de Anatol Terzi | nov. 28, 2013 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Ministerul de Externe al Republicii Moldova, Natalia Gherman
Cetatenii Republicii Moldova ar putea calatori fara vize in Uniunea Europeana deja in primul semestru al anului viitor, a declarat joi la un post de televiziune ministrul Afacerilor Externe si Integrarii, Natalia Gherman. „Ieri, Comisia Europeana a formalizat initiativa legislativa privind abolirea regimului de vize pentru cetatenii moldoveni, prin transmiterea propunerii catre Parlamentul European, care va fi functional pana la finele lunii martie 2014, dupa care va intra in campanie electorala. Consideram ca avem suficient timp ca sa obtinem aprobarea aceastei decizii a Comisiei Europene si a Parlamentului European. Speram ca recomandarea sa fie aprobata de toate statele membre ale UE, ceea ce inseamna, de fapt, finalizarea procesului. Asteptam ca pana in martie 2014, procedura va fi finalizata”, a declarat Natalia Gherman. Ministrul de Externe a spus ca este greu de precizat din ce zi si din ce luna moldovenii vor putea calatori liber in UE. Totodata, sefa diplomatiei moldovenesti si-a exprimat speranta ca acest lucru „se va intampla in primul semestru al anului 2014”. Potrivit Nataliei Gherman, din momentul adoptarii deciziei Consiliului si Parlamentului European, decizia intra in vigoare timp de 20 de zile.
de Anatol Terzi | nov. 28, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ambasadorul Republicii Moldova la Vilnius, Igor Klipii, increzator in succesul apropierii Republicii Moldova de UE
Summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius este un eveniment istoric pentru Republica Moldova. În pofida presiunilor Federației Ruse și a deciziilor șovăitoare luate de alte state din Parteneriatul Estic, Chișinăul rămâne în prima linie și va reuși să parafeze Acordul de asociere și Acordul de liber schimb cu Uniunea Europeană. Semnarea acestor documente ar putea avea loc la următorul summit al Parteneriatului Estic de la Riga, din 2015, sau chiar în anul 2014, potrivit estimărilor Comisarului European pentru Extindere și Politică de Vecinătate, Stefan Fule.
În interviul de mai jos, Ambasadorul Republicii Moldova în Lituania, Excelența Sa, domnul Igor Klipii, a răspuns la întrebările Karadeniz-Press despre summit-ul de la Vilnius și despre perspectivele Parteneriatului Estic.
K.P.: La preluarea președinției rotative a Uniunii Europene, Lituania a promis progrese privind vecinătatea estică. În ce măsură oficialii lituanieni au reușit să aducă fostele țări sovietice pe agenda UE?
I.K.: În linii generale Lituania și-a atins scopul. Parteneriatul Estic este în centrul atenției Uniunii Europene, iar evoluția țărilor Parteneriatului Estic, inclusiv în contextul geopolitic al regiunii, este în vizorul UE. Pe durata președinției lituaniene, percepția Parteneriatului Estic s-a schimbat radical. Este adevărat că acest lucru datorează nu doar Lituaniei, dar și atitudinii, în unele cazuri, intransigente din partea celor care nu acceptă intenția Uniunii Europene de ași fortifica pozițiile în această regiune. Totuși, rolul Lituaniei nu poate fi negat. Parteneriatul Estic a fost una din prioritățile președinției sale, iar faptul că și Lituania este supusă presiunilor economice similare celor cu care se confruntă Republica Moldova și Ucraina reprezintă dovada tenacităţii cu care Lituania și-a promovat priorităţile.
K.P.: Ucraina și Armenia au făcut un pas înapoi în procesul de asociere la UE. Republica Moldova și Georgia au rămas în prima linie. Cum vedeți evoluția politicii UE privind vecinătatea estică?
I.K.: Este marea întrebare la care trebuie să răspundă Uniunea Europeană. Această problemă era formulată și anterior, dar în contextul actual ea a devenit mult mai acută. Evoluțiile de ultimă oră din cadrul Parteneriatului Estic vor impune, cred, un răspuns mai tranșant și mai concret vis-a-vis de „orizontul responsabilităților” pe care și-l va asuma UE.
Personal cred că Parteneriatul Estic „se va păstra” drept un instrument al Politicii de Vecinătate al UE, dar procesul de diferențiere între țările care fac parte din acest program (deja evident și formal recunoscut prin „more for more”) se va accentua. Acest lucru ar putea însemna o ușoară „disociere” a Republicii Moldova de evoluțiile din cadrul altor țări din Parteneriatul Estic.
K.P.: Ce va urma după parafarea Acordului de asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană?
I.K.: Depinde de deciziile care vor fi luate în cadrul Summit-ului de la Vilnius. Republica Moldova așteaptă un mesaj și o abordare de deschidere din partea Uniunii Europene. Evident, foarte mult depinde și de ritmul reformelor pe care noi trebuie să le implementăm.
