de Negrea Cristian | apr. 30, 2024 | Știri
Titlul este oarecum impropriu, pentru că partidele pro-ruse din Republica Moldova strâng rândurile nu la Chișinău, ci la Moscova, după ultimele evenimente. Adică o fac direct la sponsorul lor, fără să lase nicio urmă de îndoială asupra cui stă în spatele lor și cine îi dirijează, sponsorizează și susține financiar.
Astfel, la 21 aprilie 2024, liderii principalelor partide rusofile din Republica Moldova, adunați într-un congres la Moscova, lansează un bloc politic pro-rus cu scopul declarat al înlocuirii conducerii actuale pro-occidentale a Republicii Moldova cu una orientată fără echivoc spre Rusia. La congres au participat câteva sute de delegați din Moldova și evenimentul a avut o largă acoperire în mass-media rusă. Blocul, cu numele de Victoria (Pobeda) este format din cinci partide filo-ruse, unele desființate deja în Republica Moldova, dar deputații păstrându-și locurile în Parlament ca și independenți până la încetarea mandatului. Dar apare și liderul regiunii autonome Găgăuzia, Evghenia Guțul, care ocupă a doua poziție în Blocul Victoria.
Liderul acestui bloc este Ilan Șor, oligarhul miliardar care este pionul vizibil al influenței rusești în Moldova. Observăm similitudinile cu Georgia și Armenia, liderii partidei pro-ruse în aceste țări sunt tot oligarhi cu averile făcute în Rusia în circumstanțe netransparente. Cert este că toți aceștia dispun de fonduri nelimitate pentru a face tot posibilul pentru a asigura loialitatea acestor state față de Moscova.
Din discursul lui Ilan Șor la congresul de constituire a blocului pro-rus, se desprind cinci idei principale, căi de acțiune spre îndeplinirea obiectivelor:
– propaganda pentru votul NU la referendumul din octombrie 2024 privind calea europeană a Republicii Moldova pe motiv că ”aceste valori ne sunt străine nouă” și chiar periculoase
– propaganda pentru ca Moldova să caute căi de apropiere de Rusia până la integrarea ca membru în Uniunea Economică Eurasiatică condusă de Rusia
– înlăturarea Maiei Sandu din fotoliul de președinte al republicii la alegerile din octombrie 2024 pentru a lipsi Partidul de Acțiune și Solidaritate (PAS) de principalul vehicul electoral
– protejarea ”interesului național și suveranității” Republicii Moldova împotriva ”controlului din afară al Vestului Colectiv”
– transformarea Republicii Moldova într-o federație prin stabilirea de entități federale ”de limbă rusă” în Găgăuzia, în Bălți (al doilea oraș ca mărime în Moldova) și Transnistria
Dacă primele patru sunt obiective cunoscute și recunoscute de pro-rușii din Moldova, ultimul mi se pare cel mai important în actuala conjunctură geopolitică. Se observă cum Rusia, prinsă până peste cap în războiul cu Ucraina, începe să aibă mari dificultăți în controlul asupra statelor mai mici din ”străinătatea apropiată”, respectiv spațiul fostei URSS, chiar în cele care îi erau extrem de loiale până la începutul anilor 2020. Mă refer în primul rând la Armenia (vezi https://karadeniz-press.ro/dilema-armeniei-si-mutatiile-geopolitice-din-caucazul-de-sud/ ), dar și la Georgia și Asia Centrală. Mai mult, influența rusă se degradează vizibil și alte regiuni, cum ar fi Orientul Mijlociu (vezi https://karadeniz-press.ro/degradarea-influentei-ruse-in-orientul-mijlociu/ ).
Republica Moldova reprezintă un caz mai special. Cu legături speciale cu România, parte a căreia a fost în decursul istoriei recente și, istoric vorbind, parte a unui voivodat românesc toată perioada medievală, această fâșie de teritoriu între Prut și Nistru, cu majoritatea populației de limbă română, în ciuda tuturor eforturilor de deznaționalizare din ultimii două sute de ani, reprezintă o provocare suplimentară pentru Moscova. Fiindcă pentru a împiedica o unire cu România sau o orientare a Republicii Moldova spre vest, Rusia a creat pe teritoriul acesteia entitatea transnistreană, conflictul de acolo înghețat între timp, la fel ca și în cazul Georgiei, cu Abhazia și Osetia de Sud.
