Vineri, 23 februarie, UE a adoptat cel de al 13-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse. Măsurile restrictive sunt destinate limitării accesului Rusiei la tehnologii militare și extinderea listei persoanelor sancționate de UE. Pachetul de sancțiuni include 106 persoane și 88 de entități. Astfel, numărul total al celor sancționați de Bruxelles depășește acum pragul de 2000 de persoane și entități. Pachetul include:

• Vizarea sectorului militar și de apărare al Rusiei: noile includeri pe listă vizează peste 140 de societăți și persoane din complexul militar-industrial rus, care, printre altele, fabrică rachete, drone, sisteme de rachete antiaeriene, vehicule militare, componente de înaltă tehnologie pentru arme și alte echipamente militare. Pachetul include cu precădere entități care comercializează diverse componente-cheie pentru drone. Comisia a utilizat abordarea obiectivă și progresivă discutată anterior pentru a identifica aceste firme, combinând dovezi concrete din diferite surse, susținute de date comerciale și vamale.
• Transmiterea unui semnal puternic împotriva partenerilor Rusiei în efortul său de război: noile includeri pe listă vizează 10 societăți și persoane (ruse) implicate în transportul armamentului nord-coreean către Rusia, ministrul apărării al țării, precum și mai multe societăți și persoane din Belarus care oferă sprijin forțelor armate ruse.
• Combaterea eludării: printre noile includeri pe listă se numără o societate rusă de logistică și directorul acesteia, implicată în importuri paralele de bunuri interzise în Rusia, precum și o a treia entitate rusă implicată într-un alt sistem de achiziții publice.
• Consolidarea acțiunii UE împotriva ocupării și anexării ilegale de către Rusia a unor zone din Ucraina: printre noile includeri pe listă se numără 6 judecători și 10 funcționari din teritoriile ocupate ale Ucrainei.
• Sancționarea încălcărilor drepturilor copiilor: printre noile includeri pe listă se numără și 15 persoane și 2 entități implicate în deportarea și îndoctrinarea militară a copiilor ucraineni, inclusiv în Belarus.

Pentru a împiedica Moscova să achiziționeze vehiculele aeriene fără pilot (dronele) au fost sancționate și 27 de noi societăți din Rusia și din țări terțe care sunt asociate complexului militar-industrial al Rusiei. Au fost vizate 17 societăți ruse care sunt implicate în dezvoltarea, producția și furnizarea de componente electronice pentru complexul militar și industrial rusesc. În acest pachet au fost vizate și firme din alte state, care sprijină în mod indirect complexul militar și industrial rusesc: 4 entități din China și câte una din Kazahstan, India, Serbia, Thailanda, Sri Lanka și Turcia.

Au fost impuse și interdicții suplimentare la export pentru componente de drone. Pe lângă restricțiile ce interzic transformatoarele electronice, convertizoarele statice și inductorii care se găsesc, printre altele, în drone, noile măsuri nu permit și exportul condensatoarelor din aluminiu care au aplicații militare.

Noul pachet extinde lista țărilor partenere, incluzând și Regatul Unit, care au impus o interdicție indirectă la importurile de fier și oțel. Aceste țări partenere aplică un set de măsuri restrictive privind importurile de fier și oțel și un set de măsuri de control al importurilor care sunt în mare parte echivalente cu cele din Regulamentul (UE) nr. 833/2014 al UE. Ultimul pachet de măsuri restrictive al UE îndreptat împotriva Rusiei a fost adoptat pe 18 decembrie 2023 și viza importul și achiziționarea de diamante rusești.

În data de 23 februarie și liderul de la Casa Albă, Joe Biden a anunțat impunerea a 500 de sancțiuni noi împotriva Kremlinului pentru războiul injust din Ucraina, dar și pentru uciderea opozantului Alexei Navalnîi. „Aceste sancțiuni vor viza persoanele care au legătură cu încarcerarea lui Navalnîi, precum și sectorul financiar al Rusiei, baza industrială de apărare, rețelele de achiziții publice și cei care se sustrag sancțiunilor pe mai multe continente. Ele vor asigura că Putin va plăti un preț și mai mare pentru agresiunea sa în străinătate și pentru represiunea de acasă”, a declarat președintele SUA.

Tot în această săptămână, SUA și UE au sancționat și 7 persoane implicate în acțiuni care vizează destabilizarea, subminarea sau amenințarea suveranității și independenței Republicii Moldova:

1. Chiril Guzun- fost polițist de frontieră și lider al organizației paramilitare “Scutul Poporului”, care la fel se regăsește pe lista entităților sancționate.
2. Dmitri Miliutin- șeful Departamentului de Informații Operaționale al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei, responsabil pentru operațiunile Rusiei în Republica Moldova, în special în regiunea transnistreană, începând cu 2016.
3. Arina Corșicova- șefa unor trusturi ce cuprind televiziunile Accent TV și Primul în Moldova, cărora li s-a suspendat licența, conducătoarea unor campanii de dezinformare organizate de Ilan Șor.
4. Dumitru Chitorog- proprietarul unor canale de televiziune din Moldova ca TV6 sau Orhei TV, cu licențe suspendate, care au promovat mesaje care vizează obstrucționarea și subminarea procesului politic democratic.
5. Maria Albot- consiliera pe teme externe a bașcanului UTA Găgăuzia, administratoarea fundației „Miron Șor”.
6. Victor Petrov- politician, membru al Adunării Populare din autonomia găgăuză.
7. Marina Tauber- deputată în Parlamentul din Republica Moldova

În data de 22 februarie, Marea Britania a anunțat impunerea de măsuri restrictive împotriva a 50 de persoane și entități. „Presiunea noastră economică internațională înseamnă că Rusia nu-şi poate permite această invazie ilegală. Sancțiunile noastre îl privează pe Putin de resursele de care are nevoie cu disperare pentru a-şi finanța războiul”, a declarat ministrul de externe britanic, David Cameron.