K.P.:Ce spun lituanienii despre procesul de aderare al Lituaniei la UE și ce le recomandă cetățenilor din fostele republici sovietice, care nu sunt siguri pe viitorul în UE?
I.K.: Ultimele sondaje de opinie efectuate în Lituania demonstrează că majoritatea populației rămâne a fi proeuropeană. În anul 2015, după toate probabilitățile, Lituania va deveni cea de a 19-cea țară membră a zonei Euro. Acest lucru este susținut de partidele de la guvernare și de cele din opoziție. Cu referire la ultima parte a întrebării Dvs. vreau să menționez că și „euroscepticii” din Republica Moldova nu contestă nivelul de viață din cadrul UE. Unicul argument al acestora ar fi faptul că Moldova nu are șanse să devină membru cu drepturi depline. Cred că acest „argument” poate și va fi contestat într-un viitor nu atât de îndepărtat.
K.P.: Cum reflectă presa de limbă rusă din Lituania subiectul summit-ului din Vilnius?
I.K.: Diferit de presa de limbă lituaniană…
K.P.: Ce au de învățat poporul și clasa politică din Republica Moldova de la lituanieni?
I.K.: Să luptăm pentru viitorul nostru.
K.P.: Unii experți consideră că summit-ul de la Vilnius este un eșec, deoarece miza acestei reuniuni – Ucraina – a luat o decizie care a dezamăgit UE. Cum este văzută această situație la Vilnius?
I.K.: Miza Republicii Moldova este parafarea Acordului de asociere. Acest scop va fi atins. Deci, în cazul nostru nu este un eșec. Există un sentiment de dezamăgire dar și de îngrijorare vis-a-vis de „argumentele” utilizate pentru a impune revizuirea opțiunilor în cazul Armeniei și Ucrainei. Totodată, cazul Ucrainei este deosebit de cel al Republicii Moldova. Este încă prea devreme pentru tragerea concluziilor vis-à-vis de parcursul de mai departe al acestei țări. În opinia mea, situația nu s-a schimbat prea mult. Ea a devenit mai clară.
K.P.: Următorul summit al Parteneriatului Estic va avea loc la Riga, în 2015. Interesul pentru vecinătatea estică va rămâne constant?
I.K: Cu certitudine. Important este să fim pregătiți.
K.P.: Vă mulțumesc.
Interviu realizat de Tatiana Bernevec pentru Karadeniz-Press.
de Anatol Terzi | nov. 27, 2013 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Vesti bune pentru cetatenii Republicii Moldova in privinta liberalizarii circulatiei in UE. Comisia Europeana (CE) a adoptat, miercuri, o propunere care prevede eliminarea vizelor de acces in spatiul comunitar pentru cetatenii moldoveni care detin pasaport biometric, informeaza un comunicat al Executivului UE. „Sunt foarte bucuroasa sa propun eliminarea vizelor pentru cetatenii moldoveni care detin pasaport biometric. Vreau sa felicit autoritatile moldovene pentru eforturile de implementare a unor reforme-cheie si pentru progresele semnificative inregistrate. Posibilitatea de a calatori in Spatiul UE fara viza faciliteaza contactele intre popoare si stimuleaza afacerile, consolidand legaturile culturale si sociale intre UE si R. Moldova. Sper cu sinceritate ca si alte state membre ale Parteneriatului Estic care incearca sa obtina eliminarea vizelor vor continua actiunile in acest sens”, a declarat Cecilia Malmström, comisarul UE pentru Afaceri Interne. Comisarul UE pentru Extindere si Politica de Vecinatate, Stefan Füle, a laudat reformele adoptate de RepublicaMoldova. „Sunt incantat ca putem face aceasta propunere cu o zi inainte de summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, unde intentionam sa lansam Acordul de asociere, inclusiv crearea unei Zone Libere Complete cu R.Moldova”, a explicat Fule. Propunerea de eliminare a vizelor de calatorie in UE pentru cetatenii moldoveni urmeaza sa fie discutata in Parlamentul European si in Consiliul UE.
