La începutul lunii octombrie a avut loc Forumului de Afaceri de la București organizat de Comitetul Mixt Româno – Egiptean de Cooperare Economică unde compania egipteană Town Gas a semnat contracte pentru fabricarea și livrarea de stații de reducere a presiunii gazelor naturale pentru rețelele de gaze din Egipt și pentru construcția de rețele de gaze în România. Este prima dată când o companie egipteană pătrunde în Uniunea Europeana în domeniul industriei energetice.
Trebuie amintit că Town Gas Cairo – Sucursala București a obținut în data de 27 septembrie 2024 licența de execuție (construcție și proiectare) de sisteme de distribuție a gazelor naturale de la Agenția Națională de Reglementare în Energie (ANRE).
Contractele au fost semnate de Mohamed Fathi, Președintele Town Gas și Horațiu Sebastian Călugăr, directorul executiv al CIS GAS. La ceremonia de semnare au participat Rania Al-Mashat, Ministrul Planificării și Cooperării Internaționale din Egipt și Stefan Radu, Ministrul Economiei și Turismului din România. Delegația egipteană a fost condusă de Yassin Mohamed, directorul general al Egyptian Natural Gas Holding Company (EGAS).
Încă de acum un an, CIS GAZ și Town Gas au semnat acorduri de colaborare pentru furnizarea de echipamente fabricate în România pentru rețelele de distribuție din Egipt.
CIS GAZ este unul dintre cei mai importanți jucători din industria petrolului și gazelor naturale din România, specializată în execuția de instalații tehnologice de suprafață, conducte de colectare a gazelor naturale, conducte de transport gaze naturale și stațiile de comprimare aferente acestora, precum și execuția stațiilor de reglare-măsurare a gazelor naturale. De asemenea CSI GAZ a preluat o parte din acțiunile furnizorului de gaze naturale Next Energy Distribution.
În privința oportunității intrării pe piața românească a unei companii egiptene am putea face câteva observații. Town Gas este doar o companie care va participa la proiectarea, construcția și reabilitarea de rețele de distribuție de gaze. Indiscutabil că această companie are experiență în domeniu iar colaborarea cu CIS GAZ înseamnă deschiderea unui segment important al pieței energetice românești. Dar având în vedere ca Egiptul este stat membru BRICS din 1 ianuarie 2023, adică face parte din clubul țărilor care doresc o nouă ordine mondială, că președintele Egiptului, Abdel Fattah al-Sisi, a dat mâna cu Vladimir Putin săptămâna trecută la summintul BRICS de la Kazan, organizat de Federația Rusă, putem aprecia că este inoportună acordarea accesului pe piața de energie românească a unei companii energetice puternice din “Clubul Dictatorilor”.
Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a participat recent la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE – Consiliul Afaceri Externe (CAE), care a avut loc la Luxemburg. Agenda reuniunii a inclus și agresiunea ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei, cu participarea prin video-conferință a ministrului ucrainean de externe Andrii Sybiha, și situația din Orientul Mijlociu.
Sprijin pentru Ucraina
Înalții oficiali europeni au mai discutat și situația din Republica Moldova, Georgia, relațiile Armenia-Azerbaidjan, Cornul Africii și Venezuela.
Miniștrii de externe UE au avut și un schimb de opinii cu secretarul de stat pentru afaceri externe, Commonwealth și dezvoltare al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, David Lammy.
În cadrul discuțiilor privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, oficialul român a reiterat nevoia continuării sprijinului UE pe toate dimensiunile și a evidențiat importanța accelerării ritmului de acordare a sprijinului militar pentru Ucraina, în condițiile în care Rusia intensifică atacurile asupra acestui stat. A exprimat sprijin pentru deblocarea Instrumentului European pentru Pace/EPF și pentru identificarea unui acord pentru revizuirea strategică a misiunii UE din Ucraina (EUMAM).
Ministrul Odobescu a amintit sprijinul consistent pe care România îl acordă Ucrainei în domeniul energetic, afectat de atacurile ruse asupra infrastructurii energetice ucrainene, reamintind nevoia unei abordări integrate cu sistemul energetic din Republica Moldova.
Ministrul Luminița Odobescu a susținut necesitatea menținerii presiunii asupra Rusiei și a salutat adoptarea, la 8 octombrie 2024, a unui nou regim de sancțiuni vizând acțiunile destabilizatoare ale Rusiei, care consolidează instrumentele UE pentru a contracara amenințările hibride și acțiunile de dezinformare. A exprimat sprijin pentru pregătirea de noi măsuri restrictive la adresa Rusiei și a evidențiat importanța unei implementări eficiente a măsurilor deja adoptate, cu accent pe eforturile UE de a convinge statele terțe să evite eludarea acestora.
Pace în Ucraina
Șefa diplomației de la București reiterat sprijinul pentru Formula de Pace a Președintelui Zelenski, unica soluție pentru asigurarea unei păci juste, durabile în Ucraina, bazată pe respectarea Cartei ONU și a dreptului internațional.
Discuțiile privind Republica Moldova au avut loc în perspectiva alegerilor prezidențiale și a organizării referendumului privind aderarea acestui stat la UE. Oficialul român a salutat mesajul puternic al UE de susținere pentru Republica Moldova, precum și vizita la Chișinău a Președintei Comisiei Europene, la 10 octombrie 2024, ocazie cu care a fost lansat Planul de creștere pentru Republica Moldova. Acest nou instrument va susține procesul de reforme și va permite dezvoltarea economică a Republicii Moldova pentru următorii ani.
Ministrul Luminița Odobescu a reamintit importanța continuării eforturilor UE pentru a consolida reziliența Republicii Moldova, în special pe fondul intensificării dezinformării și a acțiunilor hibride ale Rusiei. În context, a salutat adoptarea celui de-al treilea pachet de listări în cadrul regimului de sancțiuni privind destabilizarea acestui stat. A subliniat, totodată, importanța susținerii în continuare a Misiunii UE de Parteneriat, care s-a dovedit a fi un partener esențial al autorităților de la Chișinău în combaterea activităților hibride ale Rusiei în Republica Moldova.
Situație volatilă
Referitor la situația din Orientul Mijlociu, ministrul Luminița Odobescu a exprimat îngrijorare față de volatilitatea crescută a situației de securitate. A încurajat concentrarea eforturilor UE pe îndeplinirea obiectivelor prioritare legate de obținerea unei încetării a ostilităților, eliberarea tuturor ostaticilor și accesul ajutorului umanitar pentru protejarea civililor din zonele afectate. A subliniat responsabilitatea Hamas și Hezbollah pentru situația actuală și a reafirmat dreptul Israelului la auto-apărare, cu respectarea dreptului internațional și a dreptului internațional umanitar. A exprimat susținerea pentru coordonare și măsuri UE în sprijinul Gaza și al Republicii Libaneze, cu accent pe evitarea înrăutățirii situației umanitare deja foarte dificile. De asemenea, a afirmat importanța susținerii tuturor eforturilor internaționale care vizează evitarea unui război extins în regiune.
