de Anatol Terzi | oct. 6, 2011 | Alte regiuni, Info Militar, Știri, Uncategorized @ro
Administraţia SUA a fost de acord ca navele sale, crucişătoarele Aegis, să fie aduse la baza navală de la Rota, pe coasta de sud a Spaniei, ca parte a sistemului de apărare antirachetă de protejare a Europei în faţa unei eventuale ameninţări nucleare iraniene, au informat miercuri oficiali americani din domeniul apărării, relatează presa internaţională. Oficialii americani au precizat că noul planul va înlesni menţinerea unei prezenţe navale continue în Marea Mediterană, şi, de asemenea, va asigura securitatea în estul Oceanului Atlantic. Iniţiativa survine la doar şapte luni după ce Pentagonul a trimis Monterey USS, o navă de război specială dotată cu echipamente radar, în Marea Mediterană, marcând prima fază a planului în patru etape al administraţiei SUA privind amplasarea unor radare terestre şi martime în diferite locaţii din Europa în următorul deceniu, transmite Agerpres. Creat în 2009 pentru a proteja Europa de o potenţială ameninţare nucleară iraniană, scutul antirachetă a fost aprobat de NATO în noiembrie anul trecut. În baza acordului, un sistem restrâns de interceptoare şi radare americane antirachetă planificate pentru zone din Europa – care include interceptoare în România şi Polonia şi un radar în Turcia – va fi legat de sistemul extins de apărare antirachetă european. Aceasta va crea un sistem destinat să protejeze fiecare ţară NATO împotriva unor eventuale atacuri cu rachete cu rază medie de acţiune.
de Anatol Terzi | mai 17, 2011 | Federatia Rusa, Info Militar, România, Știri, Uncategorized @ro
Moscova isi rezerva dreptul de a se retrage din Tratatul START daca Washingtonul nu va oferi garantii ca elementele europene ale scutului antiracheta nu sunt indreptate impotriva Rusiei, a avertizat recent adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov. „Suntem dezamagiti de reactia Washingtonului, este o reactie negativa”, a subliniat oficialul rus, citat de presa de la Moscova. „Americanii insista asupra lansarii cooperarii practice fara preconditii”, a explicat Riabkov, subliniind ca Rusia „nu poate initia cooperarea pe proiecte specifice in lipsa unor garantii legale ca viitorul sistem nu va fi indreptat asupra intereselor sale in materie de securitate”. „Noul tratat START ar putea deveni ostatic al abordarii americane. Mobilizarea calitativa si cantitativa de armament pentru scutul american antiracheta, care va pune in pericol capacitatile nucleare strategice ruse, pot fi considerate un eveniment exceptional conform Articolului 14 al Tratatului, iar Rusia are dreptul sa se retraga din el”, a subliniat Riabkov. „Aceasta ar putea fi o circumstanta exceptionala mentionata in Articolul 14 al noului Tratat START, iar Rusia va trebui sa ia masurile corespunzatoare pentru restabilirea balantei de putere”, a subliniat Riabkov. Rusia este dezamagita de refuzul Washingtonului de a oferi garantii legale privind faptul ca scutul implementat in Europa nu este indreptat impotriva sa – a mai subliniat diplomatul rus. Ministrul rus al Apararii anuntase anterior ca expertii sai elaboreaza in prezent un plan de actiuni de raspuns in cazul instalarii elementelor sistemului american antibalistic in apropierea granitelor Federatiei Ruse. Seful diplomatiei ruse Serghei Lavrov recunoscuse vineri, la Astana, in Kazahstan, ca negocierile cu SUA privind desfasurarea scutului lor antiracheta in Europa “decurg anevoios”. De asemenea, ministerul rus al apararii elaboreaza un plan de actiune in cazul desfasurarii sistemului american antiracheta in apropiere de granitele Rusiei, a declarat, vineri, viceministrul rus al apararii, Anatoli Antonov. Fara a oferi detalii, el a subliniat ca nu este vorba doar de discutii, ci „de lucrari serioase, deoarece ministerul trebuie sa ia in calcul orice evolutie posibila a situatiei, inclusiv cea mai nefavorabila: in cazul in care pozitia Rusiei, la negocierille cu NATO, nu va fi auzita si, la granitele ruse, va fi desfasurat un potential militar ce poate ameninta securitatea sa nationala”. Anatoli Antonov a comparat negocierile Rusia-NATO, pe problematica antiracheta, cu o hartie de turnesol, ce va arata disponibilitatea tarilor Aliantei si, in primul rand a SUA, pentru o cooperare egala si bazata pe respect reciproc cu Rusia, care nu are nevoie de acorduri calitativ inferioare Tratatului START. Oficialul militar rus a declarat ca nu vor exista compromisuri