de Razvan Iorga | dec. 10, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Moscova are intentii mari in ceea ce priveste prezenta la Tiraspol si vrea, mai nou, pe langa consulat, si un centru cultural. „Ne dorim un centru cultural și un consulat la Tiraspol”, a declarat seful diplomatiei ruse, Serghei Lavrov, in cadrul unei mese rotunde cu persoane de incredere ale Președintelui Federatiei Ruse, citat de RIA Novosti. Potrivit acestuia, problema principala sta in nesolutionarea conflictului transnistrean, și in acest context negocierile in formatul 5 +2 au un rol foarte important. Totodata, șeful Agentiei Federale pentru afaceri din CSI, concetatenii si cooperarea umanitara internationala, (“Rossotrudnicestvo”), Konstantin Kosaciov, a declarat ca organizatia pe care o conduce acorda o atentie deosebita problemelor cu care se confrunta cetatenii ruși din regiunea transnistreana, dar activeaza „fara sustinere de nivel institutional”. „Autoritatile moldovene nu permit deschiderea Centrului de Știinta și Cultura, nu exista nici o solutie cu privire la crearea unui consulat. Ne ghidam de deciziile Ministerului rus de Externe. Cand va exista o hotarare privind oficiul consular, imediat vom pune problema deschiderii unui centru de știinta și cultura,” a declarat Kosaciov.
de Vitalie Goncearov | dec. 9, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Daca in Romania, cetatenii cu drept de vot nu s-au ingramadit la sectiile de votare, nu acelasi lucru s-a intamplat si pentru romanii din Republica Moldova. Acestia au stau duminica la coada la sectiile de votare din Chisinau pentru a-si exprima dreptul de vot. La o sectie randul e de cateva zeci de metri. Oamenii spun ca au venit sa voteze pentru un viitor mai bun al Romaniei, exprimandu-si speranta ca aceasta va continua sa ajute Republica Moldova, iar unii voteaza pentru unirea celor doua state. Cea mai solicitata este sectia de votare 184, care este situata in centrul Chisinaului. Aici a inceput sa se formeze rand inca de la ora 08.00, iar catre 11.00 acesta numara peste 200 de persoane, crescand constant. Alegatorii sunt nevoiti sa astepte mai mult de o ora, in pofida temperaturilor scazute de – 2 grade. „Acest lucru nu ma descurajeaza. Am venit sa votez pentru ca sunt roman’, a declarat Andrei, un tanar care sustine ca a redobandit cetatenia acum sase luni si voteaza pentru prima data. si la sectia de votare 185, zeci de persoane asteapta in holul Liceului ‘Gaudeamus’, sau afara, ca sa le vina randul sa-si exprime optiunea. Cozi mai mici sunt la cele doua sectii de votare amplasate in sediul sectiei consulare de la Chisinau. Unii oameni sunt nevoiti sa se intoarca acasa fara a vota, pentru ca nu au pasaport romanesc, sau buletinul de identitate moldovenesc, in care sa fie atestat domiciliul in Republica Moldova.
Viitor si prosperitate comuna
Romanii de peste Prut prezenti la alegeri au declarat ca voteaza pentru un viitor mai bun al Romaniei, dar si al Republicii Moldova. „Votez pentru o Moldova libera si independenta de rusi, sa fim noi stapani in tara noastra si sa vorbim o limba corecta, romana”, a declarat Valentina Lungu.
