de Razvan Iorga | iul. 16, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Divergentele din Europa asupra misiunii OSCE ce ar putea monitoriza granita ruso-ucraineana, impiedica acest proces, scrie ziarul economic rusesc Kommersant. Sursa citata scrie ca o reglementare de incetare a focului nu este posibila din cauza divergentelor de opinia a unor state din UE. Dintre tarile Uniunii Europene (UE), rolul cel mai activ il are Germania, care sustine propunerea Moscovei de a desfasura la frontiera ruso-ucraineana observatori din partea Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE), mai scrie sursa citata.
Dimpotriva, dupa cum rezulta din declaratia Ministerului de Externe al Rusiei, Marea Britanie si o serie de alte tari se opun realizarii acestei initiative. Pe fondul unei schisme din ce in ce mai mari in randurile Europei in ceea ce priveste problema ucraineana, SUA isi amplifica presiunile la adresa Rusiei, acuzand-o fatis de sprijin acordat separatistilor. Moscova a inaintat la OSCE un proiect privind desfasurarea de observatori ai acestei organizatii la granita ruso-ucraineana, iar Ministerul de Externe al Rusiei si-a exprimat speranta ca documentul va fi aprobat in cel mai scurt timp. In afara de aceasta, marti partea rusa i-a invitat pe atasatii militari ai 18 tari acreditati la Moscova (inclusiv ai SUA, Germaniei, Frantei, Olandei, Belgiei, Ucrainei, Chinei si Japoniei) sa viziteze regiunea rusa Rostov, care se invecineaza cu Ucraina, ‘pentru a vedea cu propriii lor ochi situatia la frontiera si consecintele bombardarilor dinspre teritoriul ucrainean’.
Potrivit Kommersant, 11 dintre atasatii militari au raspuns favorabil invitatiei. Divergentele din ce in ce mai evidente din sanul Europei pe marginea problemei ucrainene s-au manifestat nu doar in cadrul OSCE. Potrivit unor surse diplomatice ale Kommersant de la Bruxelles, in ajunul summitului UE tocmai noua tari ale UE, inclusiv Germania, Franta si actualul presedinte Italia, au dat de inteles ca nu vor sustine propunerea privind adoptarea de sanctiuni sectoriale impotriva Rusiei.
Porosenko sustine ca are sprijinul Germaniei si SUA
Pe de alta parte, Presedintele ucrainean Petro Porosenko a dat asigurari ca are sustinerea Germaniei si Statelor Unite fata de actiunile sale in estul tarii, o zona devastata de o insurectie armata prorusa, in contextul in care summitul european urmeaza sa studieze miercuri noi sanctiuni vizand Rusia. Porosenko a discutat marti seara tarziu la telefon cu cancelarul german Angela Merkel si vicepresedintele american Joe Biden, pentru a afla „ce sustinere poate oferi (Ucrainei) comunitatea internationala cu o zi inainte de (reuniunea) Consiliului European”, a anuntat miercuri presedintia ucraineana.
El i-a spus lui Merkel ca „armament si combatanti continua sa ajunga in Ucraina de pe teritoriul Rusiei”, iar cancelarul l-a asigurat ca Ucraina va beneficia de o „sustinere ferma din partea Uniunii Europene” in cursul reuniunii de miercuri, la Bruxelles, potrivit presedintiei ucrainene, care nu precizeaza daca aceasta sustinere vizeaza impunerea unor sanctiuni contra Rusiei, cerute de catre Kiev. Biden a dat asigurari, la randul sau, ca Statele Unite vor „continua sa sustina integritatea teritoriala si suveranitatea Ucrainei si sa actioneze cu insistenta in vederea elaborarii unei pozitii solidare cu Uniunea Europeana” cu privire la Ucraina, potrivit presedintiei de la Kiev.
de Razvan Iorga | iun. 10, 2014 | Caucaz, Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Washingtonul nu va continua planurile de extindere a elementelor scutului antiracheta in Eurupa sau Caucaz. Anuntul a fost facut marti de catre subsecretarul de Stat american responsabil de Afaceri Eurasiatice, Victoria Nuland, care a precizat ca Statele Unite nu intentioneaza sa instaleze sisteme antiracheta in Ucraina sau in Georgia. „Nu exista planuri de instalare a unor sisteme antiracheta in Georgia sau in Ucraina, nici acum, nici in viitor”, a declarat Nuland la Kiev, conform Interfax. Presedintele american, Barack Obama, a afirmat ca Statele Unite intentioneaza sa consolideze prezenta militara in Europa de Est. Potrivit presedintelui american, Statele Unite vor garanta nu doar securitatea tarilor membre NATO, ci si pe cea a Ucrainei, Georgiei si Republicii Moldova, noteaza RIA Novosti.