pe seama securitatii nationale a Rusiei. Sosit vineri dimineata la Astana, in Kazahstan, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat ca negocierile cu SUA, pe problema scutului antiracheta, merg greu, adaugand ca joi, la Summitul Arctic, din Groenlanda, a discutat aceasta problema cu secretarul de stat american Hillary Cliton, care i-a promis ca, din partea ei, va lua masuri. Presedintele roman Traian Basescu a anuntat la inceputul lunii mai ca Romania a ajuns la un acord cu SUA privind desfasurarea pe teritoriul romanesc a unor interceptori in cadrul sistemului american antibalistic. Baza de rachete de interceptare urmeaza sa fie instalata pe locul fostei baze din localitatea Deveselu, judetul Olt, in apropiere de Bulgaria. In timpul reuniunii Consiliului NATO-Rusia, din 2010, Rusia si SUA au convenit sa coopereze in cadrul creearii unui sistem de aparare antiracheta in Europa, insa Moscova doreste ca NATO sa ofere garantii care sa ateste ca viitorul sistem nu va ameninta potentialul strategic al Rusiei.
de Anatol Terzi | mai 16, 2011 | Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Presedintele rus, Dmitri Medvedev, cere garantii ca scutul antiracheta din Europa nu va afecta stabilitatea strategica, potrivit unei scrisori adresate omologilor sai din tarile membre ale Consiliului Rusia-NATO. De asemenea, Rusia ar putea reactiona, daca Statele Unite monteaza elemente antiracheta in apropiere de frontierele sale, a anuntat Anatoli Antonov, adjunctul ministrului rus al Apararii. Intre timp, Rusia isi face de cap in Moldova, amestecandu-se din nou in treburile ei interne. Federatia Rusa va fi de acord cu orice format de rezolvare a conflictului transnistrean, cu exceptia solutiei unui stat unitar care sa nu ia in considerare interesele locuitorilor din Transnistria, a declarat presedintele Comisiei pentru afaceri externe din Duma de Stat, Konstantin Kosacev, potrivit presei ruse. Konstantin Kosacev s-a aflat vineri la Chisinau, la invitatia lui Igor Corman, seful comisiei parlamentare de politica externa din Parlamentul R. Moldova. In mesajul adresat liderilor tarilor NATO, presedintele Medvedev a prezentat pozitia Rusiei in legatura cu apararea antiracheta. Comunicatul de presa al Kremlinului nu reproduce textul mesajului, dar precizeaza ca acesta confirma disponibilitatea pe care liderul rus a exprimat-o la summitul NATO-Rusia din noiembrie, de la Lisabona, ca Moscova sa-si asume partea sa de raspundere pentru mentinerea stabilitatii strategice, inclusiv pentru realizarea unui sistem antiracheta comun in Europa. La Lisabona, presedintele Medvedev a propus un scut sectorial al Rusiei si NATO in care fiecare parte sa asigure in propriul sector apararea antiracheta a sa si a partenerului. In mesajul sau recent, liderul de la Kremlin afirma ca euroscutul antiracheta poate deveni cu adevarat efcient si viabil numai in cazul in care Rusia va participa la el cu drepturi egale. Rusia ar putea reactiona, daca Statele Unite monteaza elemente antiracheta in apropiere de frontierele sale, a anuntat Anatoli Antonov, adjunctul ministrului rus al Apararii, citat de presa de la Moscova. Militarii rusi analizeaza modalitati de „protejare a poporului, daca Rusia nu este consultata in cadrul unor negocieri cu NATO”, a declarat Antonov intr-o conferinta de presa. „Nu sunt numai negocieri, se face si ceva serios”, a continuat el. „Ministerul Apararii trebuie sa se pregateasca pentru cel mai rau scenariu posibil”, a subliniat adjunctul ministrului Apararii. Declaratiile acestuia survin la doar cateva ore dupa ce ministrul rus de Extrerne, Serghei Lavrov, a declarat, in Kazahstan, ca negocierile cu americanii avanseaza lent. „Pentru moment, progresul este lent, dar secretarul de Stat american a promis sa adopte masuri”, a declarat Lavrov. El a adaugat ca a discutat cu Clinton despre apararea antiracheta, in cadrul unei reuniuni a Consiliului Arcticii, joi, in Groenlanda. „Am convenit asupra necesitatii de a conferi un imbold politic eforturilor expertilor, pentru a putea prezenta rezultate concrete presedintilor nostri in cadrul summitului G8, la Deauville”, a anuntat ministrul rus de Externe. Statele Unite si Romania au anuntat, saptamana trecuta, un acord privind amplasarea unor interceptoare antiracheta pe teritoriul romanesc, la Deveselu. Anuntul a fost imediat criticat de Moscova, care se teme ca acest proiect poate compromite securitatea arsenalului sau de rachete nucleare.
