit și exportul condensatoarelor din aluminiu care au aplicații militare.
Noul pachet extinde lista țărilor partenere, incluzând și Regatul Unit, care au impus o interdicție indirectă la importurile de fier și oțel. Aceste țări partenere aplică un set de măsuri restrictive privind importurile de fier și oțel și un set de măsuri de control al importurilor care sunt în mare parte echivalente cu cele din Regulamentul (UE) nr. 833/2014 al UE. Ultimul pachet de măsuri restrictive al UE îndreptat împotriva Rusiei a fost adoptat pe 18 decembrie 2023 și viza importul și achiziționarea de diamante rusești.
În data de 23 februarie și liderul de la Casa Albă, Joe Biden a anunțat impunerea a 500 de sancțiuni noi împotriva Kremlinului pentru războiul injust din Ucraina, dar și pentru uciderea opozantului Alexei Navalnîi. „Aceste sancțiuni vor viza persoanele care au legătură cu încarcerarea lui Navalnîi, precum și sectorul financiar al Rusiei, baza industrială de apărare, rețelele de achiziții publice și cei care se sustrag sancțiunilor pe mai multe continente. Ele vor asigura că Putin va plăti un preț și mai mare pentru agresiunea sa în străinătate și pentru represiunea de acasă”, a declarat președintele SUA.
Tot în această săptămână, SUA și UE au sancționat și 7 persoane implicate în acțiuni care vizează destabilizarea, subminarea sau amenințarea suveranității și independenței Republicii Moldova:
- Chiril Guzun- fost polițist de frontieră și lider al organizației paramilitare “Scutul Poporului”, care la fel se regăsește pe lista entităților sancționate.
- Dmitri Miliutin- șeful Departamentului de Informații Operaționale al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei, responsabil pentru operațiunile Rusiei în Republica Moldova, în special în regiunea transnistreană, începând cu 2016.
- Arina Corșicova- șefa unor trusturi ce cuprind televiziunile Accent TV și Primul în Moldova, cărora li s-a suspendat licența, conducătoarea unor campanii de dezinformare organizate de Ilan Șor.
- Dumitru Chitorog- proprietarul unor canale de televiziune din Moldova ca TV6 sau Orhei TV, cu licențe suspendate, care au promovat mesaje care vizează obstrucționarea și subminarea procesului politic democratic.
- Maria Albot- consiliera pe teme externe a bașcanului UTA Găgăuzia, administratoarea fundației „Miron Șor”.
- Victor Petrov- politician, membru al Adunării Populare din autonomia găgăuză.
- Marina Tauber- deputată în Parlamentul din Republica Moldova
În data de 22 februarie, Marea Britania a anunțat impunerea de măsuri restrictive împotriva a 50 de persoane și entități. „Presiunea noastră economică internațională înseamnă că Rusia nu-şi poate permite această invazie ilegală. Sancțiunile noastre îl privează pe Putin de resursele de care are nevoie cu disperare pentru a-şi finanța războiul”, a declarat ministrul de externe britanic, David Cameron.
de George Dragos | feb. 19, 2024 | Știri
Uniunea Europeană şi-a lansat luni misiunea de protecţie a traficului maritim în Marea Roşie, perturbat de atacurile rebelilor houthi din Yemen, a anunţat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, relatează mass-media internațională.
Mai multe ţări, printre care Belgia, Italia, Germania sau Franţa, şi-au exprimat intenţia de a participa la această misiune intitulată ‘Aspides’ (‘scut’ în greaca veche). Spania a indicat că nu va lua parte la această misiune.
”Europa va asigura libertatea de navigare în Marea Roşie, în coordonare cu partenerii noştri internaţionali”, a scris Von der Leyen pe reţeaua X (fosta-Twitter).
Această misiune a fost lansată oficial de miniştrii de externe din UE, reuniţi luni la Bruxelles în Consiliul Afaceri Externe.
