de Anatol Terzi | apr. 25, 2012 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Cei doi candidaţi la alegerilor prezidenţiale din Franţa, Nicolas Sarkozy şi François Hollande, au asistat marţi la Paris la comemorarea genocidului armean din 1915 şi au confirmat angajamentul lor de a adopta rapid un proiect de lege incriminând negarea lui, in ciuda protestelor Turciei.
Consiliul constituţional a cenzurat la 28 februarie o lege votată luna precedentă de Parlamentul francez care penaliza negarea genocidului din 1915. Consiliul a considerat legea contrară libertăţii de exprimare. Votarea acestei legi de parlamentari de toate convingerile, de stânga şi de dreapta, a avut ca rezultat o discordie uriaşă între Paris şi Ankara.
Primul ministru turc Recep Tayyip Erdogan l-a acuzat pe preşedintele Sarkozy de „căutare de câştig electoral utilizând ura faţă de musulmani şi turci”. Imediat după ce decizia Consiliului constituţional a fost cunoscută, Nicolas Sarkozy a promis un nou text. Comunitatea armeană din Franţa numără în prezent circa 600.000 de membri, mai ales în regiunile pariziană şi a Marsiliei.
Circa 1,5 milioane de armeni, bărbaţi, femei şi copii, au fost masacraţi, potrivit unor istorici, în Anatolia între 1915 si 1917. Turcia recunoaşte că nu mai mult de 500.000 de armeni au murit în timpul luptelor şi deportării lor forţate în Siria sau Liban, pe atunci provincii otomane, dar respinge orice intenţie de exterminare.
Începând de dimineaţă, o mare mulţime s-a îndreptat către un memorial ridicat pe vârful unui deal în capitala armeană, Erevan, pentru a depune acolo flori şi a aprinde lumânări în memoria victimelor. De asemenea, preşedintele american Barack Obama a cerut marţi o „recunoaştere deplină, sinceră şi corectă a faptelor”. Denunţând masacrele armenilor sub Imperiul Otoman ca fiind „una dintre cele mai grave atrocităţi ale secolului XX”, Obama nu a utilizat totuşi termenul de genocid.
de Anatol Terzi | mart. 15, 2012 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a justificat miercuri dorinţa sa de revizuire a Tratatului Schengen, vorbind de „frontierele poroase” dintre Grecia şi Turcia şi de intenţia de a reduce imigraţia în Franţa la jumătate pentru a garanta protejarea sistemului social actual.
„Există o frontieră poroasă de 135 de kilometri între Grecia şi Turcia”, a afirmat Sarkozy în timpul unui interviu. „Dacă am creat Europa, am făcut acest lucru pentru a ne proteja”, ceea ce înseamnă că frontiere externe al UE trebuie să oprească intrarea imigranţilor ilegali, a precizat liderul de la Elysee şi candidat la alegerile prezidenţiale de luna viitoare.
Pe de altă parte, Sarkozy a promis din nou că, dacă va câştiga alegerile, va reduce „la jumătate” numărul imigranţilor ilegali sosiţi în Franţa, aceştia fiind de circa 180.000 în fiecare an. „Sistemul nostru de integrare nu mai funcţioneză” şi „dacă acceptăm să primim mai multe persoane, nu vom mai reuşi să le integrăm”, a argumentat Sarkozy. El a reamintit şi principalele noi reguli pe care doreşte să le impună imigranţilor, şi anume să cunoască limba franceză, să aibă un domiciliu şi un loc de muncă în Franţa.
Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, s-a pronunţat duminică pentru o revizuire a acordurilor Schengen. Iar ameninţările preşedintelui francez reprezintă de fapt “un mesaj de avertisment adresat în special Greciei, Bulgariei şi României”, au apreciat diplomaţi europeni.