de Anatol Terzi | nov. 26, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Vicepremierul Dmitri Rogozin, impreuna cu liderul separatist, Evgheni Sevciuk
In ajunul summitului de la Vilnius, dupa ce a rezolvat „problema ucraineana”, Moscova incearca cu ultimele eforturi sa opreasca si Republica Moldova din drumul spre UE. Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a declarat marti ca Republica Moldova trebuie sa se consulte cu Transnistria inainte de a parafa si semna acordul de asociere cu Uniunea Europeana. „Nu este posibil ca, pe de o parte, sa se vorbeasca despre integritatea teitoriala a statului moldovenesc, pe de alta parte Tiraspolul sa nu fie consultat intr-o chestiune atat de importanta. Ase ceva este inacceptabil”, a declarat Dmitri Rogozin in cadrul unei videoconferinte pe relatia Moscova-Tiraspol. El a mai scris duminica pe contul sau de Twitter ca nu intelege cum in Republica Moldova si Ucraina pentru integrarea europeana pledeaza multi nationalisti. Problema nu este noua si chiar in urma cu trei saptamani, in Germania, oficialii de la Chisinau si cei au UE au stat de vorba cu separatistii transnistreni cu care au discutat despre avantajele in primul rand economice de adera la UE. „Din rezultate, as vrea sa spun ca s-a trecut in revista agenda subiectelor care astazi ne preocupa atat la Chisinau, cat si la Tiraspol. in primul rand, s-au discutat subiectele legate de noile reglementari in regimul de comert pe care urmeaza sa il avem noi, Republica Moldova, cu Uniunea Europeana si, la fel, vecinii, Ucraina, prin semnarea de catre Ucraina si parafarea de catre Moldova, la Vilnius, a Acordului de Asociere. Exista mai multe intrebari sau subiecte, pe care nu le inteleg partenerii de la Tiraspol, atunci cand spun ca aceste acorduri si noi mecanisme ar veni cu efecte negative pentru regiunea transnistreana. Vreau sa va spun ca atat delegatia de la Chisinau, cat si partenerii nostri din Ucraina, dar si din Uniunea Europeana, au prezentat explicatii, prezentari si date statistice, astfel ca sa fie foarte clar ca aceste mecanisme vin sa aduca doar beneficii populatiei atat din stanga Nistrului, cat si din dreapta Nistrului. Premierul Iurie Leanca a propus sa fie creat un subgrup, in cadrul grupurilor de lucru, pentru economie si comert, care sa se preocupe doar de subiectul DCFTA [Acordul de Liber Schimb Aprofundat si Comprehensiv]. Sunt invitati la Chisinaul acesti experti de la Tiraspol, chiar partenerii din Ucraina au spus sa fie prezenti in acest grup si reprezentantii ai business-ului din regiune, reprezentanti ai uniunilor de producatori, care reprezinta companiile din Transnistria, astfel, ca sa avem discutii si sa putem sa excludem orice dubii la subiectul DCFTA [Acordul de Liber Schimb Aprofundat si Comprehensiv]. La fel, s-a atras o atentie sporita libertatii circulatiei pentru locuitori”, a declarat Carpov.
Sevciuk, inflexibil
Cu toate acestea, dupa reuniunea din Germania, liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk, a afirmat ca nu ia in calcul nicio optiune de compromis cu Chisinaul, ci doar o stare latenta de conflict. „Exista evaluarile expertilor din delegatia moldoveneasca, „Dupa ce vom semna setul de documente cu UE, ne vom alinia la hotarele tarii, si atunci veti ajunge intr-o Moldova unita”. Astfel, problemele politice nu se rezolva, deoarece este o abordare partinitoare. Nicaieri in lume prin blocaj si sanctiuni economice nu s-a atins o solutionare echitabila. Istoria pe unii ii invata, iar pe altii – nu”, a sevciuk, citat de Unimedia.md. „Suntem de parere ca problema recunoasterii sau nerecunoasterii se ascunde in aplicarea fortei. Daca vor exista forte si dorinta de a recunoaste – atunci vor recunoaste! Nu vor exista forte si dorinta de a accepta vointa poporului, prin urmare, nu vor recunoaste”, a mai spus liderul separatist de la Tiraspol.
de Marcu Viadi | nov. 25, 2013 | Caucaz, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Georgia va parafa la apropiatul summit european de la Vilnius Acordul de asociere la UE, pozitia sa in aceasta privinta nefiind afectata de recenta decizie a Ucrainei de a suspenda procesul de apropiere fata de Uniunea Europeana, a declarat luni ministrul adjunct de externe georgian, David Zalkaliani, citat de Interfax. „Vom merge la summitul de la Vilnius, vom parafa Acordul (de asociere) si ne vom pregati de semnarea lui in 2014”, a precizat ministrul georgian, potrivit agentiei de presa mentionate. El a tinut sa precizeze ca ”decizia Ucrainei este regretabila, dar ea nu are nicio influenta asupra deciziei Georgiei”. Noul presedinte al Georgiei, Ghiorghi Margvelasvili, ales in urma alegerilor de la sfarsitul lunii octombrie, declara recent, ca tara sa „isi va continua drumul spre Europa” si ca este gata sa depaseasca toate obstacolele posibile pe calea spre integrarea europeana. Negocierile privind asocierea Georgiei la UE au inceput in iulie 2010. La sfarsitul lunii iulie a acestui an, s-a anuntat ca textul documentului a fost convenit in totalitate intre cele doua parti si ca acordul este gata pentru parafare. Este de asteptat ca Acordul de asociere dintre Georgia si UE sa fie semnat pana in septembrie 2014, urmand ca acesta sa inlocuiasca Acordul pentru parteneriat si cooperare, in vigoare in prezent.