Ministrul român a exprimat îngrijorare și față de acțiunile Iranului în regiune, subliniind importanța unui mesaj ferm din partea UE cu privire la necesitatea stopării acestei conduite.
Ministra Luminița Odobescu a menționat recenta misiune medicală din Gaza, din 30 septembrie 2024, prin care au fost aduși pentru tratament în România opt copii cu afecțiuni medicale cronice, și însoțitorii acestora. Oficialul român a informat cu privire la repatrierile organizate de România din Republica Libaneză și a subliniat importanța coordonării consulare la nivelul UE.
Axa București-Londra
În cadrul dejunului de lucru informal cu secretarul de stat pentru afaceri externe al Regatului Unit, David Lammy, ministrul român a exprimat deschiderea pentru aprofundarea relațiilor UE-Regatul Unit pe teme de politică externă, securitate și apărare, inclusiv prin stabilirea de discuții periodice.
Ministrul Luminița Odobescu s-a referit la o serie de domenii punctuale care trebuie să fie vizate de consolidarea cooperării, precum sprijinul multidimensional acordat Ucrainei, susținerea pentru Republica Moldova, în contextul atacurilor hibride ale Rusiei, cooperarea în regiunea Mării Negre, dar și în Balcanii de Vest. Totodată, ministrul român a subliniat necesitatea coordonării pozițiilor UE și ale Regatului Unit privind protejarea ordinii internaționale bazate pe reguli.
În marja CAE, ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a avut întrevederi cu omologul britanic, David Lammy, și cu cel francez, Jean-Noël Barrot. În cadrul discuțiilor cu partea britanică, a fost salutată cooperarea în cadrul Partenerului strategic bilateral și au fost abordate teme prioritare ale agendei bilaterale, cu accent pe cooperarea economică și cea în domeniul securității, relațiile Regatului Unit cu UE, precum și evoluțiile din Vecinătatea Estică și Orientul Mijlociu.
Dialogul cu ministrul pentru Europa și afaceri externe al Republicii Franceze a reconfirmat angajamentul ferm al României și al Franței de a lucra împreună ca parteneri strategici pentru a răspunde provocărilor comune cu care se confruntă Europa și, respectiv, cele din Orientul Mijlociu, și de a continua coordonarea strânsă în cadrul UE și NATO.
Reconstrucția Ucrainei
Secretarul de stat pentru afaceri strategice Ana Tinca a participat la Forumul „Rebuilding Ukraine”, organizat de Camera de Comerț bilaterală România-Ucraina, sub înaltul patronaj al Prim-ministrului României și al Prim-ministrului Ucrainei.
În discursul din cadrul sesiunii dedicate viziunii diplomatice a procesului de reconstrucție, intitulată „The Vision of Ukrainian and Romanian Diplomacy on the Reconstruction Process of Ukraine”, secretarul de stat a reiterat angajamentul României în sprijinul Ucrainei și importanța deosebită acordată procesului de reconstrucție a țării vecine.
Secretarul de stat Ana Tinca a ilustrat modalitățile în care diplomația română lucrează, în coordonare cu celelalte instituții guvernamentale și în complementaritate cu sectorul privat, pentru a sprijini proiectele care urmăresc să răspundă unor nevoi imediate și care vizează obiective pe termen lung legate de stabilitatea și prosperitatea regională. Astfel, evocând participarea națională constantă la edițiile succesive ale Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei, oficialul român s-a referit la oportunitățile asociate procesului de reconstrucție pe care atât autoritățile române, cât și companiile sunt interesate să le valorifice în mod corespunzător.
În acest context, secretarul de stat a subliniat atenția specială acordată proiectelor transfrontaliere și conectivității în domeniul transporturilor și al energiei, precum și cooperării trilaterale, care implică și Republica Moldova. A menționat, de asemenea, sprijinul financiar important al UE pentru procesul de reconstrucție a Ucrainei, încurajând comunitatea de afaceri să utilizeze instrumentele și programele disponibile la nivel european.
România a devenit în ultimii ani un element de stabilitate vital pentru obiectivele NATO în regiunea Mării Negre, dar din păcate un impediment major o împiedică să își atingă potențialul de forță regională: înzestrarea forțelor maritime. Din cauza acestui aspect, România este relevantă pentru obiectivele taberei occidentale mai degrabă prin prisma poziționării geografice strategice și mai puțin prin intermediul capabilităților militare. Ce lipsește pentru a rezolva acest impas este voința politică deoarece industria autohtonă navală a dovedit că este capabilă să răspundă unor cerințe extrem de sofisticate.
În primul rând ar fi important de menționat faptul că șantierele navale din România sunt capabile de a răspunde nevoilor operaționale ale unor forțe maritime occidentale. Pe 3 octombrie, la Șantierul Naval Damen din Galați a fost organizată o ceremonie pentru a marca începerea construcției unei nave multifuncționale destinate Marinei Portugheze, care va putea funcționa și ca portavion pentru drone. La ceremonie au participat oficiali de rang înalt, inclusiv ministrul portughez al apărării, Nuno Melo, și șeful Statului Major al Marinei Portugheze, amiralul Gouveia e Melo.
Nava de aproximativ 8000 de tone, botezată NRP Dom João II, este finanțată prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene și are un design inovator, dezvoltat în colaborare cu Marina Portugheză. Aceasta este capabilă să îndeplinească diverse misiuni, inclusiv cercetare, salvare și intervenții de urgență, fiind echipată echipată pentru a transporta și lansa drone aeriene, de suprafață și subacvatice.
Cu o lungime de 107 metri și un spațiu de peste 650 de metri pătrați, nava va fi livrată în 2026. Șantierul Naval Galați, deținut de Damen, are deja experiență în construirea de nave militare, realizând peste 30 de astfel de nave pentru 13 forțe navale din lume.
Viceamiralul Mihai Panait, șeful Forțelor Navale Române, a anunțat recent un ambițios program de achiziții pentru modernizarea flotei marinei militare. Fiind prezent la evenimentul de la Șantierul Naval Damen Galați, acesta a precizat că România va construi două nave de patrulare, patru corvete și trei fregate, toate nave noi, nu la mâna a doua.
Panait a menționat că Șantierul Naval Damen Galați este un candidat important pentru atribuirea acestor contracte, având o experiență solidă în construcția de nave militare. Documentele pentru aprobarea Parlamentului sunt aproape finalizate, iar primul proiect vizează construcția a două nave de patrulare, parte a unui plan de înzestrare pe termen lung, pe o perioadă de 20 de ani.
