de Anatol Terzi | dec. 27, 2011 | Federatia Rusa, România, Știri, Uncategorized @ro
Vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, fost ambasador al Rusiei la NATO, i-a ridiculizat pe români pentru că au găzduit pe teritoriul lor compenente ale sistemului de apărare antirachetă.
Dmitri Rogozin, cunoscut pentru felul său direct de a vorbi – după cum relatează postul de televiziune citat, i-a ridiculizat pe români pentru că au permis componente ale sistemului de apărare antirachetă pe teritoriul lor, afirmând că ei nu vor avea niciun control asupra acestora, transmite Agerpres. „Am examinat acordul pe care americanii l-au semnat cu românii (privind desfăşurarea în România de interceptori americani de rachete în construirea apărării europene antirachetă)”, a spus fostul ambasador al Rusiei la NATO.
„Românii pot crede că sunt administratori importanţi ai interceptorilor de rachete, dar chiar şi comandantul bazei, un militar român, are dreptul să intre numai în hol”. Comandantul bazei româneşti nu va vizita niciodată staţia de control din simplul motiv că baza este americană, nu a NATO, a adăugat Rogozin.
Potrivit postului Russia Todaz, Rogozin a făcut aceste afirmaţii adresându-se ofiţerilor Forţelor Aerospaţiale din zona restricţionată din Krasnoznamensk.
de Vitalie Goncearov | oct. 4, 2011 | R. Moldova, România, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Moscova joaca cartea nucleara impotriva scutului anti-racheta din statele NATO
Federatia Rusa ar putea dezvolta un sistem antirachetă propriu sau îşi va consolida arsenalul nuclear, în contextul în care sunt şanse mici să se ajungă la un acord cu SUA privind elementele antirachetă amplasate în Europa, avertizează un oficial de la Kremlin, citat de agentia rusa de presa Interfax, preluat de mass-media internationala. „Nu există nicio şansă să ajungem la un acord. În acest context, trebuie fie să construim un sistem antirachetă propriu sau să consolidăm arsenalul nuclear”, precizează oficialul de la Kremlin.
Potrivit ziarului Kommersant, Statele Unite au propus Rusiei un acord de cooperare în domeniul tehnologiilor antirachetă şi înfiinţarea unor centre comune de analiză a datelor. „Dialogul cu SUA în domeniul antirachetă întâmpină probleme mari. Există la fiecare ţară un număr de elemente care cu greu pot fi aduse spre o poziţie comună”, a confirmat adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov. El a confirmat propunerea SUA de creare a unor centre comune pentru analizarea datelor radarelor antirachetă şi de semnare a unui acord în materie de tehnologii antirachetă. Dar ar fi prematur să spunem că Rusia a acceptat propunerile, a spus Riabkov.
Baza juridica nucleara
„Ministerul Apărării şi cel de Externe analizează posibilităţile de cooperare. Propunerea de creare a unor centre comune a fost făcută, le suntem recunoscători americanilor, dar este imposibil să cooperăm fără o bază” juridică, a spus Riabkov.
Rusia a cerut de mai multe ori garanţii juridice din partea SUA că elementele antirachetă din Europa nu vor viza forţele strategice ruse.
Reamintim ca România a semnat un acord cu SUA în vederea instalării a 24 de interceptoare antirachetă, iar Turcia a acceptat găzduirea unui radar care va fi conectat la sistemul antibalistic american.
de Vitalie Goncearov | sept. 4, 2011 | Balcani, Info Militar, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Turcia va gazdui un radar performant, necesar functionarii scutului anti-racheta
Turcia va găzdui un sistem radar în cadrul scutului antirachetă al NATO, a anunţat recent un purtător de cuvânt al Ministerului turc de Externe, Selcuk Unal. „Desfăşurarea acestului element în Turcia va contribui la sistemul nostru de apărare, dezvoltat în cadrul noii strategii NATO, şi va consolida potenţialul de apărare al NATO, precum şi sistemul nostru de apărare naţională”, potrivit lui Unal. Discuţiile privind desfăşurarea radarului sunt în stadiul final, a adăugat el. Presa locală a scris că radarul urmează să fie instalat în sud-estul ţării, in apropierea granitei cu Republica Islamica Iran, Irak si Siria.