‘Eu votez pentru cea mai buna investitie a mea – este copiii si nepotii. Votez pentru demnitatea si pentru verticalitatea noastra’, sustine Maria Prodan, citat de Agerpres, care i-a chemat pe toti romanii sa se prezinte la vot deoarece, ‘daca stam acasa si nu votam, sansa noastra se reduce la minim’. ‘Votez pentru ca poporul nostru sa aiba un viitor european, decent, cu bunastare. Eu votez pentru Parlamentul nostru si pentru parlamentarul care o sa apere drepturile noastre’, a mentionat Dumitru Holban. ‘Vrem un viitor bun pentru tara noastra, Romania, ca oamenii sa se inteleaga unii cu altii si sa fim o natiune’, potrivit Eugeniei Pruteanu. Pentru alegerile de duminica in Republica Moldova au fost deschise 19 sectii de votare, dintre care patru la Chisinau. Cea mai mare prezenta la vot pentru alegerile din Romania a fost inregistrata la turul doi al alegerilor prezidentiale din 2009 – peste 12.000 de alegatori, dupa ce in primul tur au fost aproximativ 9.000. La referendumul din 29 iulie au fost aproximativ 2.350 de alegatori. La aceste scrutine in Republica Moldova au fost deschise 13-14 sectii de votare.
de Razvan Iorga | nov. 12, 2012 | Știri, Uncategorized @ro
In urma intensificarii contactelor NATO-Republica Moldova, ministrul Apararii de peste Prut se gandeste foarte serios sa transforme armata nationala intr-una de profesionisti, dupa modelul NATO. „In ultimii ani in societate se discuta tot mai insistent problema mentinerii sau abolirii serviciului militar obligatoriu. Argumentele PRO sau CONTRA se aduc fara a avea unele rationamente plauzibile si in necunostinta de fapt. In randurile ce urmeaza voi incerca sa prezint atat argumentarile de principiu, cat si cele practice pentru a sustine ideea renuntarii la serviciul militar obligatoriu”, scrie Marinuta pe blog. Readaptarea fortelor militare la nivel occidental si lipsa de pericole iminente sunt cateva din argumentele pe care ministrul Apararii le aduce in discutie. „ituatia curenta din Europa de Sud-Est este una pasnica. Vecinii Republicii Moldova, Romania si Ucraina, nu sunt vazuti de noi si ei nu ne vad ca potentiali agresori. Mai mult, in studiul pericolelor si amenintarilor in adresa securitatii Republicii Moldova, efectuat in 2010 de catre o comisie interdepartamentala, a fost constatat ca pericolele militare nu se regasesc printre pericolele eminente in adresa securitatii nationale. In aceste conditii serviciul militar obligatoriu pe timp de pace nu este necesar si din unele puncte de vedere este chiar nelegitim”, mai scrie Marinuta. Acesta mai aminteste si faptul ca pentru trupele straine prezent in zona separatista transnistreana este necesara o forta militara profesionista de descurajare. In ultimii ani, contactele Republicii Moldova cu NATO s-au intensificat iar SUA sponsorizeaza deja mai multe proiecte in domeniul militar peste Prut.
de Vitalie Goncearov | nov. 12, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Chiar daca UE nu este cea mai indragita entitate de catre liderii secesionisti transnitreni, cand vine vorba de automobile, acestia doresc sa se alinieze standardelor UE pentru a putea circula in acest spatiu. Site-ul Kommersant.md a facut publice modelele numerelor de inmatriculare a unitaților de transport propuse in cadrul negocierilor intre Chisinau si Tiraspol. Pana in prezent, parțile nu au reusit sa ajunga la un compromis cu privire la niciuna din propuneri, informeaza Unimedia.info. Din cauza problemei nesoluționate, Chisinaul nu elibereaza autorizații pentru transportatorii din stanga Nistrului. Drept raspuns Tiraspolul blocheaza deschiderea podului Gura Bacului, din care motiv drumul international M14 ramane inchis. in ajunul inceperii noii runde de negocieri din septembrie in formatul 5+2 desfasurata la Viena, misiunea EUBAM a oferit parților un model de numere de inmatriculare elaborate de experții europeni pentru transportatorii transnistreni. Designul prevede indicele MD (Moldova) si TN (Transnistria), fara aplicarea simbolurilor de stat. Dupa ce a analizat modelul elaborat de EUBAM, Chisinaul a propus sa fie adaugata stema Moldovei. Varianta in cauza a fost respinsa de partea transnistreana. La randul sau, Tiraspolul insista asupra variantei „neutre” de culoarea galbena in care se lipseasca indicii MD (Moldova) si TN (Transnistria), insa sa fie prezent codul QR. in cadrul sedinței din 2 noiembrie, negociatorii de la Chisinau au respins modelul propus de partea transnistreana si au revenit la versiunea asemanatoare cu modelul elaborat de EUBAM. Acesta este una din conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca Tiraspolul si Chisinaul pentru ca masinile cu numere de inmatriculare din regiunea transnistreana sa poata circula pe teritoriul UE.