Pozitia SUA si a Romaniei
Subsecretarul de Stat american Ellen Tauscher a declarat ca Moscova nu are motive sa se teama: „Avem relatii bune cu Rusia. Tocmai am ratificat noul Tratat START si lucram impreuna la mai multe probleme. Este un sistem care va apara (tarile) NATO, iar daca Rusia opteaza sa lucreze cu noi, in mod cooperant, sistemul va apara si Rusia”, a adaugat ea. Rusia si-a exprimat acordul asupra unei cooperari in cadrul sistemului antiracheta al NATO in Europa la summitul Aliantei Nord-Atlantice de la Lisabona, anul trecut. Declaratii ca cele ale ambasadorului rus la NATO, Dmitri Rogozin, care aprecia ca scutul antiracheta este un “cal Traian”, nu trebuie sa fie luate in seama si asta deoarece Rogozin face parte din “echipa de zgomote”, a declarat saptamana trecuta, la TVR, Traian Basescu. “Domnul face parte din echipa de zgomote, intodeauna, daca ati observat, reactioneaza domnul acesta… Mai este cineva din Duma de Stat. Stiti cand sa facem o discutie serioasa? Cand va reactiona presedintele Medvedev sau premierul Putin, sau ministrul de Externe, Lavrov. Deci eu v-am spus cand trebuie sa luam in serios, in rest sunt mesaje de consum intern”, a spus Basescu. Cat priveste garantiile juridice cerute de ministrul de Extern rus SUA, presedintele a comentat: “Ce, Romania are vreo garantie juridica de la vreo putere nucleara? Ne-a dat noua Federatia Rusa vreo garantie juridica? Sau ne-a dat Pakistan vreo garantie juridica, ca-i putere nucleara?”. Intrebat daca au fost discutii cu partea rusa, Basescu a precizat: “Nu, nu este nevoie. Discutiile care sunt sunt unde, pana unde merge nivelul de cooperare. La summitul NATO de la Lisabona s-a stabilit foarte clar: nu va fi un singur scut care sa protejeze Europa. NATO va avea scutul sau, Federatia Rusa scutul sau de protectie antiracheta. Ceea ce va trebui sa faca tehnicienii este nivelul de cooperare, nivelul de transfer al informatiilor de la un comandament la altul”. Traian Basescu a mai spus ca nu exista motive de “inflamare” intre Moscova si Bucuresti. “Chestiunile cu domnul de la Bruxelles, ambasadorul de la NATO al Federatiei Ruse, trebuie considerate o declaratie si atat. Nu sunt motive de inflamare. Si am convingerea ca nu exista motive de inflamare nici Moscova-Bucuresti, nici Moscova-Washington”, a conchis seful statului.