Sarkozy a ameninţat că, în caz contrar, va “suspenda participarea” Franţei la acestea, dacă, în următoarele 12 luni, nu se va instala “un guvern politic Schengen”. “Acordurile Schengen nu mai permit răspunsuri potrivite la gravitatea situaţiei. Trebuie să fie revizuite. Pentru Schengen trebuie pusă în aplicare o reformă la fel de structurală ca cea pe care am instituit-o pentru euro”, a spus preşedintele, care candidează pentru un nou mandat în fruntea statului francez. El consideră că “nu trebuie lăsată gestiunea fluxurilor de migraţie numai pe seama tehnocraţilor şi a tribunalelor”.
de Anatol Terzi | dec. 19, 2011 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Ankara ar putea recurge la arma economică împotriva Parisului. Turcia avertizează Franţa asupra unor consecinţe grave şi ireparabile în relaţiile bilaterale dacă parlamentul de la Paris va aproba legea ce va recunoaşte aşa numitul „genocid armean”.
În contextul posibilei adoptări, de către parlamentul de la Paris, a unei propuneri de lege care să penalizeze negarea aşa-numitului „genocid armean” din 1915–1917, patronatul de la Ankara lasă să planeze spectrul unor repercursiuni majore în relaţiile economice şi comerciale franco-turce. La ora actuală, aproape 1.000 de întreprinderi franceze există în Turcia, numai în 2011, în această ţară, instalându-se aproape 100.
Primul risc ar fi boicotarea produselor lor de către consumatorii turci, la apelul tinerilor, prin intermediul reţelelor sociale de pe internet, avertizează patronatul turc, transmite RRA. Aceleaşi avertismente, folosite pe un ton imperativ şi dur, au fost lansate recent şi de premierul Recep Tayyip Erdogan, el adresându-se, printr-o scrisoare, direct preşedintelui Nicolas Sarkozy şi vorbind despre consecinţe grave şi ireparabile în relaţiile politice, economice şi culturale bilaterale.
Mai mult, şeful executivului de la Ankara i-a cerut liderului de la Elysee să stopeze calea propunerii de lege, care prevede o pedeapsă cu închisoare de un an şi o amendă de 45 de mii de euro. Propunerea ar urma să fie dezbătută de deputaţii francezi joi. Un vot favorabil ar antrena chemarea pentru consultari la Ankara a ambasadorului Turciei în Franţa şi îngheţarea oricărei cooperări cu Parisul.
Autorităţile turce recunosc că, între 300 şi 500 de mii de armeni, au murit în Anatolia otomană. în timpul Primului Război Mondial, dar, potrivit acestora, ei nu au fost victime ale unei campanii de exterminare, ci ale haosului din ultimii ani de existenţă ai Imperiului otoman. În schimb, armenii vorbesc despre un genocid şi de un număr mult mai mare de victime – un milion şi jumătate.
de Anatol Terzi | iul. 12, 2011 | Asia Centrală, Info Militar, Știri, Uncategorized @ro
Ahmed Wali Karzai, fratele cel mic al preşedintelui afgan Hamid Karzai, a fost ucis marţi, la Kandahar, în sudul Afganistanului, au anunţat surse oficiale locale, citate de agenţiile de presă internaţionale. Tot marţi, preşedintele Franţei a făcut o vizită surpriză în Afganistan, anunţând calendarul retragerii. „Ahmed Wali Karzai, şeful Consiliului provinciei Kandahar şi frate al preşedintelui Hamid Karzai a fost martirizat marţi dimineaţa, în reşedinţa sa” din cel mai mare oraş din regiune, se menţionează într-un comunicat al administraţiei locale. Conform apropiaţilor săi, Ahmed Wali Karzai a fost împuşcat mortal de una din gărzile sale de corp. Personalitate controversată, Wali Karzai, acuzat în special de implicare în traficul cu droguri, era unul din cei mai puternici oameni din sudul Afganistanului.