Declaratiile intervin pe fondul tensiunilor dintre Rusia si Occident din cauza crizei ucrainene si dupa ce presedintele Statelor Unite, Barack Obama, a promis suplimentarea ajutorului militar destinat statelor est-europene. Rusia a avertizat ca va considera orice suplimentare a fortelor militare NATO in apropierea frontierelor sale drept „o demonstratie a intentiilor ostile” si va lua masuri politice si militare pentru a-si garanta securitatea, conform lui Vladimir Titov, adjunctul ministrului rus de Externe.
de Razvan Iorga | iun. 5, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, UE, Uncategorized @ro
In ciuda razboiului dus in estul Ucrainei, Berlin incurajeaza vanzarea de armament performant catre Moscova. Cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, si-a exprimat sprijinul pentru intentia Frantei de a-si onora contractul cu Rusia privind livrarea in aceasta tara a unor portelicoptere Mistral, in pofida criticilor din partea SUA, scrie EUObserver. Potrivit Angelei Merkel, onorarea acestui contract este posibila doar prin initierea la adresa Rusiei a celei de-a treia etape de sanctiuni. Prin aceasta etapa, Uniunea Europeana are in vedere sanctiuni economice. ‘Problemele care vizeaza exportul in Rusia intra sub incidenta celei de-a treia etape de sanctiuni. in ceea ce priveste aceasta a treia etapa, am convenit — eu personal am ajuns la un acord cu presedintele SUA — ca daca alegerile prezidentiale din Ucraina vor avea loc, nu o vom initia (etapa de sanctiuni). Am vazut ca alegerile s-au desfasurat cu succes’, a spus cancelarul federal al Germaniei. Totodata, Merkel a atentionat ca, ‘in cazul in care situatia din Ucraina se va destabiliza si mai mult, a treia etapa de sanctiuni va fi lansata’. Anterior, presedintele francez Francois Hollande a declarat, dupa prima zi a summitului G7, ca tara sa isi va onora obligatiile contractuale si ii va livra Rusiei, in octombrie, portelicopterele comandate. In aceeasi zi, secretarul de stat american John Kerry a declarat ca planurile Frantei de a livra portelicoptere Mistral stârnesc ingrijorarea Washingtonului.
de Razvan Iorga | iun. 4, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Liderul de la Casa Alba, Barack Obama la dineu cu liderii sindicatului `Solidaritatea, eveniment organizat de catre presedintele polonez Bronislav Komorovski
Liderul de la Casa Alba, Barack Obama, a declarat, miercuri, la Varsovia, ca SUA vor interveni pentru a apara dreptul Ucrainei si Republica Moldova de a-si alege singure destinul. „Intre timp noi (SUA -n.r.) vom fi pregatiti pentru orice cheltuieli neprevazute care ar putea apararea, daca domnul Putin continua sa-si urmareasca strategia de destabilizare a vecinilor sai. Fie ca este vorba de Ucraina, sau de oricare alt membru NATO, sau Moldova si altii, noi ne vom asigura ca vom ramane alaturi de oamenii din aceste tari care cauta sa-si aleaga singuri destinul”, a declarat Obama, citat de oficiul de presa al Casei Albe.
Reasigurari catre estul Europei
Obama a dat asigurari aliatiilor est-europeni, miercuri, la Varsovia, subliniind ca Polonia, Lituania, Letonia si Romania „nu vor fi singure”. „Ca aliati, avem o datorie solemna – o obligatie care ne leaga prin tratat – de a ne apara integritatea teritoriala. si asa vom face”, a declarat Obama. „Polonia nu va fi niciodata singura. Estonia nu va fi niciodata singura. Letonia nu va fi niciodata singura. Lituania nu va fi niciodata singura. Romania nu va fi niciodata singura”, a adaugat el. „Un atac impotriva unuia este un atac impotriva tuturor – suntem impreuna acum si intotdeauna”, a continuat presedintele american. Marti, presedintele american a propus un miliard de dolari pentru dislocarea de noi forte americane, terestre, aeriene si navale, in Europa de Est, preocupata de criza ucraineana.
