Rusia ameninta SUA si Romania
Romania si SUA trebuie sa se astepte la contramasuri din partea Rusiei, ca raspuns la acordul de instalare in Romania a unor elemente ale scutului antiracheta american, a declarat, miercuri, Konstantin Kosacev, presedintele comisiei de Afaceri Externe din Duma de Stat a Rusiei. De asemenea, Rusia a cerut marti garantii juridice din partea Statelor Unite, referitor la acordul incheiat cu Romania. „Specialistii militari din Statele Unite, NATO si Romania trebuie sa fie absolut constienti ca orice masura implica si contramasuri”, a afirmat Kosacev, citat de presa rusa. El a adaugat ca aceste contramasuri vor avea ca unic scop asigurarea protectiei Rusiei si nu vor fi indreptate impotriva nici unui stat. „Din punctul meu de vedere, scenariul ideal ar fi ca Statele Unite sa prezinte garantii juridice, dar este putin probabil ca americanii sa faca asa ceva”, a spus Kosacev. La randul sau, presedintele Comisiei pentru Aparare din Duma de Stat, Viktor Zavarzin, a afirmat ca acordul americano-roman va avea „un impact negativ asupra relatiilor intereuropene si va submina actualul echilibru de forte si interese”. „Iar aceasta va duce la o escaladare a tensiunilor care nu este necesara”, a adaugat el.
Garantii juridice
Rusia a cerut marti garantii juridice din partea Statelor Unite, referitor la acordul incheiat cu Romania pentru a gazdui elemente ale scutului antiracheta american la o baza militara romaneasca, a anuntat marti Ministerul rus al Afacerilor Externe. „In aceasta situatie, este si mai necesar sa primim garantii juridice din partea Statelor Unite, asupra faptului ca sistemul antiracheta care urmeaza sa fie amplasat in Europa nu este indreptat impotriva fortelor strategice nucleare ruse”, a anuntat Ministerul rus al Afacerilor Externe, citat de agentiile de presa rusesti. „Trebuie rezolvata rapid aceasta problema. In plus, suntem convinsi de necesitatea de a ne pune de acord asupra conceptiei si arhitecturii scutului antiracheta european, inclusiv din punct de vedere al impactului sau asupra securitatii regionale si mondiale”, a adaugat ministerul, potrivit Mediafax. Reactia oficiala a Ministerului rus al Afacerilor Externe, denota, in continuare, nemultumirea Rusiei. „SUA intreprind pasi pentru crearea propriului lor sistem de aparare antiracheta in Europa independent de dialogul cu Moscova si aceasta poate genera pe viitor riscuri pentru fortele strategice ruse de descurajare”, afirma diplomatia rusa. Moscova va “examina cu cea mai mare atentie evolutia situatiei, tinand cont ca preconizatul sistem de aparare antiracheta, in opinia sa, poate genera pe viitor riscuri pentru fortele strategice ruse de descurajare”, se mentioneaza in text. “Din pacate, constatam ca pasii practici pentru crearea segmentului european al sistemului global antibalistic al SUA se fac indiferent de dialogul ruso-american pe tema antibalistica, initiat la decizia presedintilor Dmitri Medvedev si Barack Obama, la fel ca si de eforturile vizand posibilul Euroscut antiracheta, in conformitate cu intelegerile summitului Rusia-NATO de la Lisabona”, mai afirma MAE rus.