Rusia şi NATO au convenit anul trecut să colaboreze în ceea ce priveşte scutul antirachetă. Alianţa preferă proiectul a două sisteme independente, care să facă schimb de informaţii, în timp ce Moscova ar prefera un sistem sub comandă comună.
Turcia vrea scut naval anti-racheta la Marea Neagra
Anterior, surse militare oficiale de la Ankara, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, relatau ca liderii armatei turce examineaza posibilitatea participarii Turciei la desfasurarea in bazinul Marii Negre a elementelor unui scut naval anti-racheta, in completarea sistemelor de radar ce vor fi amplasate in aceasta tara. Dezvaluirile din mass-media turca vin la cateva luni dupa ce crucisatorul USS Monterey, echipat cu un sistem de aparare antiracheta Aegis, a participat la manevre navale comune cu fortele navale ale mai multor tari de la Marea Neagra. “Navele americane sunt mobilizate frecvent in regiunea Marii Negre, de mai multi ani, ceea ce dovedeste atasamentul Statelor Unite fata de stabilitatea regionala si securitatea maritima” au declarat surse diplomatice americane.
La inceputul lunii iunie 2011, participarea acestui crucisator la manevre navale in Ucraina a generat protestele Rusiei, care a calificat rachetele balistice de aparare ale acestei nave drept o amenintare pentru securitatea sa. “Partea rusa a subliniat de mai multe ori ca nu va trece sub tacere aparitia unor elemente ale infrastructurii strategice americane in apropierea imediata a frontierelor sale si ca va considera acest lucru o amenintare pentru securitatea sa”, a declarat atunci Ministerul rus al Afacerilor Externe.
Reamintim ca USS Monterey este inarmata cu 122 de rachete, printre care si interceptoare SM3, acelasi tip de rachete care vor fi instalate la baza de la Deveselu, si va patrula pana la sfarsitul lunii iulie 2011 in Mediterana, in cadrul primei faze a desfasurarii elementelor scutului anti-racheta. In Marea Neagra, USS Monterey a participat la exerciţiile militare americano-ucrainene Sea Breeze 2011, iar rusii erau informaţi despre prezenţa sa in Marea Neagra cel puţin din februarie, cand s-a incheiat planificarea Sea Breeze la Odesa. Cu toate acestea, Moscova nu a gasit necesar sa protesteze nici atunci, nici cand USS Monterey a cerut permisiunea sa intre in Marea Neagra.
Kremlinul, suparat pe Romania
Si ministerul de Externe al Federatiei Ruse si-a exprimat nemulţumirea ca in apele Marii Negre si-a facut apariţia nava militara americana USS Monterey pentru a participa la exerciţiile militare “Sea Breeaze 2011″. Reamintim ca in data de 7 iunie 2011, portul romanesc Constanţa a acostat nava americana USS Montery dotata cu sistemul anti-balistic Aegis. Ministerul rus a afirmat ca americanii au inceput crearea segmentului european al scutului anti-racheta prin dislocarea in Marea Mediteraniana, Marea Adriatica si Marea Egee a unor nave maritime dotate cu sisteme anti-balistice. Rusii insa se intreaba de ce o nava atat de importanta din punct de vedere strategic a intrat in apele Marii Negre, de vreme ce SUA declarase ca va interveni in aceasta regiune doar daca situaţia se va inrautaţi. Ministerul de externe de la Moscova a declarat intr-un comunicat de presa ca nu va lasa fara atenţie acest subiect si califica acest “incident” drept o surpriza neplacuta care demonstreaza lipsa unei strategii clare in crearea scutului anti-racheta american.