La granița UE și NATO și cu legături speciale cu România, în urma influenței rusești a tot balansat de o parte sau alta. Dar, în ultima perioadă, după invazia rusă din Ucraina, Moldova tinde mai mult spre Occident și spre România, poate și de teama de a nu împărtăși soarta Ucrainei, având în vedere și prezența entității transnistrene și amenințării armatei ruse de ocupație de acolo.
Ori, de fiecare dată când Republica Moldova dă semne de orientare spre Occident, Rusia agită imediat spectrul federalizării, vă mai amintiți de memorandumul Kozak de acum douăzeci de ani. Cât timp Moldova este pro-rusă, ca și în timpul lui Dodon și Voronin, această amenințare nu a existat.
Dar faptul că federalizarea este pusă clar și răspicat pe tapet chiar în congresul de constituire a blocului pro-rus la Moscova, cu câteva sute de delegați moldoveni pro-ruși, înseamnă că această idee a federalizării a devenit preponderentă, liderii de la Kremlin consideră că nu mai au cum să preia Republica Moldova integral, așa că se mulțumesc cu bucăți din ea.
Merită făcută o comparație cu Ucraina. Până în 2004, pe timpul lui Kravciuk și Kucima, Ucraina a fost un aliat fidel al Rusiei. Dar în 2004 are loc Maidanul sau Revoluția Portocalie, în urma falsificării alegerilor care l-au dat câștigător pe Ianukovici în dauna lui Iuschenko. Protestele au dus la repetarea alegerilor, Iuschenko, proeuropean, iese câștigător. În 2010 alegerile sunt câștigate de pro-rusul Ianukovici, care orientează țara spre Rusia și renunță în 2013 la apropierea de UE. A urmat Euromaidanul, dar administrația Ianukovici deschide focul împotriva protestatarilor. Aici s-a rupt ceva, ca și în Revoluția română din decembrie 1989. Ianukovici fuge și Rusia înțelege că nu mai poate avea toată Ucraina, așa că se mulțumește cu bucăți din ea, preia Crimeea și apoi parte din Donbass, nu se mulțumește și plusează, rezultatul îl vedem și astăzi prin războiul ruso-ucrainean. Deci, când Rusia simte că pierde un teritoriu, încearcă să mențină măcar o parte din el, în primă fază prin tentativa de federalizare, ca și în Donbass. Dacă nu merge, atunci prin război.
Vedem același lucru cum se întâmplă în Republica Moldova. Partidele pro-ruse se constituie într-un bloc, își unesc forțele, dar nu printr-un congres în Republica Moldova, țara în care își desfășoară activitatea politică și pe care o reprezintă. Ci în Rusia, la Moscova, țara care îi sponsorizează, pe ei și pe Ilan Șor. Iar la acest congres spun clar și răspicat, prin gura liderului lor afiliat Moscovei, că intenționează nici mai mult, nici mai puțin, decât federalizarea Republicii Moldova, respectiv obiectivul Rusiei. Adică, dacă Moscova nu poate înghiți totul, măcar să ia o bucată, sau mai multe.
Este ciudat că Rusia nu ține cont de segmentul populației din Republica Moldova care sunt pentru independență și neutralitate, un segment destul de important. Deși aceștia pot fi catalogați în categoria visători, deoarece Republica Moldova nu are nici teritoriul, nici populația, nici resursele, nici poziție geografică, nici ieșire la mare, nimic care să-i poată da un atu pentru a putea rămâne independentă. Fiindcă nu are cum să fie, va trebui să decidă.
Mai mult, acest bloc nu ia în considerare socialiștii și comuniștii conduși de Dodon și Voronin, care nu prea se înțeleg între ei, dar reprezintă stânga rusofilă. Adevărul e că Moscova l-a abandonat pe Dodon în favoarea lui Ilan Șor asupra căruia și-a orientat susținerea și aportul financiar foarte generos.
Dar s-ar putea ca acest lucru să se schimbe în curând, iar partidele lui Voronin și Dodon să fie prinse în acest bloc, fie prin integrare, fie prin alianță. Fiindcă Dodon și-a anunțat deja participarea la Forumul Economic de la Sankt Petersburg în iunie, unde vine și Ilan Șor cu blocul său. Este destul de probabil ca după aceea să asistăm la o alianță pro-rusă pentru Moldova, la cererea specială a liderilor Rusiei.
Totul pentru a stopa parcursul pro-european al Chișinăului.
de Ionescu Anca | mart. 22, 2024 | Moldova Electorală
Autoritățile de la Chișinău au aprobat statutul unei noi formațiuni politice, pe fondul apropierii alegerilor prezidențiale și parlamentare. Potrivit statutului Partidul Politic „Moldova Liberă și Suverană”, formațiunea își propune „să construiască o Republică Moldovă democratică, multinațională și multiculturală”.
Conform datelor depuse la Agenția Servicii Publice, președintele partidului este Nicolae Boicu. Sediul este în municipiul Chișinău, pe strada Albișoara. Numărul de membri declarat – peste 1700.
Președinta Maia Sandu a anunțat că va candida pentru un nou mandat la alegerile prezidențiale din 2024 și a solicitat Parlamentului să organizeze un referendum privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană (UE) în toamna anului 2024. Scopul acestui referendum este de a permite cetățenilor să își exprime clar opinia privind direcția de viitor a țării, în contextul în care Moldova a început negocierile pentru aderarea la UE. Maia Sandu a subliniat importanța sprijinului cetățenilor pentru continuarea parcursului european al Moldovei și a menționat că acesta este un pas important pentru asigurarea unui viitor pașnic și prosper pentru toate familiile și copiii din R. Moldova.
Sistem politic
Republica Moldova este o țară cu un sistem parlamentar, ceea ce înseamnă că puterea executivă este exercitată de guvern, în timp ce puterea legislativă este deținută de Parlament. Sistemul politic este bazat pe separarea și echilibrul puterilor în stat: executivă, legislativă și judecătorească.
Președintele Republicii Moldova este șeful statului și reprezintă țara atât pe plan intern, cât și internațional. Președintele este ales prin vot direct pentru un mandat de 4 ani și poate fi reales o singură dată. Guvernul, condus de un prim-ministru, este responsabil pentru administrarea țării și implementarea politicilor interne și externe. Prim-ministrul este desemnat de președinte și trebuie să obțină încrederea Parlamentului.
Parlamentul Republicii Moldova este unicameral și este compus din 101 deputați, aleși pentru un mandat de 4 ani prin vot proporțional. Parlamentul adoptă legi, aprobă bugetul de stat, ratifică tratate internaționale și exercită control asupra guvernului.
Sistemul judiciar din Republica Moldova este independent și este format din instanțe de diferite niveluri, inclusiv Curtea Supremă de Justiție, curți de apel și curți de judecată. Justiția este administrată în conformitate cu legea, iar judecătorii sunt numiți pe baza competențelor și integrității lor profesionale. Reforma sistemului de justiție este o problemă semnalată de partenerii R. Moldova, inclusiv România, Uniunea Europeană și SUA.
Republica Moldova este o țară cu un sistem politic multipartit, ceea ce înseamnă că există mai multe partide politice care concurează pentru putere. Alegerile sunt considerate un element esențial al democrației, iar cetățenii moldoveni au dreptul să voteze și să fie aleși. Sistemul politic moldovenesc a fost marcat de instabilitate și schimbări frecvente de guvern în ultimele decenii, reflectând tensiunile politice interne și influențele externe.