de Anatol Terzi | mai 10, 2011 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Dmitri Rogozin
Declaratii ca cele ale ambasadorului rus la NATO, Dmitri Rogozin, care aprecia ca scutul antiracheta este un „cal Traian”, nu trebuie sa fie luate in seama si asta deoarece Rogozin face parte din „echipa de zgomote”, a declarat luni seara, la TVR, Traian Basescu. „Domnul face parte din echipa de zgomote, intodeauna, daca ati observat, reactioneaza domnul acesta… Mai este cineva din Duma de Stat. Stiti cand sa facem o discutie serioasa? Cand va reactiona presedintele Medvedev sau premierul Putin, sau ministrul de Externe, Lavrov. Deci eu v-am spus cand trebuie sa luam in serios, in rest sunt mesaje de consum intern”, a spus Basescu. Cat priveste garantiile juridice cerute de ministrul de Extern rus SUA, presedintele a comentat: „Ce, Romania are vreo garantie juridica de la vreo putere nucleara? Ne-a dat noua Federatia Rusa vreo garantie juridica? Sau ne-a dat Pakistan vreo garantie juridica, ca-i putere nucleara?”. Intrebat daca au fost discutii cu partea rusa, Basescu a precizat: „Nu, nu este nevoie. Discutiile care sunt sunt unde, pana unde merge nivelul de cooperare. La summitul NATO de la Lisabona s-a stabilit foarte clar: nu va fi un singur scut care sa protejeze Europa. NATO va avea scutul sau, Federatia Rusa scutul sau de protectie antiracheta. Ceea ce va trebui sa faca tehnicienii este nivelul de cooperare, nivelul de transfer al informatiilor de la un comandament la altul”. Traian Basescu a mai spus ca nu exista motive de „inflamare” intre Moscova si Bucuresti. „Chestiunile cu domnul de la Bruxelles, ambasadorul de la NATO al Federatiei Ruse, trebuie considerate o declaratie si atat. Nu sunt motive de inflamare. Si am convingerea ca nu exista motive de inflamare nici Moscova-Bucuresti, nici Moscova-Washington”, a conchis seful statului.
Pretentiile Rusiei
Rusia va cere de la NATO garantii ca sistemul european de aparare antiracheta nu va ameninta arsenalul nuclear rus, declara saptamana trecuta generalul de armata Nikolai Makarov, seful Statului Major al armatei ruse. Alianta Nord-Atlantica a anuntat anterior implementarea unor interceptoare de rachete nu departe de granitele Federatiei Ruse. SUA si Romania au convenit cu privire la desfasurarea pe teritoriul romanesc a unor elemente ale sistemului american de aparare antiracheta. In acest context, scrie presa rusa, Moscova nu a primit din partea NATO garantii juridice privitoare la faptul ca preconizatul sistem de aparare antiracheta al Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord nu va fi indreptat impotriva potentialului militar strategic rus. “Intentionam sa solicitam garantii maxime solide ca sistemul de aparare european antiracheta nu este indreptat impotriva capacitatilor nucleare ale Rusiei”, a reiterat generalul Makarov, in finalul reuniunii Consiliului Rusia-NATO la nivel de sefi de stat major. “Asteptam propuneri din partea NATO si contam pe intelegere din partea partenerilor nostri europeni”, a mai spus generalul rus, subliniind ca “este inadmisibil ca situatia privind securitatea in Europa sa fie in intregime dependenta de acordurile dintre Rusia si SUA, asa ca in perioada Razboiului Rece”. “Vedem ca amplasarea de elemente ale scutului antiracheta in Europa devanseaza acordurile deja elaborate. Acesta este un motiv de ingrijorare, deoarece arhitectura sistemului de aparare antiracheta este ca si creata. Ne-ar placea sa auzim o explicatie in acest sens”, a afirmat seful Statului Major rus, comentand cu privire la acordul privind implementarea unor interceptoare de rachete americane in Romania. Makarov a mai spus ca in 5-7 mai urmeaza sa aiba o intalnire cu Michael Mullen, seful Statului Major Interarme din SUA, si intentioneaza sa abordeze toate aceste chestiuni cu el. Rusia si NATO au covenit cu privire la sistemul de aparare european antiracheta la summitul Rusia-NATO de la Lisabona in noiembrie 2010. Dupa cum a declarat anterior comandantul Fortelor balistice ruse, general-locotenentul Oleg Ostapenko, Federatia Rusa este dispusa sa lucreze “cu expertii NATO in domeniul antibalistic pentru dezvoltarea unei arhitecturi de aparare antiracheta, de la conceptie pana la variantele de amplasare a radarelor si interceptoarelor de rachete si pana la exploatarea in comun a