Totodata, ministrul roman al Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a participat la ceremonia organizata cu prilejul escalei in portul Constanţa a navei USS Monterey care urmeaza sa fie staţionata in Marea Meditarana. Dislocarea in Marea Mediterana a navei USS Monterey face parte din etapa I de operaţionalizare a proiectului american de aparare antiracheta, amplasarea pe teritoriul Romaniei a unor elemente ale sistemului SUA fiind avuta in vedere pentru etapa a II-a a proiectului. In condiţiile in care nava USS Monterey este echipata cu un sistem radar performant AEGIS, escala acesteia in portul Constanţa ofera posibilitatea observarii unui sistem antiracheta asemanator, din multe puncte de vedere, celui care va fi instalat in Romania, la orizontul anului 2015. Momentul se inscrie, totodata, pe linia sprijinului constant, de substanţa, acordat de SUA eforturilor parţii romane de a face mai bine cunoscute si inţelese motivele si substanţa implicarii Romaniei in acest proiect strategic si reafirma soliditatea Parteneriatului Strategic dintre Romania si SUA si perspectivele de dezvoltare a acestuia. Cu prilejul participarii la ceremoniile dedicate escalei navei USS Monterey, seful diplomaţiei romane a susţinut o conferinţa de presa comuna, alaturi de ambasadorul SUA la Bucuresti. Seful diplomaţiei romane a subliniat ca “relaţia excelenta de parteneriat cu SUA ne permite sa dezvoltam politici regionale pe cel puţin trei paliere: extinderea UE si NATO; difuzarea valorilor democratice in spaţiul acoperit de Parteneriatul Estic; securitatea in ansamblul ei, inclusiv securitatea energetica in regiunea Marii Negre”. Escala navei USS Monterey in portul Constanţa vine intr-o perioada de dezvoltari importante legate de participarea Romaniei la sistemul american de aparare antiracheta din Europa, la scurt timp dupa anunţul public al unitaţii Deveselu ca locaţie-gazda, in Romania, a sistemului american de aparare antiracheta si la doar o zi dupa parafarea la Washington (la 6 iunie 2011) a textului Acordului pentru amplasarea unor elemente ale sistemului american de aparare impotriva rachetelor balistice in Romania.
Scut naval
Cea mai costisitoare optiune de aparare americana antiracheta, care ar putea constitui “o capacitate de raspuns in caz de criza”, include mobilizarea unor nave in Marea Neagra, in apropiere de Romania, se arata intr-un studiu al Biroului pentru Buget al Congresului american (CBO), citat de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Discutiile publice asupra acestui proiect au fost reluate in mass-media americana, pe fondul crizei economice mondiale, care a condus la micsorarea bugetului fortelor militare americane. Reamintim ca o prima optiune propusa de Departamentul Apararii, ca parte a eforturilor de protejare a Statelor Unite si a aliatilor sai, consta in amplasarea permanenta a zece interceptoare terestre in zone din Polonia, un radar cu raze X in Cehia si un alt radar cu raze X intr-o zona ce urmeaza sa fie determinata, posibil in Azerbaidjan. Conform planurilor initiale, sistemul ar trebui sa fie finalizat si amplasat pana in 2013, aceasta optiune putand costa intre noua si 13 miliarde de dolari.
Optiune maritima
O alta varianta, considerata cea mai scumpa, care ar costa Statele Unite intre 18 si 22 de miliarde de dolari, se refera la o aparare maritima, prin utilizarea de nave din marina americana dotate cu sistem de aparare antiracheta Aegis, cuprinzand interceptoare de tip SM-3 Block IIA, care sunt preconizate sa intre in componenta flotei in jurul anului 2015. Aceste nave ar presupune mentinerea a doar trei baze, in nord-vestul Marii Negre, in apropiere de Romania, in nordul Marii Adriatice, aproape de tarmul Italiei, respectiv in Marea Baltica, la nord de Polonia, si ar fi sprijinite de radare mobile cu raze X in Azerbaidjan si Qatar.