Pe lângă navele de patrulare, Forțele Navale Române vor participa la Programul ,,Corveta europeană” pentru realizarea a patru corvete noi, iar ulterior vor demara procesele necesare pentru construcția a trei fregate suplimentare. Viceamiralul Panait a explicat că, după semnarea contractelor, construcția unei nave de patrulare durează aproximativ 2-3 ani, astfel că prima navă ar putea fi livrată până în 2027, dacă procesul decurge conform așteptărilor.
Cu cele două nave noi de patrulare de tip OPV (Offshore Patrol Vessel) România își propune să înlocuiască de urgență cele două corvete din clasa Tetal-I. Deși OPV-urile sunt în general nave mai mici și mai ușoare, destinate patrulării zonelor de litoral și nu neapărat concepute pentru misiuni militare complexe, cele pe care România le dorește construite local vor fi mai apropiate de corvete, având sisteme de armament mai avansate.
Noile nave ar urma să înlocuiască corvetele „Amiral Petre Bărbuneanu” și „Viceamiral Eugen Roșca”, ambele fiind încă în operare de Forțele Navale Române. Prima a fost construită în 1981 și intrată în serviciu în 1983, având un deplasament standard de 1.385 tone.
Corvetele Tetal-I sunt asemănătoare unor nave sovietice din anii 1960-1970, fiind echipate cu sisteme de artilerie vechi precum AK-726 și AK-230, alături de senzori și radare din aceeași perioadă, precum Strut Curve pentru controlul focului.
Pe lângă navele de suprafață moderne România ar mai dori să își dezvolte o capabilitate navală esențială: submarinele. Parlamentul României a aprobat în 2023 achiziția a două submarine Scorpene produse de gigantul francez Naval Group. Programul se va derula pe o perioadă de 8 ani iar valoarea estimativă este de 2 miliarde de euro.
În ceea ce privește pregătirea personalului pentru acest tip de tehnică militară deja se fac eforturi substanțiale în această direcție. Doi ofițeri ai Forțelor Navale Române au participat, între 7 octombrie și 8 noiembrie, la un program de instruire pentru submarine organizat de Forțele Navale ale Portugaliei. Aceștia s-au pregătit la bordul submarinului NRP Arpão, acoperind aspecte esențiale precum operațiunile subacvatice, mentenanța și logistica submarinului, comunicațiile, evaluarea avariilor și salvarea dintr-un submarin avariat.
După finalizarea programului, ofițerii români vor contribui la adaptarea legislației și doctrinelor specifice în Forțele Navale Române, în special în ceea ce privește utilizarea și lupta împotriva submarinelor. Între septembrie și octombrie 2023, opt militari români au urmat un alt program de pregătire la Școala Divizionului de Submarine al Forțelor Navale Portugheze.
Ministerul Apărării din România continuă să accelereze procesul prin care se dorește înlocuirea întregului arsenal din perioada cu comunistă cu echipament nou, omologat la standarde NATO, capabil să facă față la provocările actuale ale câmpului de luptă modern. Acest proces de modernizare, tergiversat și lăsat deoparte de pe lista priorităților în ultimii 20 de ani, a cunoscut un progres major în ultima perioadă din cauza conflictului din regiunea Mării Negre, dintre Ucraina și Federația Rusă, existând o posibilitate ca acest conflict să escaladeze chiar și mai mult în perioada următoare. România se află practic la granița desfășurării ostilităților, iar acest aspect a determinat decidenții politico-militari să facă eforturi semnificative pentru pregăti forțele armate naționale pentru a răspunde oricărui tip de amenințare.
Accentul s-a pus în ultimii 2 ani pe dezvoltarea capabilităților elementelor terestre ale României, principalele obiective fiind creșterea puterii de foc și a mobilității tactice. Pe lângă programele de succes precum transportoarele Piranha 5 și lansatoarele de rachete HIMARS, Ministerul Apărării a pus pe lista de priorități obiectivul de a-și completa tehnica militară cu blindate ușoare 4×4 moderne, care au un rol extrem de important în conflictul din Ucraina, dar și cu tancuri noi cu tun de calibru NATO 120 mm, armată română fiind extrem de slab dotată la această categorie având tancuri de calibru 100mm din perioada comunistă. Acest tip de blindate nu ar putea face față unui conflict modern.
Compania turcă Otokar a anunțat că a fost desemnată câștigătoare în cadrul programului Ministerului Apărării Naționale al României pentru achiziționarea de blindate ușoare 4×4. Programul vizează furnizarea a 1.059 de vehicule blindate de transport, în nouă configurații, cu un cost total estimat la 934 de milioane de dolari. Aceste vehicule sunt destinate structurilor din cadrul MApN, contribuind la modernizarea și consolidarea capacităților de apărare ale României.
Deși Otokar a fost singura companie care a depus o ofertă, procesul va intra în etapa negocierilor pentru semnarea contractului. Aceasta este o etapă esențială, deoarece, în unele cazuri, cum a fost cel al corvetei multifuncționale în 2019, contractele pot fi anulate din cauza disensiunilor între părți.
Acordul implică o cooperare industrială între Turcia și România, ambele state membre NATO. Primele 278 de vehicule vor fi fabricate în Turcia, iar restul în România, unde va fi construită o nouă facilitate de producție. Se așteaptă ca Otokar să colaboreze cu companii din industria de apărare românească pentru această parte a producției.
Cobra II, vehiculul oferit de Otokar, este deja folosit de armatele Turciei, Bangladeshului și Ucrainei, având capacități off-road și fiind echipat cu armament modular, inclusiv mitraliere și rachete antitanc. Cobra II este un vehicul versatil, cu un motor diesel de 300 CP, capabil să atingă viteze de până la 100 km/h pe asfalt și să ofere manevrabilitate ridicată în condiții dificile.
România se află într-un proces amplu de modernizare și extindere a capacităților sale în ceea ce privește forțele blindate. În prezent, statul român dispune de cinci batalioane echipate cu tancuri precum T-55, TR-85 și TR-85M1 Bizonul. Achiziția a 54 de tancuri americane M1A2 Abrams, împreună cu 12 vehicule derivate, deschide calea către o dotare mai avansată. Deși livrările vor începe în 2026, necesitatea completării acestui batalion de Abrams este evidentă.
O soluție complementară ar putea fi tancul sud-coreean K2 Black Panther, produs de Hyundai Rotem. Discuțiile avansate dintre reprezentanții români și cei coreeni, după testele de succes efectuate în România, sugerează o posibilă achiziție în 2025. Hyundai Rotem a subliniat că și o primă achiziție limitată, la nivelul unui singur batalion, ar putea deschide drumul către o colaborare pe termen lung.