Zeci de partide
În Republica Moldova, în 2024, sunt înregistrate peste 80 de partide politice. Dintre acestea, două partide noi, „Victorie” și „Unitate”, au fost înregistrate recentPartidul Victorie a fost înregistrat pe 28 decembrie 2023, iar Vadim Grozavu a devenit președintele acestuia. Formația are 1.331 de membri înregistrați. În programul său politic, Partidul își declară angajamentul față de principiile transparenței, legalității, justiției și patriotismului.„Partidul Politic Victoria se bazează pe principiile fundamentale ale transparenței, legalității, justiției, garanțiilor securității juridice și pozițiilor patriotice. Suntem o formațiune pro-moldovenească care vizează interesele cetățenilor. Credem că pentru dezvoltarea statului este necesar să avem o viziune clară asupra viitorului său, nefiind influențat de puncte de vedere și interese geopolitice”, se spune în programul politic de formare.Partidul Unității a fost înregistrat la 5 ianuarie 2024. Dmitry Furduy a devenit președintele său, iar numărul participanților este de 1.199 de persoane. În programul său politic, Partidul își propune să elibereze țara de dictatură.„Scopul final al partidului este de a construi o societate a libertății și a legii. Elita politică a Moldovei s-a transformat într-o castă. În ultimul deceniu, autoritățile eșuate au preluat statul, iar actuala conducere a stabilit o dictatură în țară, atacând drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Vom desființa dictatura și îi vom aduce în fața justiției pe cei responsabili de crime împotriva democrației, se arată în programul noului partid.În 2023, în R. Moldova au fost înregistrate cinci partide politice, unele bănuite de relații cu oligarhi fugari.Lista partidelor politice din Republica Moldova include, printre altele, următoarele formațiuni politice: Partidul Social Democrat European, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, Partidul Socialist din Moldova, Partidul Legii și Dreptății, Partidul Popular Creștin Democrat, Mișcarea Profesioniștilor „Speranța-Надежда”, Partidul Liberal, Partidul Oamenilor Muncii, Partidul Social Democrat, Uniunea Creștin-Socială din Moldova, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Partidul Verde Ecologist, Partidul „Noua Opțiune Istorică”, Partidul Nostru, Partidul Republican din Moldova, Partidul „NOI”, Uniunea Centristă din Moldova, Partidul European, Partidul Popular Democrat din Moldova, Partidul „Moldova Unită – Единая Молдова”, Partidul Conservator, Partidul Național Liberal, Partidul „Moldova Mare”, Partidul Liberal Democrat din Moldova, Mișcarea Romilor din Republica Moldova, Partidul „Patrioții Moldovei”, Partidul Stînga Europeană, Partidul „Republica Unirii”, Partidul Popular din Republica Moldova, Partidul „Democrația Acasă”, Partidul Regiunilor din Moldova, Partidul Popular Socialist din Moldova, Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, Partidul „Renaștere”, Platforma Demnitate și Adevăr, Alianța pentru Unirea Românilor, Partidul „Patria”, Partidul Ruso-Slavean din Moldova, Partidul Societății Progresiste, Partidul „Forța Diasporei”, Partidul Acțiune și Solidaritate, Partidul Voința Poporului, Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic, Partidul Democrat Modern din Moldova, Partidul „Acasă Construim Europa”, Partidul „Pentru Oameni, Natură și Animale”, Partidul „Puterea Oamenilor”, Partidul Schimbării, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Partidul „Șansă”, Partidul Progresului Național, Partidul „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”, Partidul „Bugeacul Nostru”, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, Mișcarea Alternativa Națională, Partidul Național Moldovenesc, Liga Orașelor și Comunelor, Mișcarea „Respect Moldova”.
de Ionescu Anca | mart. 22, 2024 | Știri
În contextul preluării Președinției Agendei Maritime Comune (CMA) pentru Marea Neagră de către Republica Moldova, participanții au discutat recent la Bruxelles, prioritățile pentru anul în curs.
La reuniune au participat coordonatorii naționali ai Bulgariei, Turciei, Ucrainei, României, Georgiei, precum și reprezentanții Hub-urilor naționale ale mecanismului de asistență pentru Marea Neagră.
