Basescu: Ambasadorul Rogozin face parte din echipa de zgomote

, , , ,
 

Dmitri Rogozin

Dmitri Rogozin

Declaratii ca cele ale ambasadorului rus la NATO, Dmitri Rogozin, care aprecia ca scutul antiracheta este un “cal Traian”, nu trebuie sa fie luate in seama si asta deoarece Rogozin face parte din “echipa de zgomote”, a declarat luni seara, la TVR, Traian Basescu. “Domnul face parte din echipa de zgomote, intodeauna, daca ati observat, reactioneaza domnul acesta… Mai este cineva din Duma de Stat. Stiti cand sa facem o discutie serioasa? Cand va reactiona presedintele Medvedev sau premierul Putin, sau ministrul de Externe, Lavrov. Deci eu v-am spus cand trebuie sa luam in serios, in rest sunt mesaje de consum intern”, a spus Basescu. Cat priveste garantiile juridice cerute de ministrul de Extern rus SUA, presedintele a comentat: “Ce, Romania are vreo garantie juridica de la vreo putere nucleara? Ne-a dat noua Federatia Rusa vreo garantie juridica? Sau ne-a dat Pakistan vreo garantie juridica, ca-i putere nucleara?”. Intrebat daca au fost discutii cu partea rusa, Basescu a precizat: “Nu, nu este nevoie. Discutiile care sunt sunt unde, pana unde merge nivelul de cooperare. La summitul NATO de la Lisabona s-a stabilit foarte clar: nu va fi un singur scut care sa protejeze Europa. NATO va avea scutul sau, Federatia Rusa scutul sau de protectie antiracheta. Ceea ce va trebui sa faca tehnicienii este nivelul de cooperare, nivelul de transfer al informatiilor de la un comandament la altul”. Traian Basescu a mai spus ca nu exista motive de “inflamare” intre Moscova si Bucuresti. “Chestiunile cu domnul de la Bruxelles, ambasadorul de la NATO al Federatiei Ruse, trebuie considerate o declaratie si atat. Nu sunt motive de inflamare. Si am convingerea ca nu exista motive de inflamare nici Moscova-Bucuresti, nici Moscova-Washington”, a conchis seful statului.

Pretentiile Rusiei

Rusia va cere de la NATO garantii ca sistemul european de aparare antiracheta nu va ameninta arsenalul nuclear rus, declara saptamana trecuta generalul de armata Nikolai Makarov, seful Statului Major al armatei ruse. Alianta Nord-Atlantica a anuntat anterior implementarea unor interceptoare de rachete nu departe de granitele Federatiei Ruse. SUA si Romania au convenit cu privire la desfasurarea pe teritoriul romanesc a unor elemente ale sistemului american de aparare antiracheta. In acest context, scrie presa rusa, Moscova nu a primit din partea NATO garantii juridice privitoare la faptul ca preconizatul sistem de aparare antiracheta al Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord nu va fi indreptat impotriva potentialului militar strategic rus. “Intentionam sa solicitam garantii maxime solide ca sistemul de aparare european antiracheta nu este indreptat impotriva capacitatilor nucleare ale Rusiei”, a reiterat generalul Makarov, in finalul reuniunii Consiliului Rusia-NATO la nivel de sefi de stat major. “Asteptam propuneri din partea NATO si contam pe intelegere din partea partenerilor nostri europeni”, a mai spus generalul rus, subliniind ca “este inadmisibil ca situatia privind securitatea in Europa sa fie in intregime dependenta de acordurile dintre Rusia si SUA, asa ca in perioada Razboiului Rece”. “Vedem ca amplasarea de elemente ale scutului antiracheta in Europa devanseaza acordurile deja elaborate. Acesta este un motiv de ingrijorare, deoarece arhitectura sistemului de aparare antiracheta este ca si creata. Ne-ar placea sa auzim o explicatie in acest sens”, a afirmat seful Statului Major rus, comentand cu privire la acordul privind implementarea unor interceptoare de rachete americane in Romania. Makarov a mai spus ca in 5-7 mai urmeaza sa aiba o intalnire cu Michael Mullen, seful Statului Major Interarme din SUA, si intentioneaza sa abordeze toate aceste chestiuni cu el. Rusia si NATO au covenit cu privire la sistemul de aparare european antiracheta la summitul Rusia-NATO de la Lisabona in noiembrie 2010. Dupa cum a declarat anterior comandantul Fortelor balistice ruse, general-locotenentul Oleg Ostapenko, Federatia Rusa este dispusa sa lucreze “cu expertii NATO in domeniul antibalistic pentru dezvoltarea unei arhitecturi de aparare antiracheta, de la conceptie pana la variantele de amplasare a radarelor si interceptoarelor de rachete si pana la exploatarea in comun a centrelor de dirijare si colectare a datelor”. Potrivit generalului Ostapenko, un sistem european antiracheta este mai bine de conceput dupa principiul teritorial de impartire a responsabilitatilor individual pe fiecare stat sau pe grupuri de state pentru detectarea si distrugerea rachetelor intr-un anumit sector de aparare. Aceste declaratii intervin in contextul in care Rusia a solicitat marti seara noi garantii juridice din partea SUA ca sistemul de aparare american antiracheta implementat in Europa nu este indreptat impotriva fortelor strategice nucleare ruse, dupa ce presedintele Traian Basescu a anuntat ca Bucurestiul si Washingtonul au convenit asupra locului de instalare a interceptoarelor de rachete la baza Deveselu, din judetul Olt, in apropiere de granita cu Bulgaria. De asemenea, presa rusa vorbea chiar despre anexarea Moldovei. De altfel, in noiembrie 2010 Basescu si-a declarat lipsa de incredere in Rusia. “Nu suntem confortabili cu trupe ruse desfasurate de-a lungul granitei noastre nordice in Transnistria. Nu suntem deloc confortabili cu mobilizarea extinsa a flotei ruse la Sevastopol”, scrie presa rusa. “Conducerea Romaniei a incercat in mod deschis sa anexeze Moldova. Una este sa iei in considerare in mod deschis o interventie in afacerile unui stat suveran vecin, si alta este cand ai rachete americane in spate”, comenteaza Rossiiskaya Gazeta. “In acest context, rachetele nu sunt principala ingrijorare, ci amenintarea unui conflict real intre SUA si Rusia, adusa de actiunile provocatoare ale partilor terte. Georgia se afla peste Marea Neagra. In 2008, liderii sai au incercat sa se joace de-a geopolitica pentru a rezolva dispute teritoriale. Carnagiul care a urmat nu a fost oare de ajuns?”, conchide cotidianul rusesc.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *