Moscova amana cele 15 miliarde de dolari pentru Ucraina pana la formarea unui nou guvern

Moscova amana cele 15 miliarde de dolari pentru Ucraina pana la formarea unui nou guvern

putin_ianukoviciCele 15 miliarde de dolari de la Moscova vor veni dupa formarea unui nou guvern la Kiev, a declarat miercuri liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, citat de Itar-Tass, si preluat de Karadeniz Press. „Sa asteptam formarea noului guvern ucrainean”, a declarat seful statului rus. El ii raspundea astfel premierului Dmitri Medvedev, care sublinia ca este necesar ca aceste acorduri sa fie puse in aplicare doar dupa anuntarea componentei noului guvern ucrainean. „Cu privire la necesitatea de a pune in aplicare toate acordurile, este necesar sa facem acest lucru in mod chibzuit si o vom putea face atunci când vom sti care va fi noul guvern, cine va face parte din el si care vor fi principiile lui de lucru”, a declarat Medvedev. Putin a dat asigurari marti, la finalul unui summit cu lideri UE la Bruxelles, ca Rusia nu va reveni asupra acordurilor economice cu Ucraina, chiar daca opozitia proeuropeana ajunge la putere. Rusia a promis Ucrainei, in decembrie, o linie de credit in valoare de 15 miliarde de dolari si o scadere a tarifelor la gaze, dupa ce presedintele ucrainean Viktor Ianukovici a renuntat sa semneze un acord de asociere, aflat in pregatire de trei ani cu Uniunea Europeana.

Share our work
Rompuy, optimist ca Republica Moldova va semna in vara Acordul de Asociere la UE

Rompuy, optimist ca Republica Moldova va semna in vara Acordul de Asociere la UE

rompuy am22Presedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, a declarat, marti, dupa summitul UE cu presedintele Rusiei, Vladimir Putin, ca Parteneriatul Estic al Uniunii este un proiect important pentru regiune si ca spera ca el sa aduca beneficii intregii regiuni, inclusiv Rusiei, relateaza Europa Libera. Rompuy a spus ca spera ca Republica Moldova sa semneze Acordul de Asociere in aceasta vara, cel mai tarziu pana la toamna si ca UE este pregatita sa semneze acordul si cu Ucraina. Intalnirea UE-Rusia a durat doar cateva ore pe fondul tensiunilor din Ucraina. Spre deosebire de anii precedenti, când discutiile intre liderii europeni si oficialii rusi durau o zi si jumatate, cel de-al 32-lea summit UE-Rusia a fost redus la minim, cu o intâlnire de doar 2 ore si jumatate intre principalii trei responsabili ai UE – Herman Van Rompuy, Jose Manuel Barroso si Catherine Ashton, impreuna cu presedintele Vladimir Putin si ministrul de Externe, Serghei Lavrov. Acest format minimal a fost descis de UE „pentru a discuta esentialul”, adica „a clarifica” si „pune in ordine” relatiile cu Rusia, intr-un moment in care trec printr-un moment de tensiuni, a explicat un oficial european. De altfel, criza ucraineana reprezinta punctul central al nemultumirilor din partea UE, dupa tensiunile aparute anul trecut in urma schimbarii neasteptate de pozitie a presedintelui Viktor Ianukovici in privinta apropierii Ucrainei de Uniunea Europeana.

Share our work
Lazurca: Romania nu este o sperietoare pentru gagauzi, ideea referendumului e din 2003

Lazurca: Romania nu este o sperietoare pentru gagauzi, ideea referendumului e din 2003

lazurcaAmbasadorul Romaniei la Chisinau, Marius Lazurca, a declarat luni in cadrul unei emisiuni televizate la PRO TV Chisinau ca Romania nu este o sperietoare pentru Gagauzia si ca ideea referendumul nu este una noua, ci dateaza din 2003. „Romania nu este o sperietoare in Gagauzia, iar ideea de organizare a unui referendum in regiune a aparut inca din iulie 2013. Este gresit sa ii atribuim presedintelui Traian Basescu o tulburare a situatiei din regiunea autonoma”, a afirmat ambasadorul Romaniei la Chisinau. Marius Lazurca a adaugat ca referendumul din Gagauzia ar fi mai degraba regizat de unele forte externe, insa nu a detaliat. Ambasadorul roman a apreciat ca cetatenii care locuiesc in Gagauzia sunt informati gresit despre UE, asociind apropierea Moldovei de Europa cu saracia si pierderea autonomiei si valorilor nationale. „Guvernul trebuie sa comunice mai mult cu cetatenii si sa le explice care sunt beneficiile UE. Din experienta Romaniei chiar, avem convingerea ca Uniunea Europeana este un bine universal pentru toti cetatenii, indiferent de statutul social sau convingeri religioase”, a subliniat Marius Lazurca. Declaratia ambasadorului intervine dupa ce presedintele Parlamentului de la Chisinau, Igor Corman, a afirmat, saptamana trecuta, intr-o emisiune a postului Moldova 1, ca declaratiile presedintelui Traian Basescu despre unirea Romaniei cu R. Moldova au alimentat initiativele pentru organizarea referendumului din Gagauzia privind o eventuala independenta. „Declaratiile presedintelui Romaniei au turnat multa benzina in focul care incetisor s-a aprins in Gagauzia”, a spus Corman. El a adaugat ca, pe langa faptul ca Republica Moldova are „o problema si la nivel de tara, (in plus) se confunda procesul de integrare europeana, ideea europeana, cu ideea unirii, pe care incearca s-o promoveze in ultima perioada presedintele Traian Basescu”. Oficialul a mai declarat ca astfel de declaratii „nu ajuta” Republica Moldova, iar pozitia este impartasita si de premierul Iurie Leanca. Administratia gagauza a anuntat pentru 2 februarie un referendum la care populatia din regiune este chemata sa-si exprime opinia in legatura cu aderarea Republicii Moldova la UE sau la Uniunea Vamala rusa si daca este de acord ca regiunea autonoma sa-si declare independenta in cazul in care Republica Moldova isi pierde suveranitatea.

Share our work
Ianukovici cedeaza: Guvernul Azarov si-a depus mandatul

Ianukovici cedeaza: Guvernul Azarov si-a depus mandatul

Ситуация в КиевеDeputatii puterii si opozitiei din parlamentul ucrainean (Rada Suprema), reunit marti in sesiune extraordinara pentru a discuta situatia din Ucraina, nu au reușit sa cada de acord asupra proiectului de lege privind amnistierea participantilor la manifestatiile de protest, discutiile asupra acestui subiect urmand a fi reluate miercuri, informeaza ITAR-TASS. Anterior, deputatii ucraineni au votat pentru anularea legilor adoptate la 16 ianuarie ce prevedeau pedepse severe pentru participantii la proteste, legi denuntate de opozitia ucraineana și care au provocat o radicalizare a mișcarii de contestare la Kiev. in aceeași zi, președintele Viktor Ianukovici a acceptat demisia premierului Mikola Azarov și, in consecinta, a intregului guvern. Cabinetul actual va continua sa coordoneze afacerile curente pana la formarea unei noi echipe guvernamentale, dupa cum se precizeaza intr-un decret publicat pe site-ul președintiei ucrainene. Potrivit agentiei ucrainene Unian, functia de prim-ministru va fi asigurata de vicepremierul Serghei Arbuzov.

Romanii din Ucraina se implica in proteste

Insumata la o cifra de circa 500.000 de oameni grupati in trei regiuni ale Ucrainei – Transcarpatia, Cernauti si Odessa – comunitatea romaneasca participa si ea la protestele din aceasta tara. Un romana din Ucraina, sub protectia anonimatului, a declarat pentru reporterii Mediafax ca romanii din Ucraina iau parte la proteste, intrucat miscarea din aceasta tara nu are legatura cu nationalitatea, intrucat „toata lumea lupta cu autoritatile”. „Nu ai cum altfel, cand fortele speciale bat oamenii, cand politia fiscala vine si iti ia tot, cand nivelul de coruptie este extrem de mare, nationalitatea nu mai are nicio importanta”, spune unul dintre putinii romani din tara vecina care a acceptat sa vorbeasca despre implicarea romanilor in protestele incepute anul trecut la Kiev si care s-au raspandit in ultimele zile in toata tara, inclusiv in zona rusofona, la Dnepropetrovsk si Zaporojie, aproape de granita cu Rusia. Pentru multi romani „varianta ideala” de solutionare a conflictului consta in semnarea de catre Ucraina a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeana si, la un moment dat, aderarea la spatiul comunitar. „Aderarea la UE ar duce la cresterea nivelului de trai, al civilizatiei. Fara asta nimic nu se va schimba. Acum totul e in ceata, nu exista perspective, pentru copii, pentru varstnici”, spune acesta. „Actuala putere vrea unirea cu Rusia, Belarus si Kazahstan. Sper ca romanii au inca memorie. Stramosii lor au fost deportati in Siberia, Kazahstan. Nu mai vrem asta, vrem civilizatie. Singura noastra sansa este Uniunea Europeana. Pana acum toate guvernele au promis reforme, dar au fost doar declaratii, nimic nu s-a schimbat. E nevoie de controlul societatii civile, al UE pentru ca aceasta tara sa aiba o sansa normala”, crede el. Desi sunt reprezentati la nivel local si regional si au un deputat in Rada de la Kiev, Ion Popescu, si oficial beneficiaza de unele drepturi, romanii nu sunt multumiti de modul in care se aplica legea.

Share our work
Noul presedinte al OSCE vrea pasi concreti in dosarul transnistrean

Noul presedinte al OSCE vrea pasi concreti in dosarul transnistrean

Radojko BogojevicAmbasadorul Radojko Bogojevic, presedintele in exercitiu al OSCE, a declarat marti ca spera ca in mandatul sau sa se faca pasi concreti la rezolvarea diferendului transnistrean. „Sper ca, in timpul mandatului meu, sa identificam un statut pentru regiunea transnistreana si sa reusim sa ajutam oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului”. Declaratia apartine reprezentantului special al presedintelui in exercitiu al OSCE, ambasadorul Radojko Bogojevic, aflat in prima sa vizita la Chisinau. Bogojevic se va intalni cu mai multi oficiali de la Chisinau si de la Tiraspol, printre care vicepremierul Eugen Carpov, presedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofi, dar si cu seful Parlamentului, Igor Corman. In regiunea separatista, acesta va avea intrevederi cu liderul separatist transnistrean, Evgheni Sevciuk, si negociatorul principal din partea Tiraspolului, Nina Stanski. „OSCE este ingrijorat de ultimatumul emis de Tiraspol, care le-a cerut politistilor moldoveni sa plece din Tighina”, a declarat marti reprezentantul special al presedintelui OSCE, Radojko Bogojevic. El s-a aratat ingrijorat de ultimatumul anuntat de pretinsul Comitet al Securitatii de Stat de la Tiraspol, care le-a cerut autoritatilor de la Chisinau sa-si retraga toti politistii din Tighina timp de o luna.

Share our work