Priorități regionale
În cadrul reuniunii s-a discutat despre planul de lucru pentru anul 2024, prioritățile, obiectivele fiecărei țări și evenimentele naționale, care vor desfășura pe parcursul anului.
Statele și-au subliniat prioritățile cheie pentru 2024, aliniindu-se la obiectivele generale ale CMA privind ecosistemele marine și costiere sănătoase, încurajând investițiile în economia albastră a Mării Negre și o economie albastră competitivă, inovatoare și durabilă pentru Marea Neagră.
Totodată, reuniunea a avut ca scop promovarea obiectivelor și priorităților CMA pentru țările participante și a posibilităților de cooperare în domeniul economiei albastre durabile, prin schimbul de opinii cu privire la proiecte, care vizează obiectivele CMA.
De asemenea, la reuniune au participat și reprezentanții, Comisiei Mării Negre (BSC), Comisia Balcanică și a Mării Negre (CPMR), Banca Mondială, Interreg Next, Organizația Mării Negre de Cooperare Economică, Comisia generală de pescuit pentru Marea Neagră.
Participanții și-au exprimat deschiderea pentru cooperare, schimb de experiență și preluarea bunelor practici.
Dezvoltare durabilă
Agenda Maritimă Comună pentru Marea Neagră a fost lansată în mai 2019, în cadrul unei reuniuni ministeriale a statelor riverane ale Mării Negre, cu sprijinul Comisiei Europene. Inițiativa a fost concepută pentru a consolida cooperarea regională în domeniul maritim și pentru a contribui la dezvoltarea economică durabilă a regiunii Mării Negre.
Agenda Maritimă Comună pentru Marea Neagră este o inițiativă regională care își propune să promoveze cooperarea între statele riverane ale Mării Negre în domeniile maritim și albastru. Scopul său principal este de a sprijini dezvoltarea economică durabilă a regiunii prin valorificarea potențialului maritim și de a aborda provocările comune legate de mediu, securitate și guvernanță.
Printre obiectivele specifice ale Agendei Maritimă Comune se numără dezvoltarea durabilă, prin promovarea unei economii albastre sustenabile, care să includă activități precum turismul, pescuitul, acvacultura și transportul maritim, într-un mod care să protejeze mediul marin și resursele sale.
Strategia de protecție a mediului prevede îmbunătățirea gestionării mediului marin și costier prin măsuri de conservare, prevenirea poluării și combaterea schimbărilor climatice.
Consolidarea cooperării regionale în domeniul siguranței și securității maritime pentru a preveni accidentele, pirateria și activitățile ilegale la mare este un alt obiectiv important al organizației.
Acest format încearcă să implementeze strategii și pentru stimularea cercetării și dezvoltării tehnologice în domeniul maritim pentru a sprijini inovarea și competitivitatea sectorului.
Acest format mai încurajează dialogul și colaborarea între statele riverane ale Mării Negre, organizațiile internaționale, sectorul privat și societatea civilă pentru a aborda provocările comune și a valorifica oportunitățile regionale.
Agenda Maritimă Comună pentru Marea Neagră este susținută de Comisia Europeană și face parte din politica maritimă integrată a Uniunii Europene. Ea este implementată în colaborare cu țările partenere din regiunea Mării Negre și cu organizații internaționale relevante.
Inițiative regionale
Uniunea Europeană (UE) a promovat mai multe inițiative regionale și strategii maritime pentru a aborda provocările comune și a valorifica potențialul mărilor și oceanelor.
Strategia UE pentru regiunea Mării Baltice (EUSBSR) a fost lansată în 2009, dorind să consolideze cooperarea între țările din regiunea Mării Baltice pentru a aborda provocările comune precum protecția mediului, transportul, energia și siguranța maritimă. EUSBSR se concentrează pe patru domenii prioritare: mediu, economie, accesibilitate și siguranță.
Adoptată în 2011, Strategia UE pentru regiunea Dunării (EUSDR), vizează promovarea cooperării între țările riverane Dunării pentru a îmbunătăți conectivitatea, protecția mediului, dezvoltarea socio-economică și securitatea în regiune. EUSDR acoperă diverse domenii, inclusiv gestionarea apei, energie, turism și cultură.
