Ziua internaţională a Mării Negre este marcată anual la 31 octombrie. La această dată a fost semnat în 1996, la Istanbul, Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră, de către cele şase ţări riverane Mării Negre, respectiv Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia şi Ucraina.
Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră este un document care conţine cel mai complet set de strategii şi măsuri pentru salvarea şi reabilitarea Mării Negre, notează site-ul zimn.marenostrum.ro. A fost semnat în cadrul Conferinţei Miniştrilor Mediului din ţările riverane Mării Negre, desfăşurate la Istanbul, la 30-31 octombrie 1996, şi promovează colaborarea tuturor ţărilor costiere în vederea reducerii impactului poluării asupra ecosistemului marin. Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră reprezintă rezultatul a trei ani de studii, cercetări şi consultări, care au confirmat faptul că mediul Mării Negre este puternic afectat. Reziduurile transportate de râurile din 17 ţări, pescuitul excesiv şi deversările necontrolate de produse petroliere au produs dezechilibre ecologice în Marea Neagră, în ultimii 35 de ani.

Demersurile privind această colaborare se conturaseră deja cu câţiva ani mai devreme. Potrivit site-ului www.mae.ro, la 21 aprilie 1992, fusese semnată, la Bucureşti, de cele şase state, Convenţia privind protecţia Mării Negre împotriva poluării, ratificată de România prin Legea 98/1992. „În 1992, la Bucureşti, statele riverane Mării Negre, pe deplin conştiente de problemele cu care se confruntă această regiune, au semnat Convenţia pentru protecţia Mării Negre împotriva poluării. România este depozitarul acestui important document, ratificat de toate statele semnatare, prin care acestea se angajează să depună toate eforturile pentru refacerea diversităţii ecologice a ecosistemului marin Marea Neagră. Astfel, s-a creat cadrul instituţional legal pentru adoptarea măsurilor de conservare şi protecţie a ecosistemului marin Marea Neagră. Convenţia pentru protecţia Mării Negre împotriva poluării, denumită generic şi Convenţia de la Bucureşti, a fost ratificată prin Legea 98/1992, la 21 aprilie”, se menţiona într-un comunicat de presă din 31 octombrie 2019 al Ministerului Apelor şi Pădurilor.

„Convenţia de la Bucureşti reprezintă cadrul instituţional legal care permite Părţilor Semnatare să adopte şi să implementeze măsuri adecvate pentru protecţia şi conservarea ecosistemului marin Marea Neagră. Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor reprezintă România ca Parte Semnatară a Convenţiei, fapt pentru care are obligaţia de a pune în aplicare Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagra, instrument de lucru şi de cooperare la nivel regional. Ca urmare, susţine financiar programul de monitorizare naţional integrat al factorilor fizico-chimici şi biologici al Mării Negre. Rezultatele obţinute în procesul de monitorizare asigură suportul tehnic pentru fundamentarea deciziilor ce urmăresc îmbunătăţirea stării ecologice a Mării Negre”, se arăta într-o postare din 31 octombrie 2022 de pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, http://www.mmediu.ro/.

La 31 octombrie 2023, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” (INCDM), Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină (GeoEcoMar) şi Universitatea Ovidius Constanţa sărbătoresc Ziua Internaţională a Mării Negre prin organizarea workshop-ului „Iniţiativa de creştere albastră pentru cercetare şi inovare în Marea Neagră”. Evenimentul va fi centrat pe importanţa creşterii albastre şi măsura în care ştiinţa poate contribui la realizarea viziunii pentru „O Mare Neagră sănătoasă şi productivă”, se arată pe site-ul INCDM,http://www.rmri.ro.