de Razvan Iorga | nov. 12, 2012 | România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Limba romana, oficiala in Regiunea Cernauti
Limba romana a obtinut statutul de limba regionala si in satul Patrautii de Jos (Nijnie Petrovti) din regiunea Cernauti, transmite luni agentia de presa Unian. De punerea in aplicare a prevederilor incluse in legea functionarii limbilor in satul Nijnie Petrovti se ocupa un grup special de lucru, format de catre Consiliul local din respectiva localitate, se mentioneaza intr-o scrisoare adresata de autoritatile locale deputatului Ghennadi Moskal. Potrivit Serviciului de Stat pentru Statistica, circa 95% dintre locuitorii acestei localitati considera romana ca fiind limba lor materna. Anterior, Consiliul local Tarasovetk din regiunea Cernauti a adoptat la sesiunea sa din 11 septembrie o dispozitie privind punerea in aplicare a Legii cu privire la politica lingvistica de stat, care prevede acordarea statutului de limbi regionale pentru limba romana/limba moldoveneasca, relateaza Unian. Ucraina intretine artificial aceste asa-zise diferente diferente intre limba romana si cea „moldoveneasca”. La Tarasovetk, o parte dintre locuitori se considera romani, cealalta parte – moldoveni, de aceea Consiliul local a acordat statut de limba regionala ambelor limbi, dupa cum a relatat Ukrainski Novini. Dintre cei 5.000 de locuitori din Tarasovetk, 95% se considera romani si moldoveni, mai adauga agentia ucraineana de presa. Dupa ce guvernul ucrainean a aprobat in luna septembrie mai multe amendamente la Legea privind functionarea limbilor minoritatilor in Ucraina, procedura de recunoastere a statutului regional pentru limbile vorbite de minoritati prevede ca limba unei minoritati este recunoscuta ca fiind regionala numai in cazul in care aceasta este vorbita de cel putin 30% din populatia unei anumite zone. Initial, Legea privind principiile politicii lingvistice in Ucraina prevedea ca limba unei minoritati poate primi statut de limba regionala daca este vorbita de cel putin 10% din populatia unui teritoriu.
Moscova are intentii mari in ceea ce priveste prezenta la Tiraspol si vrea, mai nou, pe langa consulat, si un centru cultural. „Ne dorim un centru cultural și un consulat la Tiraspol”, a declarat seful diplomatiei ruse, Serghei Lavrov, in cadrul unei mese rotunde cu persoane de incredere ale Președintelui Federatiei Ruse, citat de RIA Novosti. Potrivit acestuia, problema principala sta in nesolutionarea conflictului transnistrean, și in acest context negocierile in formatul 5 +2 au un rol foarte important. Totodata, șeful Agentiei Federale pentru afaceri din CSI, concetatenii si cooperarea umanitara internationala, (“Rossotrudnicestvo”), Konstantin Kosaciov, a declarat ca organizatia pe care o conduce acorda o atentie deosebita problemelor cu care se confrunta cetatenii ruși din regiunea transnistreana, dar activeaza „fara sustinere de nivel institutional”. „Autoritatile moldovene nu permit deschiderea Centrului de Știinta și Cultura, nu exista nici o solutie cu privire la crearea unui consulat. Ne ghidam de deciziile Ministerului rus de Externe. Cand va exista o hotarare privind oficiul consular, imediat vom pune problema deschiderii unui centru de știinta și cultura,” a declarat Kosaciov.