”Tocmai am aprobat lansarea operaţiunii militare navale Aspides, unde Italia va avea comandamentul forţelor”, a confirmat ministrul de externe italian Antonio Tajani.
Misiunea este prevăzută să dureze un an, mandat care poate fi prelungit.
Acest lucru nu înseamnă că misiunea va fi operaţională imediat. Astfel, îi va reveni comandamentului să decidă când va dispune misiunea de resurse suficiente pentru a fi deplin operaţională, ceea ce ar trebui să ia ”câteva săptămâni”, potrivit unui diplomat european.
Fregata germană ‘Hessen’ a plecat pe 8 februarie către Marea Roşie, cu un echipaj de circa 240 de persoane. Ea va fi în stare de alertă permanentă şi va putea răspunde la eventuale atacuri cu rachete, drone şi ”bărci kamikaze” telecomandate.
La rândul său, Belgia şi-a anunţat intenţia de a contribui cu fregata sa ‘Marie-Louise’, iar Franţa s-a declarat pregătită să pună la dispoziţia misiunii Aspides, una dintre fregatele sale deja prezente în Marea Roşie.
Statele membre ale UE s-au pus de acord în luna ianuarie cu privire la principiul unei misiuni de supraveghere şi patrulare în Marea Roşie, cu condiţia ca mandatul ei să fie pur defensiv.
Grecia va asigura comandamentul general al acestei misiuni, iar Italia comandamentul operaţional pe mare, a adăugat sursa diplomatică europeană.
The Wall Street Journal scrie că, din cauza războiului din Ucraina și a conflictelor din Orientul Mijlociu, industria de arme din Iran a înflorit. Iranul furnizează arme inamicilor SUA, iar furnizarea de arme a Statului Islamic reprezintă o problemă tot mai serioasă pentru Occident.
Industria de arme din Iran este în creștere rapidă, statul islamic a devenit un exportator de arme ieftine, de înaltă tehnologie. O parte au ajuns la actori non-statali din regiunea Mării Roșii.
SUA a anunțat recent că au confiscat recent un transport de arme iraniene, care erau în drum spre Yemen.
Zona este controlată de rebelii Houthi susținuți de Iran, care continuă să atace nave comerciale în Marea Roșie, iar Comandamentul central al SUA (CENTCOM) a declarat că transportul conținea componente pentru rachete și drone.
„Prin exportul acestor tehnologii și dovedindu-și eficacitatea în luptă, Iranul a schimbat probabil pentru totdeauna natura războiului asimetric. Consecințele ar putea fi devastatoare pentru marile puteri”, a declarat expertul militar Adam Rousselle pentru The Wall Street Journal, citată de DefenceRomania.
Ministrul adjunct al apărării, Mahdi Farahi, a declarat în noiembrie că Statul Islamic a vândut arme în valoare de aproape un miliard de dolari între martie 2022 și martie 2023.
Industria de arme din Iran este controlată de Corpul Gărzii Revoluționare Islamice care furnizează arme și grupurilor care operează în regiunea Orientului Mijlociu. Atât Hezbollah, cât și Hamas primesc arme din Iran.
Misiunea Iranului la Organizația Națiunilor Unite a declarat că, potrivit dreptului internațional și rezoluțiilor Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, țara nu are restricții sau interdicții privind cumpărarea și vânzarea de arme. Deși ONU a ridicat restricțiile asupra Iranului anul trecut, nici SUA, nici UE nu au ridicat aceste restricții.
de Gorea Alexandru | feb. 19, 2024 | Știri
În urma summit-ului NATO de la Vilnius, din 2023, liderii statelor din G7 au semnat o declarație prin care s-au angajat să încheie acorduri bilaterale cu Ucraina, oferindu-i astfel garanții de securitate pe termen lung. Aceste acorduri sunt menite să sprijine Ucraina în fața agresiunii ruse și să contribuie la restabilirea granițelor sale recunoscute din 1991.