Franţa incepe să- şi retragă militarii
Franţa îşi va retrage din Afganistan un sfert dintre militarii săi până la sfârşitul anului 2012, a anunţat marţi preşedintele Nicolas Sarkozy. „Trebuie să ştim să terminăm un război”, a afirmat şeful statului francez în faţa jurnaliştilor, în cursul unei vizite neanunţate în Afganistan. „Nu s-a pus niciodată problema să menţinem pe termen nedefinit trupe în Afganistan”, a continuat preşedintele francez, citat de AFP şi Agerpres. „Ne vom retrage un sfert din trupe, adică 1.000 de oameni, până la sfârşitul lui 2012”, a subliniat preşedintele. Nicolas Sarkozy s-a deplasat marţi dimineaţă, imediat după sosirea sa în Afganistan, la avanpostul din Tora, în districtul Surobi, la est de Kabul. Aproximativ 4.000 de militari francezi sunt desfăşuraţi în Afganistan, majoritatea în Surobi, la Kabul şi în provincia Kapisa, la nord-est de Kabul.
de Anatol Terzi | mai 3, 2011 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Restabilirea temporara a controalelor la frontierele nationale in situatii exceptionale, ceruta de Franta si Italia, „reprezinta o posilibitate intre altele”, pentru consolidarea normelor Schengen, a anuntat intr-o scrisoare presedintele Comisiei Europene. Intr-o scrisoare adresata la 29 aprilie presedintelui fracez Nicolas Sarkozy si premierului italian Silvio Berlusconi, Jose Manuel Barroso declara ca „restabilirea temporara a frontierelor este o posibilitate intre altele care, cu conditia ca aceasta sa fie supusa unor criterii specifice si bine stabilite, ar putea constitui un element pentru consolidarea guvernantei acordului Schengen” privind libera circulatie a persoanelor in Europa. Cu toate acestea, Aderarea Romaniei si a Bulgariei la spatiul Schengen a primit luni unda verde din partea Comisiei Parlamentului European pentru Libertati civile. In fata afluxului actual de imigranti veniti din Africa de Nord, Sarkozy si Berlusconi au pledat, intr-o scrisoare adresata la 26 aprilie lui Barroso pentru o reformare a Schengen. In raspunsul sau, al carui text a fost comunicat de serviciile sale de presa, Barroso subliniaza, de asemenea, ca o „consolidare a aplicarii normelor de guvernanta ale acordului Schengen reprezinta un domeniu pe care Comisia este pe cale sa il examineze”. Comisia Europeana va prezenta miercuri o serie de actiuni de lupta impotriva imigratiei, inclusiv propuneri pentru adaptarea normelor Schengen. „Am convingerea ca impartasim aceleasi obiective, respectiv o mai buna gestionare a politicii privind imigratia la nivelul UE”, scrie Barroso, avertizand asupra unei „viziuni prea concentrate pe securitate”. Saptamana trecuta Franta si Italia s-au pronuntat in favoarea unor modificari la Tratatul Schengen, in actualele „conditii exceptionale”, a declarat, marti, premierul italian, Silvio Berlusconi, in cursul unei intalniri cu presedintele francez, Nicolas Sarkozy, transmite Mediafax. „In circumstante exceptionale, credem amandoi ca trebuie sa existe modificari la Tratatul Schengen si am decis sa lucram impreuna la acestea”, a spus Berlusconi. El a afirmat ca Franta si Italia au trimis o scrisoare comuna presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, cerand „o mai buna colaborare” a tarilor europene cu statele aflate la sud de granita UE. Aceste state „nu trebuie lasate singure”, a declarat Berlusconi. Italia subliniaza ca tarile de la Mediterana se confrunta cu provocarea imigratiei din nordul Africii, ca urmare a razboiului din Libia si a situatiei instabile din Egipt si Tunisia.