Tancul K2 Black Panther este un vehicul de luptă de ultimă generație, cu un tun de 120 mm, mitraliere și lansatoare de grenade fumigene, fiind remarcabil prin puterea sa de foc și mobilitate. Testat în condiții extreme, în Norvegia și Oman, acesta a fost adoptat de armata poloneză, iar România ar putea urma un traseu similar.
Pe lângă aspectele tehnice, există discuții privind implicarea industriei de apărare românești în producția K2, ceea ce ar întări parteneriatul dintre cele două țări și ar asigura o producție locală parțială. În concluzie, tancul K2 ar putea completa perfect achiziția de Abrams, oferind o combinație optimă de forță și flexibilitate pentru forțele armate ale României.
Consulatul General al României la Rostov-pe-Don își va înceta activitatea pe 14 octombrie, ca răspuns al Federației Ruse la acțiunile neprietenoase ale Bucureștiului, a anunțat purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, citată de mass-media de la Moscova.
Consulat închis
„A fost primită o notificare oficială din partea română, conform căreia Consulatul General al României la Rostov-pe-Don își încetează activitatea pe 14 octombrie. Funcțiile de prestare a serviciilor consulare în raionul respectiv au fost transferate ambasadei acestei țări la Moscova. Acest pas se datorează deciziei părții ruse: de a denunța acordul interguvernamental bilateral privind deschiderea respectivului consulat. Această decizie a fost luată în decembrie 2023, ca răspuns la acțiunile neprietenoase ale autorităților române”, a spus Zaharova, citată copios de mass-media rusă.
Prim-ministrul Rusiei, Mihail Mișuștin, a semnat pe 12 decembrie 2023 documentul care denunță acordul din 2005 dintre Rusia și România, prin care a fost înființat consulatul României de la Rostov pe Don (în timpul mandatului de premier al lui Adrian Năstase).
La momentul deciziei rusești de a închide consulatul, singurele activități publice din 2023 reflectate pe pagina Consulatului României din Rostov pe Don erau două depuneri de flori, una la monumental comemorativ românesc de la Trusovo și cealaltă la cimitirul militar românesc de la Apșeronsk.
Decizia Moscovei intervine în condiţiile în care relaţiile dintre România şi Rusia s-au deteriorat după ce Ucraina a fost invadată, pe 24 februarie 2022.
În iunie 2023, Ministerul Afacerilor Externe român a solicitat Moscovei să reducă personalul diplomatic care lucrează în Ambasada Rusiei la Bucureşti cu 40 de oameni.
Autoritățile române au justificat cererea „prin limitarea numărului acestuia (personalului -n.r.) la un nivel apropiat de cel al reprezentării diplomatice și tehnico-administrative a României în Rusia”.
În replică, ministerul rus de Externe a transmis că „Rusia va răspunde în consecinţă”.
Oficialii ruși au decis în august să introducă cote pentru numărul de membri ai personalului diplomatic şi consular al României în Rusia, ca represalii după decizia României de reducere a personalului ambasadei de la București.
România a expulzat în mai multe rânduri, de la începutul invaziei rusești în Ucraina, funcţionari ai Ambasadei Rusiei la Bucureşti, pe unii dintre ei pentru „incompatibilitatea activităţilor acestora cu prevederile Convenţiei de la Viena”.
Rusia a răspuns cu măsuri similare, expulzând același număr de funcţionari ai Ambasadei României la Moscova, în lunile mai şi septembrie 2022.
După invadarea Ucrainei, Rusia a plasat România pe lista ţărilor „neprietenoase”, după ce Bucureștiul a condamnat agresiunea.
Drone rusești
Specialişti ai Ministerului Apărării Naţionale (MApN), ai Serviciului Român de Informaţii şi ai Ministerului Afacerilor Interne au ridicat recent fragmente ale unei drone de origine rusească din zona canalului Litcov, la aproximativ un kilometru de confluenţa cu braţul Sfântul Gheorghe. Este doar ultimul incident de așa fel care afectează securitatea locuitorilor din regiunea de graniță, dar și suveranitatea și integritatea teritoriului României. Respectivele fragmente urmează să fie expertizate, conform procedurilor legale, arată un comunicat al MApN. De altfel, potrivit sursei citate, zona cercetată se află într-un spaţiu extravilan, nefiind afectate elemente de infrastructură. Informaţia privind existenţa acestor elemente de dronă a fost transmisă ministerului de către Poliţia de Frontieră română. În acest context, Ministerul Apărării Naţionale reiterează mesajul ferm de condamnare a acestor atacuri executate de Federaţia Rusă împotriva unor obiective şi elemente de infrastructură civilă ucrainene, care sunt nejustificate şi în gravă contradicţie cu normele de drept internaţional.
Demers românesc
Rezistența militară a României în fața Federației Ruse în bazinul Mării Negre implică consolidarea capacităților sale defensive și o cooperare strategică puternică cu aliații NATO și Uniunea Europeană.
Statul român trebuie să-și consolideze prezența militară în zona Mării Negre prin modernizarea și creșterea capacității Forțelor Navale Române, inclusiv a flotei sale. Aceasta poate include achiziționarea de nave moderne, submarinelor și a sistemelor de apărare aeriană și antinavală, precum și dezvoltarea capabilităților de război cibernetic și electronic.
Ca membră a NATO, România poate beneficia de sprijinul alianței pentru a-și întări apărarea. Aceasta include participarea activă la exercițiile militare multinaționale din regiunea Mării Negre, sporirea interoperabilității cu forțele aliate și găzduirea unor unități NATO pe teritoriul său, inclusiv a prezenței militare extinse a SUA în baze precum Mihail Kogălniceanu.
Sistemele de apărare aeriană și antirachetă, precum sistemul Aegis Ashore amplasat la Deveselu, reprezintă un element crucial în apărarea României și a flancului estic al NATO. Extinderea și modernizarea acestor sisteme, împreună cu achiziția unor rachete moderne de tip Patriot, contribuie la protejarea spațiului aerian și la descurajarea amenințărilor din partea Rusiei.
Parteneriate strategice
Experți consideră că România trebuie să investească în forțe de reacție rapidă și unități specializate care să fie capabile să răspundă rapid la orice provocări militare din regiune. În același timp, războiul cibernetic devine din ce în ce mai important, iar dezvoltarea capabilităților de apărare cibernetică este esențială pentru protecția infrastructurilor critice și a rețelelor de comunicații militare.
România poate colabora cu alte țări din regiunea Mării Negre care împărtășesc preocupările de securitate față de Rusia, precum Ucraina, Turcia ori Bulgaria. Împreună, aceste țări pot dezvolta capabilități comune de apărare și pot întări securitatea în zonă prin exerciții militare comune și partajarea informațiilor.