CBO a selectat aceste locatii pentru a minimiza numarul de baze care ar fi necesar pentru a apara o arie europeana aproximativ egala cu cea acoperita de celelalte optiuni. Estimarea costului acestei variante se bazeaza pe supozitia ca acest sistem ar fi folosit ca o aparare permanenta, necesitand operatii continue si suficiente nave pentru a mentine cele trei baze pe termen nedefinit. Aceasta optiune ar putea de asemenea reprezenta o viitoare capacitate de raspuns in caz de criza, daca nici un sistem specializat de aparare antiracheta nu ar fi amplasat in Europa.
Turcia, in colimatorul rus
Moscova este impotriva desfasurarii de rachete si radare maritime in regiunea turca din Marea Neagra, in cadrul scutului american antiracheta, a declarat recent, la Ankara, trimisul rus la NATO Dmitri Rogozin, citat de agentia RIA Novosti. Rusia se opune desfasurarii de forte navale de catre tari “care isi scutura armele si nu au nicio legatura cu bazinul Marii Negre”. “Marea Neagra a fost intotdeauna o mare a prieteniei si cooperari si ar trebui sa ramana astfel si in viitor”, a precizat Rogozin. Rusia si NATO au convenit sa colaboreze in ceea ce priveste scutul antiracheta. Alianta prefera proiectul a doua sisteme independente, care sa faca schimb de informatii, in timp ce Moscova ar prefera un sistem sub comanda comuna. Rogozin a spus ca NATO intentioneaza sa desfasiare un radar integrat in sistemul american pe teritoriul turc. “Ca tara care are iesire la Mediterana si Marea Neagra, Turcia trebuie sa decida daca va permite desfasurarea sau nu a unor rachete americane maritime”, a subliniat el. Rogozin a avut intalniri cu diplomati si inalti oficiali din armata turca. El l-a informat si pe presedintele Abdullah Gul despre detaliile discutiilor NATO-Rusia referitoare la scut. “Turcia este un jucator extrem de important, atat in NATO, cat si in intreaga regiune europeano-atlantica. Este steaua in ascensiune a Eurasiei”, a precizat Rogozin. Scutul antiracheta va fi in centrul intrevederii dintre presedintii rus si american, Dmitri Medvedev si Barack Obama, prevazuta pentru toamna acestui an, a anuntat reprezentantul permanent al Rusiei la NATO. Statele Unite intentioneaza sa desfasoare in Europa incepand din 2015 pana in 2020 o a treia zona de pozitionare a sistemului de aparare antiracheta in Europa. Moscova se opune insa acestui proiect, considerand ca instalarea scutului antiracheta in apropiere de frontierele sale ameninta arsenalul strategic rus.
de Anatol Terzi | iul. 14, 2011 | Alte regiuni, Federatia Rusa, România, Știri, Uncategorized @ro
Semnarea acordului privind amplasarea elementelor scutului antirachetă pe teritoriul României se va face cel mai probabil de către şefii celor două diplomaţii, nu de către preşedinţii Traian Băsescu şi Barack Obama, iar actul propriu-zis al semnării documentului ar putea avea loc în această toamnă, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi. De asemenea, ministrul rus de externe Serghei Lavrov, aflat în vizită în SUA, s-a întâlnit cu preşedintele Obama cât şi cu secretarul de stat Hillary Clinton, fiind abordat şi subiectul delicat al apărării antirachetă. „Cred că nu preşedintele României şi preşedintele SUA vor semna ‘manu propria’ acest acord. Probabil şefii celor două diplomaţii. Şi lucrăm la convenirea condiţiilor în care acest acord să fie semnat cât mai rapid. Chiar azi dimineaţă am avut un mic dejun de lucru cu ambasadorul american şi amândoi suntem încrezători că vom găsi în aceasta toamnă cadrul optim pentru pasul următor”, a spus ministrul Baconschi, potrivit Agerpres. Ministrul de Externe a declarat în urmă cu două luni că se lucrează împreună cu Departamentul de Stat la pregătirea unei vizite în SUA a preşedintelui Traian Băsescu, iar presa română a speculat în ultimele luni, după finalizarea negocierilor româno-americane asupra acordului privind amplasarea în România a scutului antirachetă, că semnarea acestui document s-ar putea face de către cei doi şefi de stat, care ar putea avea ocazie cu această ocazie şi prima lor întrevedere oficială. Ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, a spus pe 4 iulie că nu ştie dacă întâlnirea Băsescu-Obama ar putea avea loc cu ocazia semnării acordului scutului antirachetă. El a adăugat că există o nemulţumire la nivel înalt atât la Bucureşti, cât şi la Washington privind faptul că o întâlnire bilaterală între preşedintele Barack Obama şi preşedintele Traian Băsescu nu a avut încă loc, însă se lucrează pentru realizarea acesteia.