Presa rusa vorbeste despre anexarea Moldovei
De altfel, in noiembrie 2010 Basescu si-a declarat lipsa de incredere in Rusia. „Nu suntem confortabili cu trupe ruse desfasurate de-a lungul granitei noastre nordice in Transnistria. Nu suntem deloc confortabili cu mobilizarea extinsa a flotei ruse la Sevastopol”, scrie presa rusa. „Conducerea Romaniei a incercat in mod deschis sa anexeze Moldova. Una este sa iei in considerare in mod deschis o interventie in afacerile unui stat suveran vecin, si alta este cand ai rachete americane in spate”, comenteaza Rossiiskaya Gazeta. „In acest context, rachetele nu sunt principala ingrijorare, ci amenintarea unui conflict real intre SUA si Rusia, adusa de actiunile provocatoare ale partilor terte. Georgia se afla peste Marea Neagra. In 2008, liderii sai au incercat sa se joace de-a geopolitica pentru a rezolva dispute teritoriale. Carnagiul care a urmat nu a fost oare de ajuns?”, conchide cotidianul rusesc. Amplasarea elementelor scutului american antiracheta in Romania prezinta o amenintare pentru Rusia si poate avea repercusiuni negative asupra relatiilor dintre Moscova si Washington, a declarat pentru Agerpres directorul Centrului pentru prognoze militare de la Moscova, colonelul Anatoli Tiganok. Romania a decis inca in februarie trecut sa gazduiasca elemente ale scutului american, iar Basescu a reiterat acum ca sistemul este unul defensiv si nu este indreptat impotriva Rusiei. Totusi stabilirea locului amplasarii rachetelor – un pas inainte in realizarea proiectului – a readus in actualitate angoasele Moscovei. „America nu a schimbat sistemul, ci a modificat doar configuratia, de aceea consider ca desfasurarea elementelor antiracheta pe teritoriul Romaniei reprezinta o amenintare pentru Rusia. Mai mult, trebuie sa tinem cont de faptul ca exista nave americane ce utilizeaza sistemul Aegis. Prezenta acestor nave in Marea Neagra ar constitui o reala amenintare pentru Rusia”, a subliniat Anatoli Tiganok. Acesta a spus ca deocamdata Rusia are o atitudine rezervata fata de acest sistem, „pana in momentul in care se va afla cu certitudine ca rachetele au fost deja amplasate si ca sunt functionale”. In context, Anatoli Tiganok a reiterat avertismentul Moscovei ca se poate retrage din Tratatul de dezarmare nucleara START, semnat in aprilie 2010 la Praga de presedintii rus si american, Dmitri Medvedev si Barack Obama si considerat un inceput al „resetarii” relatiilor dintre Rusia si SUA. Colonelul rus a amintit ca Rusia a propus realizarea unui sistem sectorial comun antiracheta, in timp ce NATO insista asupra crearii a doua sisteme separate, dar care nu ar impiedica partile sa coopereze prin intermediul schimbului de informatii. El a subliniat ca potentialul Moscovei in aceasta sfera „este superior celui al intregii Europe” si a adaugat ca doar Rusia si SUA „dispun de elementele necesare, cum ar fi cele care pot determina momentul lansarii unei rachete”.
Rusia este pregatita sa asigure protectia Europei de Est, precum si a marilor Neagra, Baltica si Barent, in cadrul proiectului scutului antiracheta european, a anuntat vineri comandantul Trupelor spatiale ruse, generalul Oleg Ostapenko. „Tinand cont de situatia geografica a tarii noastre, avem posibilitatea sa asiguram protectia antiracheta a partii orientale a Europei, precum si a marilor Neagra, Baltica si Barent”, a declarat generalul. Ideea angajarii cooperarii in vederea infiintarii unui scut antiracheta european a fost formulata in noiembrie 2010, in timpul summitului Rusia-NATO de la Lisabona. Alianta Nord-Atlantica insista asupra infiintarii a doua sisteme de aparare antiracheta independente, dar coordonate, unul al Rusiei si altul al NATO. Moscova propune la randul sau crearea unui sistem indivizibil, care sa integreze dispozitivele celor doua parti. Secretarul de stat american Hillary Clinton si-a exprimat recent speranta intr-o apropiata relansare a negocierilor privind Tratatul asupra fortelor conventionale cu Rusia si a insistat asupra necesitatii ca Moscova sa dea dovada de “transparenta deplina”. “Nimic nu poate sustine spiritul de la Lisabona ca initierea de noi negocieri pentru a intari controlul armelor conventionale in secolul XXI”, a declarat Hillary Clinton dupa o intilnire cu omologul sau rus Serghei Lavrov la Berlin, in contextul reuniunii ministrilor de externe ai NATO. Prin “spiritul de la Lisabona”, ea a facut referire la participarea Rusiei la summitul NATO de anul trecut din capitala portugheza. Secretarul de stat american a subliniat ca, “avind in vedere vasta reorganizare a fortelor militare ruse din ultimii ani, Rusia trebuie sa fie pe deplin transparenta in ce priveste fortele sale militare”. In 2007, Rusia s-a retras din Tratatul privind fortelor conventionale din Europa, pe fundalul tensiunilor cu SUA. Ulterior, dupa instalarea lui Barack Obama la Casa Alba, cele doua tari au ajuns sa semneze Tratatul START privind reducerea armamentului nuclear. Tratatul privind fortele conventionale din Europa a fost semnat in 1990 la Paris si “actualizat” in 1999. Tarile membre ale NATO au refuzat sa ratifice insa noul tratat cat timp fortele ruse nu se retrag dintr-o serie de foste teritorii sovietice din Georgia si Republica Moldova.