centrelor de dirijare si colectare a datelor”. Potrivit generalului Ostapenko, un sistem european antiracheta este mai bine de conceput dupa principiul teritorial de impartire a responsabilitatilor individual pe fiecare stat sau pe grupuri de state pentru detectarea si distrugerea rachetelor intr-un anumit sector de aparare. Aceste declaratii intervin in contextul in care Rusia a solicitat marti seara noi garantii juridice din partea SUA ca sistemul de aparare american antiracheta implementat in Europa nu este indreptat impotriva fortelor strategice nucleare ruse, dupa ce presedintele Traian Basescu a anuntat ca Bucurestiul si Washingtonul au convenit asupra locului de instalare a interceptoarelor de rachete la baza Deveselu, din judetul Olt, in apropiere de granita cu Bulgaria. De asemenea, presa rusa vorbea chiar despre anexarea Moldovei. De altfel, in noiembrie 2010 Basescu si-a declarat lipsa de incredere in Rusia. “Nu suntem confortabili cu trupe ruse desfasurate de-a lungul granitei noastre nordice in Transnistria. Nu suntem deloc confortabili cu mobilizarea extinsa a flotei ruse la Sevastopol”, scrie presa rusa. “Conducerea Romaniei a incercat in mod deschis sa anexeze Moldova. Una este sa iei in considerare in mod deschis o interventie in afacerile unui stat suveran vecin, si alta este cand ai rachete americane in spate”, comenteaza Rossiiskaya Gazeta. “In acest context, rachetele nu sunt principala ingrijorare, ci amenintarea unui conflict real intre SUA si Rusia, adusa de actiunile provocatoare ale partilor terte. Georgia se afla peste Marea Neagra. In 2008, liderii sai au incercat sa se joace de-a geopolitica pentru a rezolva dispute teritoriale. Carnagiul care a urmat nu a fost oare de ajuns?”, conchide cotidianul rusesc.
de Razvan Iorga | mai 5, 2011 | Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Presa rusa arondata Kremlinului a scris, joi, ca una dintre masurile de retaliere ale Moscovei pentru amplasarea scutului american in Romania ar putea fi instalarea unui sistem mobil de rachete Iskander in Transnistria, teritoriu separatist pe care Rusia il foloseste ca spatiu de manevra si disuasiune contra Bucurestilor si Chisinauului. Potrivit jurnalistilor de la Pravda, desfasurarea sistemului american antiracheta este orientata impotriva Rusiei, motiv pentru care s-ar putea intreprinde o serie de contramasuri. “Am putea lua masuri de retaliere, precum desfasurarea de Iskander si transferul de bombardiere in zona”, scrie publicatia, care subliniaza, insa, ca “pentru acest lucru este nevoie de vointa politica”, iar elita rusa prefera sa cumpere arme NATO “inutile”, precum vasele Mistral. Ziarul atrage atentia ca, in timp ce politica SUA este clara, desfasurarea elementelor nu ar fi posibila fara consimtamantul Bucurestiului, iar presedintele Traian Basescu nu este “pudelul” Washingtonului, desi este pro-american. “De exemplu, nu i-a fost teama sa spuna ‘nu’ recunoasterii independentei Kosovo. insa, in ceea ce priveste Rusia, interesele Statelor Unite si Romaniei sunt, in mod clar, aceleasi”, noteaza Pravda. Potrivit publicatiei, Basescu a spus in reptate randuri ca Republica Moldova ar trebui sa devina din nou parte din Romania si considera ca principalul obstacol este Rusia. “Pentru el, elementele apararii antiracheta sunt o oportunitate suplimentara de a exercita presiuni asupra Rusiei, pentru a face Rusia mai deschisa in dosarul Republicii Moldova si Transnistriei”, adauga ziarul.
Amenintare dupa modelul polonez
Modelul unor rachete rusesti in coasta scutului nu reprezinta o noutate. Aceasta propunere a fost avansata si pe tarmul Marii Baltice in enclava rusa Kalingrad ca metoda de intimidare a Poloniei care se pregateste si ea la randul ei sa adopte parti ale scutului, dar dupa orizontul lui 2015 in cea de-a treia faza a acestui proiect prevazut a fi finalizat in 2020. Anul trecut, Transnistria s-a declarat dispusa sa gazduiasca pe teritoriul sau elemente ale sistemului de aparare antiracheta rus, daca Rusia va cere acest lucru.
Œn aceste conditii, Rusia va trebui sa raspunda atat SUA, cat si Romaniei si “nu exista nicio garantie ca va fi acelasi raspuns”, scrie Pravda. “De exemplu, desfasurarea de Iskander in Transnistria probabil ca nu va impresiona Washingtonul, dar in cazul Bucurestiului ar fi o poveste diferita”, conchide Pravda.
