de Razvan Iorga | mai 29, 2011 | Balcani, Info Militar, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Autoritatile de la Sofia propun o modificare in modul de activare a articolului 5 din Tratatul Atlanticului de Nord, a declarat duminica ministrul bulgar al apararii Aniu Anghelov in cadrul sesiunii de primavara a Adunarii Parlamentare a NATO care are loc la Varna. „Nu putem lasa vreun membru NATO sa se opuna prin veto Articolului 5 in cazul unei agresiuni impotriva altui stat membru”, a declarat ministrul bulgar al Apararii. Bulgaria propune ca nicio tara sa nu aiba drept de veto in ceea ce priveste o decizie de actiune in conformitate cu prevederile articolului. In articolul in cauza se specifica ca un atac armat impotriva uneia sau mai multor tari membre din Europa sau din America de Nord va fi considerat ca un atac impotriva tuturor. Aniu Anghelov a mai spus ca Bulgaria sprijina construirea unui sistem de aparare antiracheta care sa acopere teritoriul tuturor tarilor membre.
In ceea ce priveste scutul antiracheta, Bulgaria a declarat deschis ca doreste instalarea pe teritoriul sau a unor elemente din acest ansamblu. Bulgaria este aproape de tari care ar putea reprezenta o amenintare balistica pentru state NATO, a declarat duminica ministrul bulgar al Apararii, Aniu Anghelov, subliniind nevoia unui scut antiracheta si disponibilitatea tarii sale de a gazdui elemente ale acestuia, citat de site-ul Novinite.com. Prezent la Varna, unde se desfasoara Adunarea Parlamentara a NATO, ministrul a mai mentionat potentialul de dezvoltare si parteneriat intre Rusia si Alianta Nord-Atlantica, inclusiv in ceea ce priveste scutul antiracheta. Un cotidian bulgar a relatat recent ca un sistem radar pentru detectarea rachetelor iraniene va fi instalat in Bulgaria la sfarsitul lui 2013, in cadrul scutului antiracheta al NATO. Decizia Aliantei si a SUA de a instala radarul in Bulgaria ar fi fost luata in urma dificultatilor intampinate in negocierile cu Turcia privind instalarea sistemului radar pe teritoriul sau. Ministerul bulgar al Apararii a dezmintit insa informatiile.
Resurse limitate
Ministrul bulgar al Apararii, Anyu Anghelov a mai declarat cu ocazia aceluiasi eveniment ca misiunea fregatei bulgare care participa la operatiunile NATO din Libia nu va fi prelungita, iar nava va reveni in tara in curand. „Nu suntem in pozitia de a prelungi misiunea”, a spus Anghelov, adaugand ca fondurile necesare pentru sustinerea operatiunii nu sunt prevazute in bugetul pentru Aparare. El si-a exprimat insa convingerea ca alte state membre NATO sunt dispuse sa-si asume misiunea si sa inlocuiasca fregata bulgara. Anghelov a participat la sesiunea Comitetului pentru Aparare si Securitate al Adunarii Parlamentare NATO, care se desfasoara la Varna. Bulgaria a trimis la 27 aprilie o fregata in largul Libiei, pentru a participa la operatiunea NATO de control al embargoului privind armele. Ministerul Apararii anunta atunci ca fregata Drazki, cu 160 de persoane la bord, va patrula in afara apelor continentale libiene, pana la inceputul lui iunie. Misiunile sale sunt sa „pazeasca, escorteze, controleze, respinga sau sa retina nave, conform Rezolutiilor 1.970 si 1.973 ale Consiliului de Securitate al ONU”, care prevad un embargo asupra armelor, potrivit Guvernului. NATO a lansat la 23 martie operatiunea Unified Protector in largul Libiei pentru a asigura respectarea embargoului privind armele impus de Natiunile Unite acestei tari.