Strategia UE pentru regiunea Atlanticului, lansată în 2013, se concentrează pe promovarea creșterii economice durabile în regiunea Atlanticului, cu accent pe inovare în economia albastră, protejarea mediului marin și costier și îmbunătățirea accesibilității și conectivității.
Strategia UE pentru Marea Adriatică și Ionică (EUSAIR), adoptată în 2014, urmărește să promoveze cooperarea regională și dezvoltarea durabilă în regiunea Adriatico-Ionică. Strategia acoperă patru piloni principali: creșterea albastră, conectivitatea regiunilor, calitatea mediului și turismul durabil.
Agenda UE pentru Marea Mediterană vizează consolidarea cooperării în regiunea mediteraneană pentru a aborda provocări comune precum migrația, securitatea, schimbările climatice și dezvoltarea economică durabilă. Agenda promovează dialogul și parteneriatul între țările UE și țările din sudul Mediteranei.
Aceste strategii și inițiative reflectă angajamentul UE de a promova cooperarea regională și dezvoltarea durabilă în diverse regiuni maritime, abordând provocări specifice și valorificând oportunități unice.
de Ionescu Anca | mart. 18, 2024 | Moldova Electorală
Alegerile prezidențiale și referendumul constituțional privind aderarea R.Moldova la UE ar urma să aibă loc în luna octombrie 2024, a anunțat președinta Maia Sandu, citată de mass-media de peste Prut.
Miză electorală
Șeful statului a amintit că a solicitat Parlamentului să declanșeze procedura de organizare și desfășurare a celor două scrutine, precizând că anume Legislativul de la Chișinău va veni cu o decizie în acest sens.Rugată să precizeze dacă cunoaște o dată preliminară când ar urma să se desfășoare scrutinele, Maia Sandu a menționat că „cel mai probabil în luna octombrie”.Maia Sandu îndeamnă societatea să își coordoneze eforturile pentru a combate propaganda și dezinformările, promovând în același timp beneficiile aderării R. Moldova la Uniunea Europeană.Președinta Republicii Moldova a mai făcut un apel către Parlament să inițieze procedura de organizare a referendumului de aderare a R. Moldova la UE. „Vreau să fac un apel către Parlamentul Republicii Moldova să inițieze procesul propriu-zis și să pornim activitățile pentru organizarea referendumului în această toamnă”, a declarat Maia Sandu.Șefa statului a ținut să sublinieze beneficiile aderării la Uniunea Europeană, menționând că cel mai mare avantaj este pacea.„Cel mai mare avantaj este pacea. Cu toții cunoaștem că pacea este garantată în UE. În toate statele membre ale UE oamenii se bucură de pace și de aici încrederea mea că toți cetățenii R. Moldova vor ca statul nostru să devină stat membru al UE, pentru că toți cetățenii R. Moldova își doresc pace aici în R. Moldova poate doar cu excepția câtorva slujitori ai Kremlinului, da în marea majoritate cetățenii noștri cor pace. UE e în primul rând un proiect de pace și așa putem să consolidăm pacea prin aderarea la UE”, a explicat președintele.
Ocazie istorică
Maia Sandu a declarat că astăzi R. Moldova se află în fața unei oportunități istorice, deși de trei decenii s-a vorbit despre integrare europeană fără să se implementeze măsurile necesare.
„Auzim voci din opoziție care spun că acest proiect nu este al poporului ci al guvernării ca să convingem că acesta este un proiect al poporului e nevoie să facem acest referendum acum, a declarat Maia Sandu.
Totodată, președintele s-a adresat societății civile cu îndemnul de a-și coordona eforturile în combaterea falsurilor și dezinformărilor despre UE, să explice societății ce înseamnă UE și care sunt transformările.
Pe lângă principalul avantaj de pace, aderarea la UE va aduce bunăstare și prosperitate cetățenilor R. Moldova, a menționat șeful statului.
Maia Sandu a adus drept exemplu nivelul de viață în statele care au aderat la UE – România, făcând trimitere și la recentele date cu privire la volumul exporturilor.
