de Anatol Terzi | ian. 28, 2014 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Ambasadorul Romaniei la Chisinau, Marius Lazurca, a declarat luni in cadrul unei emisiuni televizate la PRO TV Chisinau ca Romania nu este o sperietoare pentru Gagauzia si ca ideea referendumul nu este una noua, ci dateaza din 2003. „Romania nu este o sperietoare in Gagauzia, iar ideea de organizare a unui referendum in regiune a aparut inca din iulie 2013. Este gresit sa ii atribuim presedintelui Traian Basescu o tulburare a situatiei din regiunea autonoma”, a afirmat ambasadorul Romaniei la Chisinau. Marius Lazurca a adaugat ca referendumul din Gagauzia ar fi mai degraba regizat de unele forte externe, insa nu a detaliat. Ambasadorul roman a apreciat ca cetatenii care locuiesc in Gagauzia sunt informati gresit despre UE, asociind apropierea Moldovei de Europa cu saracia si pierderea autonomiei si valorilor nationale. „Guvernul trebuie sa comunice mai mult cu cetatenii si sa le explice care sunt beneficiile UE. Din experienta Romaniei chiar, avem convingerea ca Uniunea Europeana este un bine universal pentru toti cetatenii, indiferent de statutul social sau convingeri religioase”, a subliniat Marius Lazurca. Declaratia ambasadorului intervine dupa ce presedintele Parlamentului de la Chisinau, Igor Corman, a afirmat, saptamana trecuta, intr-o emisiune a postului Moldova 1, ca declaratiile presedintelui Traian Basescu despre unirea Romaniei cu R. Moldova au alimentat initiativele pentru organizarea referendumului din Gagauzia privind o eventuala independenta. „Declaratiile presedintelui Romaniei au turnat multa benzina in focul care incetisor s-a aprins in Gagauzia”, a spus Corman. El a adaugat ca, pe langa faptul ca Republica Moldova are „o problema si la nivel de tara, (in plus) se confunda procesul de integrare europeana, ideea europeana, cu ideea unirii, pe care incearca s-o promoveze in ultima perioada presedintele Traian Basescu”. Oficialul a mai declarat ca astfel de declaratii „nu ajuta” Republica Moldova, iar pozitia este impartasita si de premierul Iurie Leanca. Administratia gagauza a anuntat pentru 2 februarie un referendum la care populatia din regiune este chemata sa-si exprime opinia in legatura cu aderarea Republicii Moldova la UE sau la Uniunea Vamala rusa si daca este de acord ca regiunea autonoma sa-si declare independenta in cazul in care Republica Moldova isi pierde suveranitatea.
de Anatol Terzi | ian. 28, 2014 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Ambasadorul Radojko Bogojevic, presedintele in exercitiu al OSCE, a declarat marti ca spera ca in mandatul sau sa se faca pasi concreti la rezolvarea diferendului transnistrean. „Sper ca, in timpul mandatului meu, sa identificam un statut pentru regiunea transnistreana si sa reusim sa ajutam oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului”. Declaratia apartine reprezentantului special al presedintelui in exercitiu al OSCE, ambasadorul Radojko Bogojevic, aflat in prima sa vizita la Chisinau. Bogojevic se va intalni cu mai multi oficiali de la Chisinau si de la Tiraspol, printre care vicepremierul Eugen Carpov, presedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofi, dar si cu seful Parlamentului, Igor Corman. In regiunea separatista, acesta va avea intrevederi cu liderul separatist transnistrean, Evgheni Sevciuk, si negociatorul principal din partea Tiraspolului, Nina Stanski. „OSCE este ingrijorat de ultimatumul emis de Tiraspol, care le-a cerut politistilor moldoveni sa plece din Tighina”, a declarat marti reprezentantul special al presedintelui OSCE, Radojko Bogojevic. El s-a aratat ingrijorat de ultimatumul anuntat de pretinsul Comitet al Securitatii de Stat de la Tiraspol, care le-a cerut autoritatilor de la Chisinau sa-si retraga toti politistii din Tighina timp de o luna.
