de Anatol Terzi | apr. 19, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, România, Știri, Uncategorized @ro
Directorul Agenţiei de Apărare Antirachetă a Pentagonului, locotenent-generalul Patrick O’Reilly, a afirmat miercuri, într-o audiere la Senat, că armata continuă planurile de instalare a sistemului antirachetă Aegis Ashore în România şi Polonia.
În cursul unei audieri într-o comisie a Senatului american privind cererea de buget a MDA de 7,75 miliarde de dolari pentru 2013, generalul a precizat că armata continuă planurile de instalare pe uscat, în Europa Centrală, a unor interceptori maritimi modificaţi. Sistemul antirachetă Aegis este denumit SM-3 Block IIA şi este dezvoltat împreună cu Guvernul japonez.
O’Reilly a adăugat că locurile pentru instalarea sistemului sunt stabilite şi că au fost semnate acorduri în acest sens cu guvernele României şi Poloniei. Interceptorii din România ar urma să fie pe deplin pregătiţi de funcţionare în 2015, iar cei din Polonia până în 2018, transmite Mediafax. Aegis Ashore „are cea mai lungă rază de acţiune dintre sistemele noastre regionale, astfel că aduce un plus apărării antirachetă pe uscat”, a continuat generalul. „Astfel, cu Aegis Ashore şi THAAD şi Patriot şi alte sisteme regionale, putem obţine un efect multilateral”, a precizat acesta.
Participanţii la reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care se desfăşoară joi la Bruxelles, vor încerca să identifice o ieşire din impasul negocierilor vizând sistemul de apărare antirachetă, din cauza căruia a fost anulat summitul Moscovei cu Alianţa Nord-Atlantică.
NATO este aproape gata să adopte în viitorul apropiat o declaraţie politică în care să arate că sistemul său antirachetă nu este îndreptat împotriva forţelor de descurajare nucleară ale Federaţiei Ruse şi să elimine, în acest fel, una din îngrijorările Moscovei. O sursă sus-pusă de la sediul NATO nu a exclus că Alianţa va avea joi “veşti bune” pentru ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, la reuniunea de la Bruxelles iau parte şefii diplomaţiilor de la Moscova şi din statele NATO.
de Anatol Terzi | mart. 27, 2012 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
NATO intenţionează să anunţe, la Summitul care va avea loc la Chicago în luna mai, realizarea primei etape a sistemului de apărare antirachetă, a declarat secretarul general al Alianşei, Anders Fogh Rasmussen.
„Da, pot să confirm că avem intenţia să anunţăm punerea în practică a aşa-numitei etape intermediare de elaborare a sistemului antirachetă”, a spus Anders Fogh Rasmussen, răspunzând unei întrebări, în timpul unei videoconferinţe cu jurnalişti ruşi.
Astfel, etapa întâi, din cele patru ale realizării sistemului, presupune protejarea unor porţiuni ale Europei de Sud-Est, prin desfăşurarea de sisteme radar şi interceptoare SM-3 amplasate pe nave, însoţită de amplasarea unui sistem radar înaintat, care va detecta lansarea rachetelor încă din faza ascendentă a traiectoriei, transmite Agerpres. Prima etapă a demarat la 7 martie 2011, prin trimiterea în Marea Mediterană a navei „USS Monterey”, echipată cu sistemul Aegis.
Amplasarea sistemului american antirachetă al SUA la baza aeriană Deveselu din România va avea loc în cadrul celei de a doua faze a European Phased Adaptive Approach, respectiv Abordarea adaptivă în etape, care are în total patru astfel de faze. Referindu-se la dialogul Rusia NATO pe tema scutului, Anders Fogh Rasmussen a evidenţiat că acesta va continua şi după reuniunea de la Chicago.
de Anatol Terzi | feb. 27, 2012 | Alte regiuni, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Forţele americane au început echiparea bazei care găzduieşte un nou radar în Turcia menit a apăra Europa în faţa unui potenţial atac cu rachete din partea Iranului.
„Avem forţe instalate la baza cu radarul din sudul Turciei”, a declarat comandantul Armatei SUA din Europa, generalul Mark Hertling, într-un interviu realizat la principalul aeroport militar din Muntenegru, situat în capitala Podgorica. Este pentru prima dată când un înalt comandant american a confirmat informaţiile că radarul NATO din cadrul scutului antirachetă – care a cauzat tensiuni între Turcia şi vecinul său musulman Iranul – a fost operaţional în ultimele săptămâni. Radarul este un element cheie în plănuitul sistem de apărare antirachetă care mai presupune instalarea altor radare de uscat şi de mare şi a unor interceptoare de rachete în mai multe zone din Europa în următorii zece ani.
„Nu pot vorbi decât pentru unităţile de apărare aeriană de la sol. Însă vă pot spune că suntem în coordonare constantă cu Marina americană şi Forţele Aeriene şi suntem pe drumul cel bun spre apărarea antirachetă”, a spus oficialul militar.
