de Dana Pojar | apr. 17, 2013 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, UE, Uncategorized @ro
Rusia a distrus peste 70% din arsenalul sau de arme chimice din perioada razboiului rece, a caror distrugere integrala era prevazuta initial, ca si pentru SUA, in aprilie anul trecut, a anuntat miercuri un responsabil al Ministerului rus al Industriei si Comertului. ‘In aceasta zi, am distrus peste 29.000 de tone, adica 73% din stocul rus’, a declarat Viktor Kolstov, director al departamentului ministerului insarcinat cu supravegherea respectarii angajamentelor internationale ale Rusiei in domeniu, citat de mass-media occidentala. Rusia si SUA, care au strans in timpul razboiului rece enorme stocuri de arme chimice, s-au angajat sa le distruga inainte de aprilie 2012, in baza Conventiei din 1997 privind interzicerea armelor chimice. Cele doua tari au anuntat apoi ca nu sunt in masura sa respecte acest calendar. SUA, care au distrus aproximativ 90% din stocul lor, au stabilit anul 2023 ca termen pana la care sa finalizeze distrugerea arsenalului chimic. La randul sau, Rusia s-a angajat anul trecut sa distruga stocul sau de arme chimice pana in decembrie 2015. Organizatia pentru interzicerea armelor chimice (OIAC), insarcinata cu supravegherea respectarii Conventiei din 1997, a acceptat acest nou calendar. Aproape 200 de tari au aderat la Conventia din 1997, care interzice cercetarea, producerea, stocarea si utilizarea armelor chimice.
de Razvan Iorga | apr. 17, 2013 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Liderul comunistilor revine din nou in atentia mass-media de la Chisinau dupa ce a facut din nou o demonstratie de nationalism, relateaza mass-media de la Chisinau.El a declarat miercuri ca limba romana n-a existat niciodata si ca datorita lui in constitutie Republica Moldova are ca limba de stat „limba moldoveneasca”. In vederea unei prezente cat mai mare la alocutiunea sa pe care a avut la Universitatea Libera Internationala din Moldova (ULIM), mai multe examene programate pentru astazi au fost mutate in alta zi pentru ca studentii sa participle la eveniment. “Eu, fiind deputat in ultimul soviet suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti la 31 august 1989 constient am ridicat mana pentru legea limbii de stat, legea despre functionarea limbilor in RSSM in care este stipulat ca limba noastra este moldoveneasca. Ce fac ei astazi? Unde e limba moldoveneasca? Ei nu inteleg si nu stiu ca limba romana ca atare nu exista si nu a existat niciodata? Ea a fost rezultatul crearii statului roman”, a declarat Voronin. El a adaugat ca “Romania cand s-a format ca stat a luat limba noastra moldoveneasca si a numit-o romana pentru ca statul se numea Romania”. „Intrebati romanii de peste Prut cum numesc limba lor in Romania – limba moldoveneasca”, a adaugat Voronin. Reactia studentilor la discursul lui Voronin despre limba vorbita in Republica Moldova a fost diferita. O parte dintre ei au ras, iar altii au preferat sa paraseasca sala.
de Camelia Rada | apr. 17, 2013 | Federatia Rusa, Info Militar, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Desi oficialii de la Moscova au criticat continuu dorintele SUA de a amplasa elementele ale scutului antiracheta in Europa, autoritatile ruse spun ca acest complex militar nu mai reprezinta o amenintare la adresa Rusiei datorita capacitatii sporite ruse de a penetra acest dispozitiv. „Fortele strategice ale Rusiei sunt capabile sa penetreze scutul antiracheta al Statelor Unite, care nu mai reprezinta o amenintare la adresa tarii”, a declarat vicepremierul Dmitri Rogozin marti, la Londra, relateaza RIA Novosti in pagina electronica. „Am solutionat problema penetrarii scutului antiracheta. Regretam ca Statele Unite isi irosesc banii cu apararea antiracheta si ne obliga si pe noi sa facem la fel. Scutul antiracheta nu reprezinta nimic pentru noi, este o cacealma. El nu reprezinta o amenintare militara, dar ramâne o problema politica si economica”, a declarat Rogozin, intr-o vizita la Ambasada Rusiei din Londra. El a adaugat ca cea mai mare parte a criticilor Moscovei sunt cauzate de faptul ca scutul antiracheta planuit este „provocator” si „excesiv prin natura”, iar din acest motiv obliga alte tari sa isi intensifice apararea strategica. Rusia a fost „nevoita sa caute un raspuns intelept si asimetric”, a subliniat vicepremierul rus, insarcinat cu supervizarea industriei Apararii a Rusiei. „Efectuam un program de reinarmare, pâna in 2020, care ne va permite sa ne reinnoim suta la suta fortele strategice. Acest lucru va fi realizat in cadrul angajamentelor internationale” ruse, a adaugat Rogozin.