de Anatol Terzi | ian. 27, 2014 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Autoritatile separatiste de peste Nistru au dat asigurari ca procesul de educatie in cele opt scoli cu predare in limba romana din stanga Nistrului, subordonate Chisinaului, nu va fi oprit. Institutiile vor fi vizitate, in scurt timp, de reprezentantii politici in reglementarea transnistreana, Eugen Carpov si Nina stanski, potrivit unei deciziii luate luni de catre grupul de experti ai Chisinaului si Tiraspolului. Membrii grupului de lucru au convenit sa se intruneasca mai des, pentru a solutiona problema scolilor cu predare in limba romana din regiunea transnistreana. „Am stabilit ca aceste sedinte sa fie mai dese in masura in care apar probleme. Sa discutam cat mai concret. Una dintre problemele concrete, care vor fi discutate la sedinta ulterioara, va fi cea a spatiilor, pe care scolile noastre le folosesc pentru ca acolo sunt probleme specifice, in cazul fiecarei scoli”, a declarat viceministrul Educatiei Liliana Nicolaescu-Onofrei, citat de Publika TV. Grupul de experti urmeaza sa evalueze situatia din cele opt institutii de invatamant. „In cadrul acestei sedinte s-a covenit asupra necesitatii efectuarii unor controale, verificari sanitaro-epidemiologice comune a scolilor. Aceste lucruri urmeaza sa aiba loc in timpul cel mai apropiat, cu prezenta specialistilor atat de la Chisinau, cat si de la Tiraspol”, a mentionat George Balan, sef Biroul pentru Reintegrare. Reprezentantii Tiraspolului din grupul de lucru pentru educatie au refuzat sa discute cu presa. in ultima perioada, administratia regiunii transnistrene a supus mai multor presiuni scolilor cu predare in limba romana din stanga Nistrului. Conturile liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol au fost blocate, iar profesorii au fost obligati sa plateasca impozite in bugetul regiunii sub amenintarea cu inchisoare.
de Anatol Terzi | ian. 27, 2014 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Executivul de la Bruxelles va vota la mijlocul lunii viitoare ridicarea vizelor pentru cetatenii Republicii Moldova, urmand ca, in martie, sa fie votata in plenul Parlamentului European. Declaratia a fost facuta in exclusivitate pentru Mesager de eurodeputatul Marian Jean Marinescu, raportor pentru Republica Moldova in problema ridicarii vizelor din partea grupului Partidului Popular European din Parlamentul European, noteaza site-ul televiziunii publice. „Acesta este programul final. Aici scrie vot in Comisie pe 12 (februarie) si vot in plenara in martie. Dar am discutat, asteptam 30 ianuarie si, daca nu sunt amendamente, s-ar putea sa votam luni (3 februarie), la Strasbourg, in Comisie”, a explicat Marian Jean Marinescu. Potrivit oficialului, dupa votul din Parlamentul European, decizia va fi publicata in Monitorul Oficial si va intra in vigoare in decurs de 20 de zile. „Regimul liberalizat de vize pentru Republica Moldova reprezinta unul dintre rezultatele palpabile la care au lucrat eurodeputatii romani”, a mai precizat Marian Jean Marinescu.
de Razvan Iorga | ian. 23, 2014 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Președintele Traian Băsescu îi decorează parlamentarii de peste Prut care au contribui la declararea limbii române ca limbă oficială la Chişinău
Seful statului roman Traian Basescu a declarat, joi, la Cotroceni, cu ocazia ceremoniei de decorare a unor parlamentari moldoveni, ca declararea limbii romane ca limba oficiala la Chisinau este un element puternic de identitate. Presedintele Traian Basescu a aratat ca este o mare onoare sa ii decoreze cu cea mai mare distinctie pe membrii Parlamentului Republicii Moldova care au elaborat documentatia inaintata Curtii Constitutionale de la Chisinau pentru recunoasterea limbii romane ca limba oficiala. „Ceea ce ati facut este extrem de important nu numai pentru Romania, cat si pentru Republica Moldova”, a spus seful statului, aratand ca statul vecin a luat „drumul, deocamdata timid, catre Uniunea Europeana”, loc in care identitatea fiecarei natiuni este extreme de imprtanta. Potrivit sefului statului, faptul ca limba romana a devenit limba oficiala a republicii Moldova este un element puternic de identitate, intelepciunea Curtii Constitutionale confirmand ceea ce spune de multi ani, si anume „un singur popor, in doua tari romanesti”. „A fost un moment extrem de important, pe care l-am trait in birou, singur, dar cu mare bucurie, si unde am putut, am sunat. Am gasit-o pe doamna Gutu atunci, si ne-am bucurat impreuna, l-am gasit pe Dorin Chirtoaca, si ne-am bucurat impreuna de decizia Curtii Constitutionale a Republicii Moldova”, a spus seful statului.