Romania si Bulgaria, unda verde din partea Comisiei pentru Liberati civile
Aderarea Romaniei si a Bulgariei la spatiul Schengen a primit luni unda verde din partea Comisiei Parlamentului European pentru Libertati civile. In baza rapoartelor de evaluare, ambele tari intrunesc conditiile necesare, considera deputatii europeni. Parlamentul insa trebuie sa fie in continuare informat despre masurile suplimentare ce urmeaza a fi luate in zonele de frontiera intre Bulgaria, Turcia si Grecia in lumina unui potential influx migrationist, adauga acestia. Votul in plen este programat pentru luna iunie, decizia finala urmand a fi luata de catre Consiliu. Potrivit regulilor actuale, conditia majora pentru aderarea la spatiul Schengen este posibilitatea de a asigura securitatea frontierelor externe ale Uniunii.Verificarea indeplinirii tuturor cerintelor acquis-ului Schengen – controlul frontierelor terestre, aeriene si maritime, eliberarea vizelor de calatorie, cooperarea politieneasca, conectarea la Sistemul Informational Schengen si protectia datelor – este o preconditie pentru un aviz favorabil din partea Consiliului, dupa ce Parlamentul a fost consultat, aviz care permite eliminarea controalelor de frontiera intre Statele Membre. In urma evaluarii progreselor inregistrate de catre cele doua State Membre si a rapoartelor in urma vizitelor efectuate de experti, Comisia PE pentru Libertati civile a concluzionat ca, in pofida unor chestiuni care mai necesita in viitor o raportare in mod regulat, acestea nu constituie un obstacol pentru calitatea de membre al spatiului Schengen a celor doua tari. “Sunt cele doua state pregatite pentru a adera la Schengen? Raspunsul meu este un DA ferm si acest fapt reiese in mod clar din rapoartele de evaluare. In unele domenii, cele doua tari sunt chiar mai bine pregatite decat alte state membre care fac parte din Schengen”, a declarat raportorul PE Carlo Coehlo (PPE, PT). „Aceasta se datoreaza in primul rand investitiilor recent efectuate, Romania si Bulgaria dispunand de echipamente mai moderne si mai eficiente, dar, nu in ultimul rand, datorita investitiei politice: ambele tari au investit politic pentru a demonstra ca indeplinesc criteriile Schengen”, a mai adaugat raportorul PE. Opinia cu privire la aderarea Romaniei si a Bulgariei la spatiul Schengen urmeaza a fi adoptata in plen in perioada 6-9 iunie, inaintea reuniunii Consiliului pentru afaceri interne care va avea loc intre 9 si 10 iunie. Decizia cu privire la aderarea la Schengen este luata de catre Consiliu, printr-o decizie unanima a guvernelor statelor membre Schengen. Presedintia ungara a Consiliului de Ministri a declarat ca va continua sa lucreze pentru a ajunge la o solutie acceptabila pentru toate partile, avand in vedere temerile exprimate de anumite State Membre. Comisia PE considera ca, inainte de sfarsitul lui 2011, UE va trebui sa fixeze o data pentru aplicarea acquis-ului Schengen de catre Romania si Bulgaria. Opinia cu privire la aderarea Romaniei si a Bulgariei la spatiul Schengen urmeaza a fi adoptata in plen in perioada 6-9 iunie, inaintea reuniunii Consiliului pentru afaceri interne care va avea loc intre 9 si 10 iunie. Decizia cu privire la aderarea la Schengen este luata de catre Consiliu, printr-o decizie unanima a guvernelor statelor membre Schengen. Presedintia ungara a Consiliului de Ministri a declarat ca va continua sa lucreze pentru a ajunge la o solutie acceptabila pentru toate partile, avand in vedere temerile exprimate de anumite State Membre.
Frontiera dintre Bulgaria – Turcia – Grecia
Raportorul Coelho a recunoscut de asemenea importanta recunoasterii faptului ca imigratia clandestina face din spatiul de frontiera Bulgaria-Turcia-Grecia una din zonele cele mai sensibile ale granitei externe ale UE. Aceasta inseamna ca Bulgaria trebuie sa ia masuri suplimentare, inclusiv un plan de actiune special care va trebui aplicat in momentul in care va adera la spatiul Schengen si va trebui sa aiba o abordare comuna cu Grecia si Turcia pentru a face fata unei posibile cresteri a presiunii migratoare. Comisia a inserat un amendament prin care solicita statelor membre vizate sa informeze Parlamentul European si Consiliul in scris, in cursul unei perioade de 6 luni de la intrarea in vigoare a deciziei de aderare, cu privire la problemele si implementarea acestor masuri suplimentare. „Este esential sa avem in vedere ca eliminarea controalelor la frontierele interne cere un inalt grad de incredere reciproca intre statele membre in ceea ce priveste controalele la frontierele externe, deoarece securitatea spatiului Schengen depinde de rigoarea si eficacitatea cu care fiecare stat membru efectueaza controalele la granitele sale externe”, a explicat raportorul PE.