de Anatol Terzi | mai 5, 2011 | Balcani, Federatia Rusa, Info Militar, România, Știri, Uncategorized @ro
Amiralul Giampaolo Di Paola si generalul de armata Nikolai Makarov (foto- nato.int)
Rusia va cere de la NATO garantii ca sistemul european de aparare antiracheta nu va ameninta arsenalul nuclear rus, a declarat miercuri generalul de armata Nikolai Makarov, seful Statului Major al armatei ruse. Alianta Nord-Atlantica a anuntat anterior implementarea unor interceptoare de rachete nu departe de granitele Federatiei Ruse. SUA si Romania au convenit cu privire la desfasurarea pe teritoriul romanesc a unor elemente ale sistemului american de aparare antiracheta. In acest context, scrie presa rusa, Moscova nu a primit din partea NATO garantii juridice privitoare la faptul ca preconizatul sistem de aparare antiracheta al Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord nu va fi indreptat impotriva potentialului militar strategic rus. “Intentionam sa solicitam garantii maxime solide ca sistemul de aparare european antiracheta nu este indreptat impotriva capacitatilor nucleare ale Rusiei”, a reiterat generalul Makarov, in finalul reuniunii Consiliului Rusia-NATO la nivel de sefi de stat major. “Asteptam propuneri din partea NATO si contam pe intelegere din partea partenerilor nostri europeni”, a mai spus generalul rus, subliniind ca “este inadmisibil ca situatia privind securitatea in Europa sa fie in intregime dependenta de acordurile dintre Rusia si SUA, asa ca in perioada Razboiului Rece”. “Vedem ca amplasarea de elemente ale scutului antiracheta in Europa devanseaza acordurile deja elaborate. Acesta este un motiv de ingrijorare, deoarece arhitectura sistemului de aparare antiracheta este ca si creata. Ne-ar placea sa auzim o explicatie in acest sens”, a afirmat seful Statului Major rus, comentand cu privire la acordul privind implementarea unor interceptoare de rachete americane in Romania. Makarov a mai spus ca in 5-7 mai urmeaza sa aiba o intalnire cu Michael Mullen, seful Statului Major Interarme din SUA, si intentioneaza sa abordeze toate aceste chestiuni cu el. Rusia si NATO au covenit cu privire la sistemul de aparare european antiracheta la summitul Rusia-NATO de la Lisabona in noiembrie 2010. Dupa cum a declarat anterior comandantul Fortelor balistice ruse, general-locotenentul Oleg Ostapenko, Federatia Rusa este dispusa sa lucreze “cu expertii NATO in domeniul antibalistic pentru dezvoltarea unei arhitecturi de aparare antiracheta, de la conceptie pana la variantele de amplasare a radarelor si interceptoarelor de rachete si pana la exploatarea in comun a centrelor de dirijare si colectare a datelor”. Potrivit generalului Ostapenko, un sistem european antiracheta este mai bine de conceput dupa principiul teritorial de impartire a responsabilitatilor individual pe fiecare stat sau pe grupuri de state pentru detectarea si distrugerea rachetelor intr-un anumit sector de aparare. Aceste declaratii intervin in contextul in care Rusia a solicitat marti seara noi garantii juridice din partea SUA ca sistemul de aparare american antiracheta implementat in Europa nu este indreptat impotriva fortelor strategice nucleare ruse, dupa ce presedintele Traian Basescu a anuntat ca Bucurestiul si Washingtonul au convenit asupra locului de instalare a interceptoarelor de rachete la baza Deveselu, din judetul Olt, in apropiere de granita cu Bulgaria.
Teritoriul Bulgariei aparat de sistemul din Romania
Amplasarea sistemului antiracheta nu reprezinta o competitie, a declarat ministrul bulgar de externe Nikolai Mladenov, solicitat sa comenteze faptul ca Romania a ajuns la un acord cu Statele Unite in acest sens. Bulgaria mereu si-a exprimat dorinta ca si teritoriul ei sa fie protejat de acest scut, a afirmat Mladenov, prezent miercuri intr-o emisiune a postului national de televiziune de la Sofia. Acest sistem antiracheta va apartine NATO, acesta este si al nostru, a tinut sa sublinieze ministrul. El a adaugat ca sistemul antiracheta trebuie sa acopere intregul teritoriu al tuturor tarilor membre din Europa, iar locatia elementelor concrete din acest sistem nu are nicio importanta.
Romania si SUA au finalizat negocierile la nivel de experti
Ca urmare a negocierilor desfasurate, in cursul zilei de miercuri, in intrevederile separate ale sefilor celor doua delegatii, precum si in cadrul reuniunii ulterioare, in plen, a fost finalizat la nivelul celor doua delegatii textul Acordului intre Romania si Statele Unite ale Americii privind amplasarea unui sistem de aparare antiracheta al SUA in Romania (a fost convenit ad referendum la nivelul delegatiilor de negociatori si experti). La 4 mai 2011 s-a desfasurat la Bucuresti, sub conducerea sefilor celor doua delegatii de negociere, secretarul de stat Bogdan Aurescu si Ellen Tauscher, subsecretarul de stat al SUA pentru controlul armamentelor si securitate internationala, a saptea runda a negocierilor bilaterale romano-americane vizand amplasarea, pe teritoriul Romaniei, a unor elemente ale sistemului american de aparare antiracheta din Europa. Astfel, au fost create conditiile pentru ca in perioada urmatoare Acordul sa fie parafat si sa se treaca la indeplinirea procedurilor necesare pentru semnare. Vor continua insa negocierile pentru convenirea tuturor instrumentelor de punere in aplicare (Aranjamentele de Implementare) a Acordului. In timpul negocierilor au fost abordate chestiunile de ordin tehnic si juridic ramase inca in discutie de la runda anterioara, atat cu privire la proiectul Acordului, cat si in ceea ce priveste instrumentele de punere in aplicare a acestuia. De asemenea, a fost realizat un schimb de opinii cu privire la stadiul crearii sistemului de aparare antiracheta al NATO. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, progresele decisive obtinute la runda a saptea au fost posibile “datorita inaltei vointe politice a partilor, precum si profesionalismului si abordarii constructive care au caracterizat activitatea echipelor de negociatori ale celor doua tari, motivate de constientizarea importantei deosebite a acestui proiect strategic pentru Romania, SUA si NATO”.