Intalnire Obama-Lavrov
Preşedintele Obama l-a asigurat pe ministrul rus de externe Serghei Lavrov pe care l-a primit miercuri la Casa Albă, că sprijină eforturile Rusiei de a soluţiona politic luptele dintre colonelul Gaddafi şi forţele rebele care încearcă să-l îndepărteze de la putere. Preşedintele Obama i-a transmis luni un mesaj similar preşedintelui Medvedev, spunănd că administraţia ar sprijini convorbiri care ar putea conduce la o tranziţie democratică, dacă Gaddafi părăseşte puterea. Secretarul de stat Hillary Clinton, care s-a întâlnit anterior cu omologul rus a spus într-o conferinţă de presă comună că administraţia americană va studia ideea Rusiei de a aduce Iranul înapoi la masa negocierilor în legătură cu programul său nuclear, transmite RRA. Propunerea Rusiei este aceea a concesiilor limitate acceptate de comunitatea internaţională la fiecare pas pe care Iranul l-ar face pentru a se conforma cererilor de a renunţa la ambiţiile sale nucleare. În aceeaşi conferinţă de presă, Hillary Clinton a spus că a discutat cu Serghei Lavrov şi despre cooperarea în ce priveşte apărarea antirachetă. „Cred că avem cu adevărat ocazia să confruntăm provocările comune într-un mod care îi va face pe ruşi, pe europeni şi pe americani să fie mai protejaţi. Noi suntem decişi să lucrăm cu Rusia şi aliaţii noştri din NATO, pentru ca acest lucru să se întămple”, a declarat secretarul de stat american.
de Anatol Terzi | iul. 13, 2011 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Uncategorized @ro
Posibila amplasare a unui scut antirachetă în Europa este singurul punct de divergenţă între Rusia şi NATO, a declarat marţi ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. „În ceea ce priveşte apărarea antirachetă, noi credem într-o înţelegere corectă care să fie bazată pe interese de securitate reciproce”, a declarat Lavrov, adăugând că această problemă este singurul punct discutabil între Rusia şi NATO. În timpul Consiliului NATO-Rusia de la Soci din 4 iulie, blocul militar a refuzat să furnizeze garanţii scrise că rachetele nu vor fi îndreptate către Rusia, despre care Moscova susţine că reprezintă singura cale de a preveni o cursă a înarmării. NATO a refuzat, de asemenea, propunerea Rusiei privind un aşa-numit sistem de apărare sectorial în Europa. Alianţa insistă asupra existenţei a două sisteme independente care să facă schimb de informaţii. Scutul american antirachetă va acoperi întregul teritoriu al Europei, inclusiv Bulgaria, informa marţi agenţia sofiotă Novinite, citând-o pe Ellen Tauscher, secretar de stat adjunct al SUA. Tauscher, care este responsabilă cu controlul asupra armamentului şi securitatea în Departamentul de Stat, s-a întâlnit luni, la Washington, cu un grup de europarlamentari, printre care şi fostul ministru bulgar al Afacerilor externe, Ivailo Kalfin, transmite Moldpres. Tauscher a spus că, spre deosebire de planurile anterioare, noul proiect al scutului antirachetă prevede să fie protejat întregul continent european. Ea a spus că negocierile cu partenerii europeni se află într-o fază avansată, iar locaţiile exacte ale elementelor din scut sunt încă obiect de discuţie. La întâlnirea la care au fost discutate şi planurile de reformare a NATO a fost prezent şi fostul secretar de stat Colin Powell.
