Rusia continua razboiul cu ONG-urile finantate din afara tarii, pe motiv ca ar reprezenta interesele unor puteri straine. Un tribunal rus a condamnat pentru prima data, joi, un ONG, si anume asociatia rusa Golos, la o amenda de aproximativ 7.500 de euro deoarece nu s-a inscris in registrul „agentilor straini”, asa cum cere o lege controversata, a anuntat presa rusa, relateaza AFP. ONG-ul s-a remarcat, in timpul ultimelor alegeri legislative si prezidentiale, pentru denuntarea unor fraude masive in beneficiul partidului aflat la putere. El a fost condamnat la plata unei amenzi de 300.000 de ruble deoarece nu a respectat o lege noua ce obliga ONG-urile care benficiaza de finantare straina si care au „o activitate politica” sa se inscrie intr-un registru al „agentilor straini” si sa se prezinte ca atare in orice activitate publica. La tribunal, Golos nu si-a recunoscut culpabilitatea, dezmintind ca ar avea „activitati politice” si ar primi finantari straine. ONG-ul a anuntat ca va face apel. „Noi vom face apel la aceasta decizie ilegala si nefondata”, a anuntat un avocat al asociatiei, citat intr-un comunicat.
Renuntari fortate
La randul sau, Ministerul Justitiei a anuntat ca asociatia Golos, care a primit de la Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului din Norvegia, in octombrie 2012, Premiul Andrei Saharov pentru Libertate, a beneficiat, in realitate, de finantari straine. insa ONG-ul a precizat ca a renuntat la aceste fonduri din cauza intrarii in vigoare a legii privind agentii straini, afirmatii care au fost confirmate la tribunal de catre un reprezentant al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Norvegia. Reprezentantul a precizat ca banii, virati initial intr-un cont de tranzit, au fost inapoiati expeditorului. In perioada stalinista, termenul de „agent strain” era aplicat opozantilor reali sau presupusi, acestia fiind, pe atunci, impuscati sau trimisi in lagare. De asemenea, autoritatile sovietice l-a folosit, in anii ’70 si ’80, pentru a-i califica pe disidenti, acuzati sa se afla in solda Occidentului. Pentru moment, niciun ONG nu s-a inscris in noul registru. Golos este primul ONG condamnat la plata unei amenzi, in baza acestei legi, care vizeaza, de asemenea, asociatii pentru apararea drepturilor omului, organizatii ecologice, uniuni ale comunitatilor religioase sau fundatii pentru ajutorarea bolnavilor. Miercuri, autoritatile ruse au cerut unui ONG pentru ajutorarea persoanelor bolnave de mucoviscidoza sa se inscrie in registrul „agentilor straini” deoarece a primit o subventie din partea unui ONG strain. O angajata a asociatiei, Olga Alekina, a anuntat pentru AFP ca acest ONG, ajutor pentru bolnavii de mucoviscidoza, va refuza sa se inscrie in registrul „agentilor straini”.
Presedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, considera ca decizia Curtii Constitutionale in cazul desemnarii premierului Vlad Filat a fost una politica, potrivit Pro TV Chisinau. „Este vorba de o eroare a Curtii Constitutionale, o decizie politica. Este vorba de aprecieri politice, dar, daca ei spun acest lucru, ma supun. Am fost multumit de activitatea guvernului si a primului-ministru. In Europa, toti ma rugau sa transmit multumiri acestor doua persoane, Filat si Leanca. in tara asta, chiar se lucreaza”, a declarat Nicolae Timofti in cadrul sedintei de prezentare a noului premier interimar Iurie Leanca. Ministrul de Externe Iurie Leanca a preluat, joi, interimatul functiei de premier, dupa ce Curtea Constitutionala a stabilit zilele trecute ca postul i-ar fi fost atribuit ilegal lui Vlad Filat. In paralel, Partidul Comunistilor din Republica Moldova (PCRM) a propus, la inceputul sedintei de joi, doua initiative care prevad revocarea din functie a presedintelui Parlamentului, Marian Lupu, relateaza PRO TV Chisinau. Artur Resetnicov, un deputat al fractiunii comunistilor din Parlamentul Republicii Moldova, a propus, joi, ca proiectul care se refera la initiativa PCRM privind revocarea presedintelui Parlamentului prin vot secret sa fie inclus pe ordinea de zi. Liderul PCRM, Vladimir Voronin de asemenea i-a propus lui Marian Lupu, liderul Partidului Democrat din Moldova (PDM), sa-si prezinte demisia. „Domnule Lupu, cand o sa realizati programul ce prevede varianta zero? Poate va prezentati demisia”, a declarat Voronin. Demersul PCRM pare a fi sustinut de Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM). Liderul fractiunii PLDM, Valeriu Strelet, i-a sugerat lui Marian Lupu sa se gandeasca la o eventuala demisie si sa-si respecte o promisiune anterioara.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) va anunta martea viitoare o decizie in cazul Iuliei Timosenko, ai carei avocati au reclamat ca a fost privata de ingrijiri medicale in timpul detentiei. Condamnata in august 2012 la sapte ani de inchisoare, Iulia Timosenko a sesizat CEDO la cateva zile dupa plasarea in arest preventiv, denuntand incalcarea unor drepturi fundamentale. Timosenko sustine ca nu a beneficiat de tratament medical adecvat in intervalul august 2011 – mai 2012. Decizia CEDO va putea fi contestata in recurs. In paralel, deputatii partidului de opozitie ucraineana au cerut la finele saptamanii trecute eliberarea Iuliei Timosenko, care executa o pedeapsa de sapte ani de inchisoare pentru abuz de putere, solicitand si demisia guvernului. „Cererea noastra politica este eliberarea Iuliei Timosenko si reintoarcerea acesteia pe scena politica”, a declarat unul dintre liderii opozitiei din Parlamentul ucrainean, Arseni Iateniuc. „Ucraina are un guvern fara talent si un presedinte fara talent care trebuie constrans sa demisioneze”, a declarat Iateniuc. Opozitia a esuat la votul unei motiuni de cenzura, care nu a primit decat 190 de voturi, din cele 226 necesare.