Primul acord de securitate a fost semnat între Ucraina și Marea Britanie în ianuarie 2024. Acesta nu include garanții de securitate, echivalente cu articolul 5 din cadrul Alianței Nord-Atlantice, dar obligă Regatul Unit să ofere sprijin Ucrainei. Cele mai importante prevederi sunt: acordarea sprijinului economic și militar în vederea restabilirii granițelor recunoscute ale Ucrainei din 1991, prevenirea agresiunilor din partea Rusiei, aprofundarea colaborării în sectorul apărării, securității cibernetice și schimbului de informații. Ajutorul financiar britanic, pentru 2024, urmează să însumeze 2,5 miliarde de lire sterline. Documentul are o perioadă de 10 ani și poate fi prelungit. Acesta a fost descris de Volodimir Zelenski drept un „acord de securitate fără precedent”. „Dacă s-ar fi ajuns la astfel de garanții în 1991, în special cu Marea Britanie, atunci războiul nu ar fi început.”, a mai adăugat liderul de la Kiev. Documentul este făcut public, însă anexele acestuia au fost catalogate drept strict secrete.
Exemplul britanicilor a fost urmat și de liderii din Uniunea Europeană. În data de 16 februarie, Emmanuel Macron și Volodimir Zelenski au semnat la Paris un acord de securitate similar. Franța și-a reafirmat angajamentul de susținere a Ucrainei în lupta sa pentru eliberarea teritoriilor ocupate. Printre domeniile de cooperare se enumeră: securitatea cibernetică, protecția infrastructurii critice, spionaj și contraspionaj, industria militară și de apărare, asistență umanitară, sprijin pentru reconstrucție și altele. Sprijinul financiar pentru Ucraina în 2024 din partea Franței va fi de 3 miliarde euro. În ianuarie, Franța a anunțat formarea unei coaliții a artileriei, cu scopul de a consolida capacitățile armatei ucrainene. La coaliție participă 23 de state. Ministrul francez al apărării a declarat că vor produce 78 de tunuri Caesar în 2024, care vor fi destinate Ucrainei.
Tot în data de 16 februarie, un acord de securitate a fost semnat între Berlin și Kiev. Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că acordul de securitate dintre cele două țări reprezintă un pas istoric în susținerea Ucrainei. Pe lângă susținerea neclintită a Germania pentru eliberarea teritoriilor ucrainene ocupate de forțele ruse, cancelarul german a făcut câteva precizări privind sprijinul militar. Ajutorul german cuprinde furnizarea a 36 de obuziere din stocurile industriale, 120.000 de proiectile de artilerie, două sisteme suplimentare de apărare aeriană și rachete Iris-T. Pentru 2024, asistența financiară germană va atinge cifra de 6 miliarde euro.
Ihor Jovkva, adjunctul șefului Oficiului Președintelui Ucrainei, a declarată că pe lângă acordurile de securitate din prezent, se duc negocieri active cu peste alte 10 țări. Printre acestea sunt: Olanda, Danemarca, România și Polonia. Oficialul ucrainean a adăugat: „Nu dorim să repetăm experiența infamă a declaraţiei de la Budapesta, care a rămas doar o declarație”.
Aceste acorduri de securitate, deși nu sunt considerate „garanții de securitate” în sensul tradițional, au un rol esențial în menținerea stabilității și păcii în regiune. Ele oferă Ucrainei siguranță în fața agresiunii ruse și că va primi sprijinul necesar pentru a-și apăra integritatea teritorială. De asemenea, aceste acorduri reprezintă un semnal că statele semnatare sunt unite împotriva amenințării ruse și că sunt hotărâte să acționeze împreună pentru a contracara agresiunea și destabilizarea provocate de Rusia în regiune. La Conferința de Securitate de la München, președintele ucrainean a subliniat necesitatea unui sprijin militar mai mare pentru Ucraina, care să o ajute să câștige războiul. Această declarație a fost făcută în timp ce soldații ucraineni părăseau Avdiivka, ultimul punct de front care rămăsese neschimbat din 2014.
