Uniunea Europeană şi-a lansat luni misiunea de protecţie a traficului maritim în Marea Roşie, perturbat de atacurile rebelilor houthi din Yemen, a anunţat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, relatează mass-media internațională.
Mai multe ţări, printre care Belgia, Italia, Germania sau Franţa, şi-au exprimat intenţia de a participa la această misiune intitulată ‘Aspides’ (‘scut’ în greaca veche). Spania a indicat că nu va lua parte la această misiune.
”Europa va asigura libertatea de navigare în Marea Roşie, în coordonare cu partenerii noştri internaţionali”, a scris Von der Leyen pe reţeaua X (fosta-Twitter).
Această misiune a fost lansată oficial de miniştrii de externe din UE, reuniţi luni la Bruxelles în Consiliul Afaceri Externe.
”Tocmai am aprobat lansarea operaţiunii militare navale Aspides, unde Italia va avea comandamentul forţelor”, a confirmat ministrul de externe italian Antonio Tajani.
Misiunea este prevăzută să dureze un an, mandat care poate fi prelungit.
Acest lucru nu înseamnă că misiunea va fi operaţională imediat. Astfel, îi va reveni comandamentului să decidă când va dispune misiunea de resurse suficiente pentru a fi deplin operaţională, ceea ce ar trebui să ia ”câteva săptămâni”, potrivit unui diplomat european.
Fregata germană ‘Hessen’ a plecat pe 8 februarie către Marea Roşie, cu un echipaj de circa 240 de persoane. Ea va fi în stare de alertă permanentă şi va putea răspunde la eventuale atacuri cu rachete, drone şi ”bărci kamikaze” telecomandate.
La rândul său, Belgia şi-a anunţat intenţia de a contribui cu fregata sa ‘Marie-Louise’, iar Franţa s-a declarat pregătită să pună la dispoziţia misiunii Aspides, una dintre fregatele sale deja prezente în Marea Roşie.
Statele membre ale UE s-au pus de acord în luna ianuarie cu privire la principiul unei misiuni de supraveghere şi patrulare în Marea Roşie, cu condiţia ca mandatul ei să fie pur defensiv.
Grecia va asigura comandamentul general al acestei misiuni, iar Italia comandamentul operaţional pe mare, a adăugat sursa diplomatică europeană.

The Wall Street Journal scrie că, din cauza războiului din Ucraina și a conflictelor din Orientul Mijlociu, industria de arme din Iran a înflorit. Iranul furnizează arme inamicilor SUA, iar furnizarea de arme a Statului Islamic reprezintă o problemă tot mai serioasă pentru Occident.

Industria de arme din Iran este în creștere rapidă, statul islamic a devenit un exportator de arme ieftine, de înaltă tehnologie. O parte au ajuns la actori non-statali din regiunea Mării Roșii.

SUA a anunțat recent că au confiscat recent un transport de arme iraniene, care erau în drum spre Yemen. 

Zona este controlată de rebelii Houthi susținuți de Iran, care continuă să atace nave comerciale în Marea Roșie, iar Comandamentul central al SUA (CENTCOM) a declarat că transportul conținea componente pentru rachete și drone. 

„Prin exportul acestor tehnologii și dovedindu-și eficacitatea în luptă, Iranul a schimbat probabil pentru totdeauna natura războiului asimetric. Consecințele ar putea fi devastatoare pentru marile puteri”, a declarat expertul militar Adam Rousselle pentru The Wall Street Journal, citată de DefenceRomania. 

Ministrul adjunct al apărării, Mahdi Farahi, a declarat în noiembrie că Statul Islamic a vândut arme în valoare de aproape un miliard de dolari între martie 2022 și martie 2023. 

Industria de arme din Iran este controlată de Corpul Gărzii Revoluționare Islamice care furnizează arme și grupurilor care operează în regiunea Orientului Mijlociu. Atât Hezbollah, cât și Hamas primesc arme din Iran. 

Misiunea Iranului la Organizația Națiunilor Unite a declarat că, potrivit dreptului internațional și rezoluțiilor Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, țara nu are restricții sau interdicții privind cumpărarea și vânzarea de arme. Deși ONU a ridicat restricțiile asupra Iranului anul trecut, nici SUA, nici UE nu au ridicat aceste restricții.