Aceasta „initiativa pentru a asigura Europa” trebuie aprobata insa de Congres. Ea trebuie sa serveasca si dezvoltarii capacitatilor tarilor care nu sunt membre NATO, cum ar fi Ucraina, Georgia si R.Moldova, pentru a le permite sa coopereze cu Statele Unite si aliatii lor occidentali si sa-si consolideze propria aparare, a anuntat Casa Alba intr-un comunicat. In replica, Putin a declara miercuri pentru canalul de televiziune TF1 ca Rusia nu a avut niciodata intentia de a destabiliza situatia din Ucraina, sau de a trimite trupe sa invadeze aceasta tara in est sau in sud. Declaratii lui Putin vin dupa ce recent Rusia a anexat, contrar vointei Keivului, peninsula Crimeea, mobilizandu-si trupele de aici in stare de razboi.
de Razvan Iorga | iun. 3, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Presedintii Grupului de prieteni pentru România din Congresul Statelor Unite si Grupului Pro-America din Parlamentul României au adoptat marti o declaratie comuna prin care saluta alegerile prezidentiale din Ucraina si dezaproba ferm agresiunea Federatiei Ruse impotriva acestei tari, prin anexarea Crimeei si destabilizarea sudului si estului Ucrainei. „Salutam alegerile prezidentiale din Ucraina, un pas important spre dezescaladarea tensiunilor si spre restaurarea securitatii pentru toti ucrainenii, dezaprobam ferm agresiunea Federatiei Ruse impotriva Ucrainei, prin anexarea Crimeei si destabilizarea Sudului si Estului Ucrainei, respingem cu fermitate intoarcerea la un tip de politica a sferelor de influenta, pe care Federatia Rusa incearca sa o promoveze in fosta regiune sovietica”, se arata in declaratia Camerei Deputatilor. Potrivit sursei citate, presedintii celor doua grupuri, „profund preocupati de posibila extindere a instabilitatii in Republica Moldova”, incurajeaza guvernele de la Kiev si Chisinau sa adopte o politica de coeziune nationala si sa identifice valori si proiecte nationale asupra carora sa lucreze impreuna cu opozitia parlamentara, in deplina respectare a cadrului constitutional.
Cele doua grupuri sunt pentru continuarea dialogului intre Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeana, Ucraina si Federatia Rusa, pentru a preveni declansarea unui razboi civil in Ucraina, pentru continuarea politicilor de sanctionare de catre Guvernul Statelor Unite si de catre guvernele statelor din Uniunea Europeana fata de Federatia Rusa, daca Moscova nu ia masuri pentru detensionarea situatiei, pentru cresterea prezentei militare a SUA si NATO in România, Polonia si Statele Baltice, in spiritul Solidaritatii Transatlantice si al angajamentului ferm al aliatilor pentru apararea colectiva, conform articolului 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, pentru indeplinirea de catre statele membre NATO a angajamentelor deja asumate privind alocarea a 2% din PIB pentru cheltuielile de aparare si recunosc aspiratiile Georgiei de integrare in NATO, tinand cont de dreptul suveran al fiecarui stat de a decide alianta careia sa i se alature, se arata in declaratia comuna, citata de Agerpres. Grupul Pro-America din Parlamentul Romaniei, constituit in 2010, are ca scop sprijinirea dezvoltarii cooperarii politice, strategice, civice, culturale, economice si tehnologice dintre România si Statele Unite. Grupul de prieteni pentru România din Congresul Statelor Unite a fost constituit in 2011.
Divergentele din Europa asupra misiunii OSCE ce ar putea monitoriza granita ruso-ucraineana, impiedica acest proces, scrie ziarul economic rusesc Kommersant. Sursa citata scrie ca o reglementare de incetare a focului nu este posibila din cauza divergentelor de opinia a unor state din UE. Dintre tarile Uniunii Europene (UE), rolul cel mai activ il are Germania, care sustine propunerea Moscovei de a desfasura la frontiera ruso-ucraineana observatori din partea Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE), mai scrie sursa citata.