Importanţa cooperării dintre SUA şi Turcia
Acordul semnat anul trecut cu Turcia pentru staţionarea unui sofisticat dispozitiv radar pe teritoriul acestei ţări a fost considerat de oficialii americani drept cea mai importantă înţelegere privind cooperarea militară dintre SUA şi Turcia, cel mai mare membru musulman al NATO, din 2003, când Ankara i-a nemulţumit pe oficialii americani prin refuzul de a permite unei divizii de blindate să tranziteze teritoriul Turciei pentru a participa la invazia din Irak, transmite Agerpres. Tensiunile dintre Occident şi Iran s-au amplificat în ultimele luni din cauza programului nuclear al Teheranului. Iranul neagă acuzaţiile Occidentului conform cărora încearcă să dezvolte arme atomice şi spune că scopul programului său nuclear este să producă energie şi izotopi medicali.
SUA susţin că scutul de apărare antirachetă urmăreşte să contracareze ameninţarea balistică a Iranului. În afara radarului din Turcia, scutul va conţine rachete de interceptare staţionate în România şi Polonia, patru nave cu capacităţi de apărare antirachetă la Rota, în Spania, şi un sediu operaţional în Germania. Radarul în bandă X din Turcia este parte a unui sistem menit a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie la înălţimi extrem de mari. Radarul este situat la o bază militară din apropiere de Kurecik, un oraş la circa 700 de km vest de frontiera cu Iranul.
de Anatol Terzi | feb. 6, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Rusia va construi un sistem aerospaţial de apărare eficient pentru a contra ameninţările balistice ale NATO, a asigurat duminică vicepremierul rus Dmitri Rogozin.
Dmitri Rogozin, numit recent în funcţia de vicepremier pentru a superviza industria apărării din Federaţia Rusă, a scris pe contul său de Twitter că, la Munchen, conferinţa internaţională consacrată securităţii nu a reuşit să ajungă la un compromis cu privire la crearea unui sistem european de apărare antirachetă, scrie presa rusă.
NATO va continua să „dezvolte un sistem de apărare antirachetă pentru că simţim o responsabilitate puternică faţă de protejarea eficientă a populaţiilor noastre în faţa ameninţării rachetelor”, a explicat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice Anders Fogh Rasmussen, citat de Dmitri Rogozin.
„Ei bine, în ceea ce ne priveşte, şi noi simţim o responsabilitate de a ne apăra poporul de ameninţarea rachetelor voastre şi ne vom crea o apărare aerospaţială eficientă”, a scris Rogozin, care a fost ambasadorul Rusiei pe lângă NATO înainte de a deveni vicepremier, pe contul său de pe reţeaua de socializare.
Rusia şi NATO au căzut de acord să coopereze asupra unui aşa-numit scut antirachetă european în timpul Consiliului NATO-Rusia desfăşurat la Lisabona în 2010. NATO insistă ca cele două sisteme să fie independente şi să schimbe informaţii, în timp ce Rusia este adepta unui sistem comun cu interoperabilitate deplină, notează presa de la Moscova.
de Anatol Terzi | oct. 7, 2011 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Ucraina este dispusă să contribuie la crearea scutului antirachetă european dacă acest program este dezvoltat în cooperare cu Rusia, a declarat joi ambasadorul ucrainean la NATO, Igor Dolgov, relatează presa rusă. „Este evident că acest proiect ar fi de un interes special pentru Ucraina dacă sistemul NATO este construit împreună cu Rusia”, a afirmat la Bruxelles Dolgov, citat de agenţia ucraineană Unian. „Dacă este construit un sistem care ar acoperi zone ale Europei de orice parte a Ucrainei”, atunci acesta „este în interesul nostru naţional”, a precizat diplomatul. Dolgov a adăugat că nu au existat discuţii concrete între NATO şi Ucraina privind participarea acestei ţări la proiect, deoarece configuraţia finală a scutului antirachetă european „nu a fost încă definită”. El a precizat însă că au avut loc „schimburi de informaţii” între Ucraina şi Alianţa Nord-Atlantică, menite să pună la curent oficialii NATO şi statele membre cu privire la oportunităţile Kievului în acest domeniu, transmite Mediafax. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat miercuri că scutul antirachetă european ar urma să fie complet operaţional până în 2018. Anunţul a fost făcut după ce Spania a decis să contribuie la acest proiect permiţând unor nave de război americane, echipate cu interceptori de rachetă de tip Aegis, să fie staţionate la o bază navală americană din portul Rota, situat în sudul ţării. Pe lângă Spania, România, Polonia, Olanda şi Turcia au convenit să găzduiască elemente ale scutului antirachetă. Rasmussen a precizat că nu ar fi uimit dacă şi alte ţări ar face anunţuri similare în săptămânile următoare. Rusia se opune ferm staţionării unor rachete ale NATO în apropierea frontierelor sale. Ministerul rus al Afacerilor Externe a avertizat joi că ar putea înceta cooperarea cu Statele Unite pe tema scutului antirachetă din Europa, condamnând Washingtonul pentru că ia decizii „fără discuţii colective” şi ignoră opiniile părţilor interesate.