Pentru a rezista militar, România trebuie să continue să-și îndeplinească angajamentele față de NATO privind alocarea a 2% din PIB pentru apărare și să accelereze procesul de modernizare a echipamentului militar, concentrându-se pe sisteme moderne de apărare aeriană, blindate, și tehnologie avansată.
Apărare asimetrică
România ar putea dezvolta capabilități de apărare asimetrică, inclusiv tactici de război hibrid și tehnici de luptă neconvențională, care să includă utilizarea forțelor speciale și a dronelor. Aceste capabilități sunt utile pentru a contracara forțele rusești în conflicte de intensitate redusă, dar foarte complexe.
Îmbunătățirea infrastructurii terestre și aeriene, precum modernizarea bazelor militare și a aeroporturilor, va permite României să primească rapid trupe și echipamente aliate în caz de criză. Investițiile în capacitățile logistice și în rețelele de transport sunt esențiale pentru eficiența operațiunilor militare.
Prin apartenența sa la NATO și prin consolidarea propriilor forțe armate, România poate contribui la descurajarea agresiunii ruse în bazinul Mării Negre. Prezența forțelor NATO și a scutului antirachetă pe teritoriul său reprezintă un mesaj clar că orice acțiune ostilă va atrage un răspuns coordonat și puternic din partea alianței.
Prin implementarea acestor măsuri, România își poate întări poziția defensivă și poate rezista mai eficient la potențialele provocări militare venite din partea Federației Ruse în zona Mării Negre.
Nave atacate
Oficialităţi ucrainene au anunţat că o rachetă rusească a lovit recent o navă sub pavilion Palau, în portul Odessa de la Marea Neagră; în urma atacului – al doilea în două zile consecutive – un cetăţean ucrainean a fost ucis, iar cinci membri ai echipajului au fost răniţi. Aceasta reprezintă o escaladare periculoasă a situației din regiune, după mai multe amenințări din partea unor oficiali ruși. Ministrul ucrainean de externe Andri Sibiha a anunţat pe reţeaua X noul atac şi a condamnat Rusia pentru acţiunile respective, fără a da detalii despre situaţia celor două nave. El a susţinut că „trebuie să reunim forţele tuturor statelor şi organizaţiilor responsabile pentru (…) a asigura libertatea de navigaţie în Marea Neagră şi securitatea alimentară globală”. Portul Odessa din sudul Ucrainei este un centru vital pentru exportul de cereale. Guvernatorul regiunii Odessa, Oleh Kiper, a scris pe Telegram că victima atacului de luni era un lucrător din port, iar răniţii sunt cetăţeni străini. Vicepremierul Oleksi Kuleba a identificat nava cu numele Optima şi a precizat că aceasta sosise la Odessa de numai câteva ore. El a afirmat că Rusia încearcă să distrugă transportul maritim care asigură securitatea alimentară, iar consecinţele „nu pot însemna decât o instabilitate crescută în regiuni sensibile, dependente de importurile alimentare”, precum şi „tensiuni în relaţiile internaţionale”.
Atacuri repetate
Ministerul Reconstrucţiei de la Kiev a precizat pe Facebook că vasul atacat în portul Pivdeni se numeşte Paresa, navighează sub pavilion Saint Kitts şi Nevis, cu un echipaj de 15 oameni şi are la bord 6000 de tone de porumb. Conform aceleiaşi surse, este a 20-a navă civilă avariată de atacurile ruse. Luna trecută, a fost lovit de o rachetă în Marea Neagră cargoul Aya, sub acelaşi pavilion, iar un alt cargou, sub pavilionul Antigua, a fost avariat de o altă rachetă în portul Odessa, pe care Rusia l-a lovit de mai multe ori din februarie 2022, când a invadat Ucraina.
R. Moldova, câmp de bătălie
Bucureștiul este unul dintre cei mai importanți susținători ai R. Moldova în fața ofensivei hibride ruse. Poziția fermă a statului membru NATO și UE a fost subliniată în permanență de către înalții oficiali români.
România rămâne un susținător ferm al Republicii Moldova și al viitorului său european și va continua să sprijine cetățenii și autoritățile de la Chișinău să își îndeplinească obiectivele în acest sens, se arată în comunicatul Guvernului român.
Propaganda agresivă a Rusiei, care deformează datele istorice și ignoră realitățile actuale, trebuie combătută prin toate mijloacele, astfel încât obiectivul de integrare al Republicii Moldova în Uniunea Europeană să se realizeze, mai menționează sursa citată.
”Autoritățile ruse încearcă cu disperare prin propagarea unor știri false să schimbe traseul european al Republicii Moldova. Îi încurajez pe toți liderii de la Chișinău să nu se lase intimidați de astfel de acțiuni. România este umăr la umăr cu Republica Moldova în îndeplinirea visului european”, a declarat prim-ministrul român Marcel Ciolacu, citat de mass-media.
Demers pro-european
Dorința Republicii Moldova de a deveni stat membru al UE reprezintă alegerea stabilității, prosperității și a unei comunități de valori și principii, lucruri pe care Rusia continuă să le încalce flagrant, atacându-și vecinii, cu mijloace convenționale și hibride care încalcă în mod flagrant dreptul internațional.
Alături de celelalte state membre ale UE, România va continua să sprijine Republica Moldova pentru consolidarea instituțiilor democratice și a capacității de a contracara atacurile hibride agresive cu care se confruntă din partea Federației Ruse.
Vizita premierului român Marcel Ciolacu de la Chișinău a deranjat autoritățile de la Moscova. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, cunoscută pentru declarațiile sale agresive, a făcut recent un lung comentariu despre situația din Republica Moldova. Ea a reluat atacurile obişnuite la adresa conducerii proeuropene a ţării și asupra României.
„În paralel, continuă vizitele în Moldova ale politicienilor şi funcţionarilor occidentali care militează deschis pentru opţiunea europeană. La 4 octombrie anul acesta, la Chişinău, premierul român M. Ciolacu a îndemnat conducerea moldoveană să lucreze mai activ pentru ca cetăţenii să înţeleagă clar că viitorul Moldovei este în UE. Dar de ce a fost el timid? Ar fi trebuit să spună aşa: nu în UE, ci în România. Asta este ceea ce vor ei”, a spus Maria Zaharova.
Ea a ironizat și afirmația potrivit căreia Rusia „va duce ţara în izolare şi sărăcie”. „Vedem cât de prosperă este Uniunea Europeană. Absurditatea unor astfel de afirmaţii este că, aşa cum arată istoria, ocupaţia românească din 1918-1940 a fost cea care a adus în Basarabia sărăcie, ruină, depopulare şi atacuri în masă. Dimpotrivă, apartenenţa la Imperiul Rus şi la URSS a fost marcată de prosperitatea Moldovei. Toate acestea sunt dovedite prin fapte, cifre şi date reale”, a mai spus Zaharova.