Liderul liberal, Mihai Ghimpu, a declarat marti seara in cadrul unui emisiuni televizate ca faptul ca scenariul lui Vlad Filat nu a mers precum si-ar fi dorit este si mana PD-ului, care oricum nu l-ar fi ajutat. A fost scenariul scris de Filat pentru altii si altii acum au intors foaia. Tot ceea ce a facut acum Partidul Democrat cu Filat, doar i-a aratat cum a procedat el cu ei. PD nu ar fi votat pentru Filat, pun capul, i-a dat o lectie, sa stie ce inseamna recunostinta. Cu colegii de partid trebuie sa fii corect, dar cu colegii din alte partide cu atat mai mult”, a adaugat Ghimpu. El a mai spus ca aceasta cadere a lui Vlad Filat este un rezultat al comportamentului sau din ultimii ani. „El a fost cel care a denuntat acordul, a tradat si s-a jucat cu PCRM. S-a comportat porceste, si cu noi, si cu Urechean si cu cei din PD”, a tunat Ghimpu.
Rusia a precizat marti, prin vocea seful diplomatiei sale, Serghei Lavrov, ca analizeaza modificarile anuntate de SUA la sistemul antiracheta, dar solicita in continuare garantii ca scutul nu e indreptat impotriva capabilitatilor sale. Declaratia vine la o luna dupa ce SUA au anuntat ca renunta la faza a 4-a a sistemului antiracheta din Europa, adica etapa care a iritat cel mai mult Rusia. Lavrov a spus ca a discutat marti despre scut cu omologii sai din NATO, inclusiv cu secretarul de stat american, John Kerry. SUA au anuntat in martie a.c. modificarea programul de aparare anti-racheta prin renuntarea la faza a 4-a, care presupunea amplasarea in Europa a unor interceptori anti-racheta de tip avansat. Subsecretarul de Stat american Rose Gottemoeller a declarat luni ca „rusii sunt negociatori buni” si ca trebuie sa fii dur si sa iti cunosti interesul in negocierile cu ei. El si-a exprimat increderea in posibilitatea incheierii unui acord cu Rusia in privinta apararii antiracheta. Gottemoeller a subliniat ca Statele Unite sunt „foarte, foarte angajate in toate cele trei faze ale Abordarii Adaptive in Etape privind Apararea Antiracheta din Europa (EPAA) si vor continua sa mearga mai departe cu implementarea sa deplina”, dupa recenta reajustare a proiectului, prin renuntarea la faza a IV-a. Ea a reiterat ca aceasta decizie a fost luata pe baza unor probleme tehnice si de buget, nu ca un raspuns la ingrijorarile Rusiei, si a calificat-o drept „o decizie foarte inteleapta”.
Rusia continua razboiul cu ONG-urile finantate din afara tarii, pe motiv ca ar reprezenta interesele unor puteri straine. Un tribunal rus a condamnat pentru prima data, joi, un ONG, si anume asociatia rusa Golos, la o amenda de aproximativ 7.500 de euro deoarece nu s-a inscris in registrul „agentilor straini”, asa cum cere o lege controversata, a anuntat presa rusa, relateaza AFP. ONG-ul s-a remarcat, in timpul ultimelor alegeri legislative si prezidentiale, pentru denuntarea unor fraude masive in beneficiul partidului aflat la putere. El a fost condamnat la plata unei amenzi de 300.000 de ruble deoarece nu a respectat o lege noua ce obliga ONG-urile care benficiaza de finantare straina si care au „o activitate politica” sa se inscrie intr-un registru al „agentilor straini” si sa se prezinte ca atare in orice activitate publica. La tribunal, Golos nu si-a recunoscut culpabilitatea, dezmintind ca ar avea „activitati politice” si ar primi finantari straine. ONG-ul a anuntat ca va face apel. „Noi vom face apel la aceasta decizie ilegala si nefondata”, a anuntat un avocat al asociatiei, citat intr-un comunicat.