Bani pentru asteroizi
Vicepremierul rus a mai declarat ca, din cauza unor probleme de aparare antiracheta, unele tari sunt nevoite sa isi redicrectioneze atentia catre acest domeniu si sa il finanteze cu fonduri destinate altor nevoi importante, ca amenintarea reprezentata de asteroizi. „Noi ne-am confruntat recent cu evenimentul (ploii de meteoriti) de la Celiabinsk. Nimeni nu poate sa spuna daca vor urma si alte asemenea incidente, daca suntem asigurati impotriva loviturilor meteoritilor. Cercetatorii sunt uimiti de modul in care sunt cheltuite miliarde pe scutul antiracheta, in timp ce o amenintare din spatiu la adresa intregii umanitati este ignorata”, a subliniat el. Rusia cauta cooperarea internationala in crearea unui sistem global de monitorizare si schimb de informatii cu privire la potentiale obiecte spatiale periculoase, a mai declarat Rogozin.
de Razvan Iorga | apr. 17, 2013 | R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Republica Moldova si Ucraina au discutat despre modalitatile de fluidizare la a circulatiei la frontiera dintre cele doua tari. In acest sens, discutiile au fost purtate de catre viceministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova Andrei Popov si omologul sau ucrainean, Andrei Olefirov. Cei doi viceministri de Externe au avut aceste discutii, in cadrul unei vizite de lucru la Palanca, unde s-au intâlnit cu conducerea raionului Stefan Voda si a satului Palanca si reprezentantii Serviciului Vamal si ai Departamentului Politiei de Frontiera, informeaza Publika TV. Totodata, Chisinaul a reiterat interesul sau in semnarea proiectului Acordului moldo-ucrainean privind comertul transfrontalier. Viceministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova Andrei Popov a multumit Misiunii EUBAM pentru contributia adusa la consolidarea relatiilor moldo-ucrainene. Oficialul a atras atentia asupra asistentei consultative acordata serviciilor vamale si de graniceri ale ambelor state, in special, in preluarea celor mai bune practici europene in materie de securizare a frontierei.
Discutii cu oficialii europeni
In paralel cu discutiile moldo-ucrainene, la Chisinau s-a purtat marti a 4-a runda de negocieri Uniunea Europeana – Republica Moldova. in cadrul reuniunii, au fost abordate aspecte privind angajamentul Republicii Moldova in domeniul respectarii drepturilor omului. De asemenea, cele doua parti au discutat despre cooperarea cu organizatiile internationale, in special cu ONU, dialogul fiind axat pe lupta impotriva violentei, libertatea de exprimare, lupta impotriva oricarui tip de discriminare si drepturile copiilor. Reprezntantii UE si-au exprimat disponibilitatea de a continua sprijinul oferit Moldovei in acest proces.
de Anatol Terzi | apr. 16, 2013 | Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Chisinaul investeste mai mult pentru propria aparare, arata cel mai recent studiu al Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace (SIPRI) de la Stockholm. Cheltuielile din domeniul apararii sau marit cu circa un milion de dolari in 2012. Potrivit documentului, in 2012, Republica Moldova a cheltuit 21,8 milioane de dolari ceea ce constituie cu un milion de dolari mai mult decat in anul precedent (20,8 milioane de dolari). Astfel, in Europa pentru inarmare doar Islanda aloca mai puține fonduri (17,4 milioane de dolari) decat Republica Moldova. Cu cota de 0,3% din PIB, Republica Moldova ramane totusi in josul clasamentului cheltuielilor pentru inzestrarea militara, mai putin si decat Malta, o tara cu 400.000 de locuitori ce cheltuie de 2,5 ori mai mult pe armament decat Republica Moldova. in 2012, pentru prima data de la prabusirea Uniunii Sovietice, cota cheltuielilor militare mondiale a SUA a coborat sub 40 la suta. O tendința de scadere a inceput in 2011 si s-a accelerat in 2012, cu o micsorare a cheltuielilor militare americane pana la 682 miliarde dolari. Asta in timp ce, China, aflata pe locul al doilea, in 2012, si-a crescut cheltuielile cu 7,8 la suta (11,5 miliarde dolari), iar Rusia, aflata pe locul al treilea, si-a crescut cheltuielile cu 16 la suta (12,3 miliarde dolari). in ceea ce priveste cheltuielile militare in Europa de Est, experții de la SIPRI noteaza ca acestea au crescut cu 15,3 la suta in 2012, fiind cea mai mare crestere regionala. Cel mai mari alocari in acest domeniu le-a facut Ucraina, care si-a marit bugetul cu 24%. Kievul aloca anual 2,7% din PIB, in timp ce Romania face o alocare de numai 1,3%.
Rusia a distrus peste 70% din arsenalul sau de arme chimice din perioada razboiului rece, a caror distrugere integrala era prevazuta initial, ca si pentru SUA, in aprilie anul trecut, a anuntat miercuri un responsabil al Ministerului rus al Industriei si Comertului. ‘In aceasta zi, am distrus peste 29.000 de tone, adica 73% din stocul rus’, a declarat Viktor Kolstov, director al departamentului ministerului insarcinat cu supravegherea respectarii angajamentelor internationale ale Rusiei in domeniu, citat de mass-media occidentala. Rusia si SUA, care au strans in timpul razboiului rece enorme stocuri de arme chimice, s-au angajat sa le distruga inainte de aprilie 2012, in baza Conventiei din 1997 privind interzicerea armelor chimice. Cele doua tari au anuntat apoi ca nu sunt in masura sa respecte acest calendar. SUA, care au distrus aproximativ 90% din stocul lor, au stabilit anul 2023 ca termen pana la care sa finalizeze distrugerea arsenalului chimic. La randul sau, Rusia s-a angajat anul trecut sa distruga stocul sau de arme chimice pana in decembrie 2015. Organizatia pentru interzicerea armelor chimice (OIAC), insarcinata cu supravegherea respectarii Conventiei din 1997, a acceptat acest nou calendar. Aproape 200 de tari au aderat la Conventia din 1997, care interzice cercetarea, producerea, stocarea si utilizarea armelor chimice.