România, prezență forte la Chișinău
Premierul român Marcel Ciolacu, aflat recent în vizită oficială la Chişinău, a avut o întrevedere cu preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, în cadrul căreia au discutat despre parcursul european al ţării vecine de peste Prut. „România crede în vocaţia europeană a R. Moldova şi va continua să sprijine fără echivoc continuarea acestui drum”, a declarat Ciolacu.
În contextul în care vizita are loc cu puţin timp înaintea referendumului ce va avea loc în Republica Moldova privind aderarea la Uniunea Europeană, în aceeaşi zi cu alegerile prezidenţiale din această ţară, un subiect important abordat în cursul întrevederii a fost parcursul european al ţării vecine de peste Prut.
Premierul Marcel Ciolacu a subliniat cu acest prilej că România crede în vocaţia europeană a Republicii Moldova şi va continua să sprijine fără echivoc continuarea acestui drum pe care autorităţile de la Chişinău s-au
angajat cu încredere şi responsabilitate, reuşind să facă faţă unor crize şi
provocări hibride, fără precedent, apărute pe fondul războiului declanşat
de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei.
„Am avut astăzi prilejul să facem un bilanţ al sprijinului total şi profund pe care România l-a oferit până acum Republicii Moldova şi am analizat modul în care putem canaliza mai bine această susţinere. Vom face în continuare tot ceea ce ţine de noi, prin proiecte concrete şi împărtăşind din experienţa noastră în integrarea europeană, pentru a sprijini acest parcurs pentru Republica Moldova. Miza proiectelor comune de sprijin este de a oferi cetăţenilor şi comunităţilor încredere în perspectiva unui viitor mai bun, al democraţiei, dezvoltării şi stabilităţii”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.
Plan de pace
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a prezentat la Londra detaliile „planului de victorie” al Ucrainei împotriva Rusiei premierului britanic Keir Starmer şi noului secretar general al NATO, Mark Rutte. Zelenski desfăşoară un turneu european fulger, după Londra mergând la Paris, Roma şi Berlin pentru a obţine mai mult sprijin din partea aliaţilor săi în războiul cu Rusia, cu mai puţin de o lună înainte de alegerile prezidenţiale americane, al căror rezultat incert a stârnit temeri la Kiev în ce priveşte continuarea sprijinului din partea SUA, mai ales dacă republicanul Donald Trump ar reveni la Casa Albă. Preşedintele Zelenski „a prezentat detaliile planului de victorie” premierului britanic Keir Starmer, potrivit unui comunicat de presă al preşedinţiei ucrainene. Acest plan „vizează crearea condiţiilor favorabile pentru o încheiere justă a războiului’, a declarat preşedintele ucrainean, citat în comunicatul de presă. „Ucraina nu poate negocia decât de pe o poziţie puternică”, a adăugat Zelenski.
Demers strategic
Înaltul oficial de la Kiev nu a oferit public detalii despre acest plan, menţionând doar că în document se regăseşte şi cererea de aderare la NATO. Potrivit unor oficiali americani, administraţia de la Washington este preocupată de faptul că acest plan al preşedintelui ucrainean nu cuprinde o strategie cuprinzătoare şi este doar puţin mai mult decât o cerere reîmpachetată de a primi mai multe arme şi de a fi ridicate restricţiile pentru folosirea în atacuri asupra unor ţinte pe teritoriul rus a rachetelor cu rază lungă de acţiune primite de Ucraina ca ajutor militar din partea Occidentului. Planul pleacă de la presupoziţia unei înfrângeri totale a Rusiei în război, obiectiv considerat nerealist de unii oficiali americani. Zelenski a insistat din nou la Londra asupra „necesităţii de a obţine permisiunea de a lovi adânc în teritoriul Rusiei” cu arme cu rază lungă de acţiune, furnizate inclusiv de Regatul Unit, referindu-se la rachetele Storm Shadow, deja folosite de armata ucraineană. Totuşi, secretarul general al NATO, Mark Rutte, care a participat la Londra la o reuniune trilaterală cu Zelenski şi Starmer, a avertizat că Ucraina nu trebuie să se „focalizeze asupra unui singur sistem de arme”. „Un singur sistem de arme nu va putea să facă diferenţa” în acest război, a subliniat Rutte, adăugând că le revine aliaţilor Ucrainei să decidă asupra autorizării loviturilor în interiorul Rusiei.
Amenințări ruse
Preşedintele rus Vladimir Putin consideră că o asemenea autorizaţie ar presupune o implicare directă a NATO în conflict prin asistenţa oferită Ucrainei pentru localizarea ţintelor cu ajutorul sateliţilor americani sau europeni şi direcţionarea rachetelor către acestea. Prin urmare, el a lansat un avertisment nuclear Occidentului prin revizuirea doctrinei nucleare a Rusiei, care ar permite represalii nucleare în cazul unor atacuri convenţionale masive cu rachete sau drone asupra teritoriului rus sau al aliatului său belarus. Acest turneu european al lui Zelenski se desfăşoară în timp ce pe frontul din estul Ucrainei armata ucraineană pierde teren în faţa celei ruse, care continuă să înainteze pe mai multe direcţii în regiunea Doneţk, deşi Kievul a sperat că prin ofensiva lansată în august în provincia rusă Kursk va forţa o dislocare suficientă a trupelor ruse de pe frontul ucrainean pentru a opri înaintarea rusă pe acest front.
Summit amânat
Media rusă a jubilat la vestea că summitul privind Ucraina prevăzut să se desfăşoare sâmbătă la Ramstein, în Germania, a fost amânat, după ce preşedintele american Joe Biden a fost nevoit să-şi anuleze vizita în această ţară. Casa Albă a anunţat că Joe Biden renunţă la deplasările prevăzute la sfârşitul săptămânii în Germania şi Angola, „având în vedere traiectoria şi forţa prognozate pentru uraganul Milton”. Grupul Ramstein al donatorilor de arme pentru Ucraina urma să se reunească la cel mai înalt nivel, în marja vizitei oficiale a preşedintelui Biden în Germania, prevăzută pentru perioada 10-13 octombrie, care ar fi fost prima vizită de stat a unui lider american în aproape 40 de ani în Germania. „Evenimentul din 12 octombrie 2024 este amânat”, a anunţat biroul de afaceri publice al SUA de la baza militară Ramstein într-un e-mail adresat agențiilor de presă. „Vor avea loc anunţuri cu privire la viitoarele reuniuni ale Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei”, se mai arată în comunicat. Reuniunea avea drept scop să sublinieze sprijinul neclintit pentru Kiev împotriva invaziei Rusiei, într-un moment în care forţele armate ucrainene se află supuse unei presiuni uriaşe. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski declarase că va prezenta aliaţilor, la summitul de la Ramstein, „planul de victorie”, reprezentând viziunea Kievului cu privire la încheierea războiului cu Rusia. Kievul nu a oferit nicio declaraţie imediată cu privire la amânarea summitului. Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a declarat că miniştrii apărării îşi propun sa se întâlnească în formatul Ramstein în această lună, dar nu a fost luată încă o decizie cu privire la o eventuală dată.