Astfel, în anul 2023, 65% din volumul total al exporturilor a fost direcționat pe piața Uniunii Europene, 47 de miliarde de lei venind din UE în R. Moldova. În Federația Rusă, exporturile au constituit 3,5 %.
Strategie online
„Pentru Referendum” este platforma ce conține informații despre activitățile pe care le desfășoară Uniunea Europeană în R. Moldova, precum și beneficiile aderării la UE. Această poate fi accesată chiar de astăzi pe link-ul pentru.md. Site-ul a fost lansat pentru a oferi o informați amplă și complexă despre avantajele integrării europene, dar și pentru a combate falsurile și dezinformările despre Uniunea Europenă, a subliniat președintele R. Moldova, Maia Sandu, la conferința de presă susținută astăzi.
Potrivit Maiei Sandu, pe acest site se vor prezenta informații despre ce face UE în R. Moldova și care sunt avantajele, beneficiile integrării europene.
„Așa încât să ajungem la cât mai multă lume cu această informație și doi- să putem să combatem falsurile despre UE pentru că vedem că ele sunt mai multe și vor fi și mai multe în următoarele luni pentru că știm că sunt forțe externe care nu își doresc ca R. Moldova să fie o țară liberă, un stat puternic, o țară liberă de corupție și o țară care își alege propriul viitor, propriul drum fără amestec din afară”.
„Integrarea Europeană nu este proiectul unei singure persoane, unui partide politic, nu poate o singură persoană să reușească în acest proiect, acest proiect este al tuturor cetățenilor, indiferent unde locuiesc aici în țară sau peste hotare”, a menționat Maia Sandu.
Platforma „Pentru Referendum” conține o secțiune separată dedicată avantajelor aderării la UE. Drept exemple sunt prezentate informații despre transformările prin care au trecut România și Lituania, indicatori ai nivelului de trai, mărimea salariilor și a pensiilor.
O altă secțiune „Combaterea falsurilor despre UE”, evidențiază 10 minciuni despre UE răspândite prin intermediul instrumentelor de propagandă și despre care cetățenii trebuie să cunoască că aceste informații sunt false.
Opoziție pro-rusă
Deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au contestat acum câteva săptămâni la Curtea Constituțională articolul din Codul Electoral care permite organizarea unui referendum republican în aceeași zi cu alegerile parlamentare sau prezidențiale.
Referendumul republican va putea fi organizat în ziua desfășurării alegerilor parlamentare și prezidențiale. Un amendament care prevede acest lucru a fost propus de către deputata din Fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate”, Veronica Roșca. Documentul a fost adoptat în Parlament.
Președinta Maia Sandu a venit cu precizări cum va putea fi organizat referendumul din toamnă în Transnistria, privind integrarea europeană. „Pe teritoriul regiunii transnistrene nu se pot deschide secții de vot, pentru că acesta nu este controlat de organele constituționale. Dar cetățenii Republicii Moldova de pe malul stâng al Nistrului pot veni să voteze în secțiile de pe malul drept”, a declarat șefa statului.
Șefa statului Maia Sandu a venit cu un mesaj la trei ani de la învestirea sa în funcția de președintă a Republici Moldova. „Mai avem pași importanți de făcut și mă angajez să continui, dacă îmi veți oferi încrederea pentru un nou mandat în 2024. Solicit Parlamentului să inițieze organizarea unui referendum la toamna viitoare, la care vocea cetățenilor să fie hotărâtoare”, a scris aceasta pe rețele.
În septembrie 2023, președinta Maia Sandu refuza să spună dacă va candida sau nu pentru al doilea mandat de șef de stat. „E devreme să discutăm acest subiect”, a spus atunci șefa statului.
La data de 15 noiembrie, candidata PAS, Maia Sandu a câștigat detașat alegerile prezidențiale din Republica Moldova, ea având un avans de peste 15 puncte procentuale după numărarea a 100% de procese verbale, obținând 57,75%.