Drumul european, sustinut de la Bucuresti
Traian Basescu a tinut sa mentioneze ca se apropie momentul unor decizii extrem de importante ale tarii, cel mai tarziu in luna august sperand sa se semneze cele doua acorduri cu UE. „Insistenta Romaniei catre Comisia Europeana si Consiliul European este ca documentele ce vor fi smenate si au fost parafate la Vilnius sa recunoasca si ele limba oficiala a Republicii Moldova, adica redactarea documentelor sa se faca in limba romana”, a spus presedintele. El a concluzionat: „Poate pare un lucru indraznet, dar atata timp cat este real, nu ai de ce sa nu indraznesti”. seful statului a multumit deputatilor moldoveni pentru respectul pe care il au pentru originea poporului care traieste in Republica Moldova si pentru respectul pe care il au pentru Romania. Basescu a tinut sa mentioneze ca printre cei care au semnat documentatia catre Curtea Constitutionala se afla si Mihai Ghimbu, liderul Partidului Liberal din Republica Moldova, dar nu il mai poate decora, pentru ca acesta este detinator al decoratiei Steaua Republicii, in grad de Colan, din vremea cand era presedinte interimar al Republicii Moldova, iar legislatia nu mai permite acordarea altor decoratii, peste aceasta. „Este unul ditnre cei foarte putini care detin Steaua Romaniei in grad de Colan”, a precizat Traian Basescu. La randul sau, Mihai Ghimpu a declarat in cadrul ceremoniei de decorare a parlamentarilor moldoveni, ca limba romana a venit acasa, la Chisinau, inca din anii ’90. „Timp de 20 de ani este respinsa de unii doar din interese politice sau in interesul celor care ne-au ocupat”, a mai aratat liderul liberalilor din Republica Moldova.
Ambasadorul Romaniei la Chisinau, Marius Lazurca, a declarat luni in cadrul unei emisiuni televizate la PRO TV Chisinau ca Romania nu este o sperietoare pentru Gagauzia si ca ideea referendumul nu este una noua, ci dateaza din 2003. „Romania nu este o sperietoare in Gagauzia, iar ideea de organizare a unui referendum in regiune a aparut inca din iulie 2013. Este gresit sa ii atribuim presedintelui Traian Basescu o tulburare a situatiei din regiunea autonoma”, a afirmat ambasadorul Romaniei la Chisinau. Marius Lazurca a adaugat ca referendumul din Gagauzia ar fi mai degraba regizat de unele forte externe, insa nu a detaliat. Ambasadorul roman a apreciat ca cetatenii care locuiesc in Gagauzia sunt informati gresit despre UE, asociind apropierea Moldovei de Europa cu saracia si pierderea autonomiei si valorilor nationale. „Guvernul trebuie sa comunice mai mult cu cetatenii si sa le explice care sunt beneficiile UE. Din experienta Romaniei chiar, avem convingerea ca Uniunea Europeana este un bine universal pentru toti cetatenii, indiferent de statutul social sau convingeri religioase”, a subliniat Marius Lazurca. Declaratia ambasadorului intervine dupa ce presedintele Parlamentului de la Chisinau, Igor Corman, a afirmat, saptamana trecuta, intr-o emisiune a postului Moldova 1, ca declaratiile presedintelui Traian Basescu despre unirea Romaniei cu R. Moldova au alimentat initiativele pentru organizarea referendumului din Gagauzia privind o eventuala independenta. „Declaratiile presedintelui Romaniei au turnat multa benzina in focul care incetisor s-a aprins in Gagauzia”, a spus Corman. El a adaugat ca, pe langa faptul ca Republica Moldova are „o problema si la nivel de tara, (in plus) se confunda procesul de integrare europeana, ideea europeana, cu ideea unirii, pe care incearca s-o promoveze in ultima perioada presedintele Traian Basescu”. Oficialul a mai declarat ca astfel de declaratii „nu ajuta” Republica Moldova, iar pozitia este impartasita si de premierul Iurie Leanca. Administratia gagauza a anuntat pentru 2 februarie un referendum la care populatia din regiune este chemata sa-si exprime opinia in legatura cu aderarea Republicii Moldova la UE sau la Uniunea Vamala rusa si daca este de acord ca regiunea autonoma sa-si declare independenta in cazul in care Republica Moldova isi pierde suveranitatea.