Summit pentru pace, o nouă ediție
Ucraina doreşte să organizeze un nou „summit pentru pace” la sfârşitul acestui an şi la care de data aceasta Rusia să participe, a declarat ambasadorul ucrainean în Turcia, Vasil Bodnar, după ce la precedenta reuniune denumită astfel de Kiev şi desfăşurată în iunie în Elveţia partea rusă nu a fost invitată, însă el a exclus orice discuţii bilaterale cu Rusia la o asemenea întâlnire. „Unul dintre cele mai importante obiective ale acestui summit este de a obţine o pace justă în Ucraina. (Dar) nu vorbim despre un format în care Ucraina şi Rusia să stea una în faţa celeilalte şi Ucraina să asculte cererile Rusiei”, spune ambasadorul ucrainean la Ankara, Vasil Bodnar. „Ceea ce vedem noi acum este aşa: comunitatea internaţională, împreună cu Ucraina, se vor aşeza la masă şi vor întocmi o listă cu paşii care trebuie întreprinşi pentru o pace justă în Ucraina, şi vor discuta cererile pentru Rusia pe baza acelei liste”, a explicat diplomatul ucrainean modul în care Kievul ar dori să se desfăşoare o astfel de întâlnire. „Nu va fi o întâlnire bilaterală directă, cel mai probabil va fi în formatul în care terţe părţi vor fi de asemenea implicate şi (discuţiile) se desfăşoară prin terţi. Sperăm să ţinem acest summit până la sfârşitul anului”, a completat el. Conform ambasadorului ucrainean în Turcia, această ţară, care a încercat să menţină relaţii bune atât cu Ucraina cât şi cu Rusia, ar putea fi un participant important la acest demers al Kievului, dată fiind experienţa sa în medierea altor conflicte.
Războiul declarațiilor
Dar Rusia a respins deja ideea de a participa la o reuniune într-un format de acest fel, afirmând că o conferinţă de pace trebuie să însemne discuţii directe între cele două părţi, nu un forum în care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski să caute sprijin internaţional pentru propunerile sale de încheiere a conflictului. De asemenea, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat anterior că ajungerea la o pace justă în Ucraina este imposibilă dacă această ţară îşi pierde neutralitatea prin aderarea la o alianţă condusă de SUA, cum este NATO. Vorbind despre relatări recente conform cărora Occidentul discută o opţiune în care Ucraina s-ar alătura NATO în schimbul cedării către Rusia a unor porţiuni din teritoriul ucrainean ocupat de trupele ruse, Zaharova a spus că nu va fi posibilă o pace justă în Ucraina fără asigurarea unui statut neutru şi de ţară nealiniată pentru aceasta. Ea a reafirmat că „operaţiunea militară specială”, numele dat de Rusia invaziei sale în Ucraina, este o reacţie a Moscovei faţă de extinderea NATO către est.
Condiții dure
Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut în luna iunie 2024 retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson) şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, într-o propunere pentru o încetare a focului şi o pace negociată pe baza acordului nefinalizat la tratativele desfăşurate în 2022 la Istanbul. Cererea lui Putin a fost respinsă din start de Ucraina şi de aliaţii ei occidentali, în special SUA, care au precizat că sprijină doar „formula de pace” prezentată la sfârşitul anului 2022 de Zelenski şi care prevede în principal retragerea necondiţionată a tuturor trupelor ruse din Ucraina, inclusiv din Crimeea, şi restabilirea graniţelor acestei ţări recunoscute internaţional. Potrivit Rusiei, în negocierile desfăşurate la Istanbul cu oficialii ucraineni în martie-aprilie 2022, la o lună după lansarea invaziei asupra Ucrainei, aproape fusese convenit un acord de pace, dar care în final a fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului. Între timp, preşedintele ucrainean a elaborat un „plan de victorie” al Ucrainei în războiul cu Rusia, despre care nu a oferit public detalii, dar l-a prezentat la sfârşitul lunii trecute preşedintelui american şi celor doi potenţiali succesori ai acestuia, Kamala Harris şi Donald Trump Potrivit unor oficiali americani, administraţia de la Washington este preocupată de faptul că acest plan al preşedintelui ucrainean nu cuprinde o strategie cuprinzătoare şi este doar puţin mai mult decât o cerere reîmpachetată de a primi mai multe arme şi de a fi ridicate restricţiile pentru folosirea în atacuri asupra unor ţinte pe teritoriul rus a rachetelor cu rază lungă de acţiune primite de Ucraina ca ajutor militar din partea Occidentului. Planul pleacă de la presupoziţia unei înfrângeri totale a Rusiei în război, obiectiv considerat nerealist de unii oficiali americani, notează Reuters.
Sprijin pentru Ucraina
Ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, a participat recent la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est, găzduit la Dubrovnik de către preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi prim-ministrul Croaţiei, Andrej Plenkovic, eveniment în cadrul căruia statele participante au adoptat o Declaraţie comună consemnând „angajamentul colectiv de sprijin multidimensional pentru Ucraina”. România este unul dintre cei mai importanți susținători ai Ucrainei, atât în calitate de stat membru NATO, dar și în calitate de stat UE. Recent România a donat un sistem Patriot părții Ucrainene, una dintre cele mai importante contribuții din ultima saptămână. În cadrul reuniunii a fost transmis un mesaj politic „solid, ferm şi articulat” de susţinere pentru Ucraina şi poporul ucrainean, Summit-ul reprezentând, în egală măsură, o oportunitate pentru un schimb de opinii aprofundat privind consecinţele multiple, în planul securităţii regionale şi europene, ale războiului de agresiune declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei. În intervenţia sa, Luminiţa Odobescu a subliniat importanţa strategică a construirii unei păci juste şi cuprinzătoare în şi pentru Ucraina, care presupune efort dinamic conjugat al întregii comunităţi internaţionale, bazat pe o abordare constructivă şi orientată spre rezultate fezabile.
Rusia și limbajul forței
„Ar trebui să fie clar până acum că Rusia înţelege doar limbajul forţei. De fiecare dată când nu vorbim răspicat, ori nu acţionăm, oferim Rusiei argumente să creadă că şovăim în ceea ce priveşte sprijinul nostru pentru Ucraina. De aceea trebuie să rămânem puternici şi uniţi, vocali în susţinerea noastră pentru propunerile preşedintelui Zelenski, precum şi să continuăm eforturile de angajare a partenerilor globali. România va continua să facă acest lucru”, a transmis Odobescu. Șefa diplomaţiei române a atras atenţia cu privire la acţiunile „destabilizatoare ale Federaţiei Ruse în regiunea Mării Negre, inclusiv cu scopul deturnării parcursului european al Republicii Moldova”, subliniind în acest context importanţa cooperării trilaterale România-Republica Moldova-Ucraina. „România, Republica Moldova şi Ucraina au investit masiv în îmbunătăţirea conectivităţii noastre transfrontaliere. Aceste proiecte de infrastructură, unele cu finanţare europeană sau din partea partenerilor internaţionali, altele din bugetele naţionale, vor genera stabilitate pe termen lung în regiunea Mării Negre şi dincolo de aceasta”, a subliniat Odobescu. Ministrul român al Afacerilor Externe a reafirmat, de asemenea, sprijinul ţării noastre pentru procesul de extindere a Uniunii Europene. „Viitorul Ucrainei, Republicii Moldova şi al Balcanilor de Vest este în Uniunea Europeană. Nu există alternativă reală la creşterea economică şi stabilitatea oferite de Uniunea Europeană. Politica de extindere este o investiţie strategică în securitatea, stabilitatea şi prosperitatea întregii noastre regiuni”, a mai declarat Odobescu.
UE, în sprijinul R. Moldova pe filieră românească
Sprijinul României pentru R. Moldova este vizibil și în activitatea Parlamentului European. Eurodeputaţii de pe tot spectrul eşichierului politic şi reprezentanta Comisiei Europene Vera Jourova şi-au exprimat recent, în cadrul unei dezbateri în plenul Parlamentului European la Strasbourg, sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova şi îngrijorarea în privinţa ingerinţelor ruseşti în perspectiva alegerilor prezidenţiale şi a referendumului privind aderarea la UE de la 20 octombrie din această ţară. Vera Jourova, vicepreşedinta Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, a transmis mesajul că Republica Moldova poate conta pe sprijinul UE în continuarea reformelor. „Odată cu alegerile prezidenţiale şi referendumul de aderare vedem o creştere a ingerinţelor ruseşti. Ţintele ruseşti rămân neschimbate: a deraia aderarea Moldovei şi a o readuce în sfera sa de influenţă”, a afirmat reprezentanta Comisiei la dezbaterea din PE. Jourova a spus că viitorul Republicii Moldova nu poate fi „luat ostatic” de conflictul nerezolvat din Transnistria, dar pe de altă parte a subliniat că „trebuie să ne asigurăm că întreaga populaţie, inclusiv cea din zona transnistreană, beneficiază de integrarea europeană”. „Moldova are ce căuta în Europa şi noi vom căuta să o sprijinim pe calea sa europeană”, a mai pledat ea. „Cetăţenilor Republicii Moldova le transmitem că Uniunea Europeana vede lupta voastră împotriva interferenţei ruse şi suntem alături de voi. Vrem ca Republica Moldova să fie puternică, independentă, să-şi decidă singură viitorul. Aceasta este, de fapt, diferenţa între modul de viaţă rusesc, care este bazat pe frică, şi modul de viaţă european, care este unul în care cetăţenii sunt puternici, independenţi, îşi decid propriul viitor”, a declarat la rândul său în plenul PE eurodeputatul Siegfried Mureşan, care a vorbit în numele grupului PPE. „Vrem pentru cetăţenii Republicii Moldova exact ceea ce ne dorim pentru cetăţenii Uniunii Europene. Suntem pregătiţi să ne implicăm mai puternic, suntem pregătiţi să susţinem Republica Moldova în parcursul ei european’, a dat asigurări Mureşan.
Coaliție pro-R. Moldova
Pierre-Romain Thionnet, din grupul Patrioţi pentru Europa, a spus în cadrul dezbaterii că războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei „a arătat cât de fragilă este R. Moldova şi cât de importantă este pentru Europa”. În acelaşi timp, eurodeputatul francez din formaţiunea Rassemblement national a vorbit despre problemele Republicii Moldova cu corupţia şi a afirmat că „rezilienţa Republicii Moldovei nu poate fi întărită doar din afară”. „Kremlinul e la peste o mie de kilometri distanţă, dar continuă să se amestece în politica din Moldova. Moldovenii îşi doresc un viitor în democraţie. Vor decide nu doar persoana care va fi preşedinte, ci şi direcţia geopolitică a ţării”, a spus în cadrul dezbaterii polonezul Tobiasz Bochenski, din grupul Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR).
R. Moldova, câmp de testare
Dan Barna, din grupul Renew, care a fost negociator şef al textului rezoluţiei, a declarat în cadrul dezbaterii că „timp de decenii Republica Moldova a îndurat campania neîncetată a Rusiei de a-i submina democraţia şi suveranitatea. Tacticile Moscovei au inclus: dezinformări, atacuri cibernetice, presiune economică şi sprijin pentru forţele antieuropene”. „Dacă privim astăzi toate ţările confruntate cu imixtiunea Rusiei devine clar că Moldova a fost terenul de testare”, a mai spus eurodeputatul român. „De aici, din inima democraţiei europene, trebuie să-i transmitem lui Putin un mesaj clar: această situaţie nu mai poate continua”, a mai transmis el. Eurodeputatul olandez Reinier Van Lanschot, din cadrul grupului Verzi/Alianţa Liberă Europeană, şi-a exprimat încrederea în capacitatea preşedintei Maia Sandu de a superviza parcursul european al Republicii Moldova. „Nimeni şi nimic nu o poate tulbura pe Maia Sandu, nici măcar un cutremur, care s-a întâmplat când era în direct la televiziune”, a declarat el în plenul PE. „Ce spun autorităţile ruse: un ‘Da’ spus integrării europene înseamnă un ‘Da’ intrării în războiul din Ucraina. Hai să venim cu o contra-naraţiune: bun venit în Uniunea Europeană cetăţenilor din Republica Moldova”, a punctat germanul Michael Gahler, din grupul PPE. Eurodeputatul PSD Vasile Dîncu a spus în intervenţia sa că „R. Moldova este astăzi în prima linie a războiului cu Rusia, alături de Ucraina, iar noi ne aflăm în spatele frontului. Parteneriatul cu UE este necesar pentru că ridică nivelul de trai, ajută la modernizare şi la întărirea securităţii”. „R. Moldova caută să revină acasă, adică în Europa. Mesajul nostru este foarte clar: dragi moldoveni, nu sunteţi singuri”, a mai afirmat el.