Contracandidatul său, candidatul independent, Igor Dodor, susţinut de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, a fost votat de 690.139 dintre alegători, respectiv 42,25%.
Maia Sandu a fost aleasă de 943.486 de cetățeni, devenind astfel, primul președinte al țării votat de un număr atât de mare de alegători.
de Ionescu Anca | mart. 15, 2024 | Știri
Premierul R. Moldova, Dorin Recean, a declarat că ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Vasnețov, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău, unde i-a fost înmânată nota de protest privind deschiderea secțiilor de votare a Federației Ruse în regiunea transnistreană, relatează mass-media de peste Prut.
„Oleg Vasnețov a fost convocat la MAE pentru a-i fi prezentată nota de protest. Statul R. Moldova solicită să fie respectat și corespunzător acest lucru înseamnă respect față de cetățenii R. Moldova. Statul R. Moldova acționează acolo unde poate să controleze mediul. Nu vom admite să fie încălcări pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale. Repet, toată lumea trebuie să respecte R. Moldova și prin aceasta cetățenii țării”, a menționat Recean.
La ieșirea din MAE de la Chișinău, ambasadorul rus a declarat că „dreptul la vot nu poate fi limitat în nicio țară. Acest fapt este scris în Constituția Federației Ruse și în alte acte normative”. Acțiunea are loc după ce presa locală din stânga Nistrului a relatat că în această duminică vor fi deschise șase secții de votare pentru cei aproximativ 220 de mii de cetățenii ruși care ar locui acolo.
Chișinăul a interzis deschiderea altor secții de votare pentru alegerile prezidențiale din Rusia în afară de cea de la sediul ambasadei. Totuși trei dintre acestea vor fi deschise Tiraspol și câte una – la Tighina, Rîbnița și Grigoriopol. La începutul lunii februarie, ministrul de Externe, Mihai Popșoi, a declarat că singura secție de votare autorizată va fi la Ambasada Rusiei din Chișinău.
Anterior, pentru alegerile legislative în Duma de stat, desfășurate în iulie 2021, Federația Rusă a deschis 30 de secții de votare în Republica Moldova. Cele mai multe dintre acestea, 27, au fost în stânga Nistrului, acesta fiind și cel mai mare număr de secții de votare deschise de Rusia într-o țară străină.
Astfel, cetățenii Federației Ruse din regiunea transnistreană vor putea vota la alegerile prezidențiale din Rusia din 17 martie 2024, între orele 8.00 și 20.00, la trei secții de votare în Tiraspol, precum și în Bender, Rîbnița și Grigoriopol, unde va fi deschisă câte o secție de votare. Pentru a vota, este necesară prezentarea unui document care să ateste identitatea și deținerea cetățeniei ruse: buletin de identitate al Federației Ruse; pașaport străin al Federației Ruse; pașaport de cetățean al URSS, în cazul în care acest pașaport conține următoarele informații: mențiunea privind cetățenia FR (pe partea din față a pașaportului) sau există o anexă la pașaport care atestă cetățenia rusă, sau există o ștampilă de înregistrare la locul de reședință, care confirmă reședința permanentă pe teritoriul Federației Ruse începând cu 6 februarie 1992; certificat de intrare (întoarcere) în Federația Rusă. De asemenea, cetățenii pot vota și cu un pașaport străin expirat.
În Transnistria, situația cetățenilor ruși și implicarea Rusiei în regiune a fost un subiect activ discutată în mass-media regională în ultima perioadă. Liderul separatist din Transnistria, Vadim Krasnoselski, a cerut intensificarea sprijinului pentru ca tinerii din regiune să poată obține cetățenia rusă, în special pentru cei născuți după prăbușirea URSS. Această solicitare vine în urma unui decret semnat de președintele rus Vladimir Putin care a simplificat procedura de obținere a cetățeniei ruse pentru cetățenii din Republica Moldova, Kazahstan și Belarus. Această mișcare a fost interpretată de premierul moldovean Dorin Recean ca o tentativă de a recruta tineri pentru conflictul din Ucraina.
Pe lângă acest aspect, așa-numitele autorități din Transnistria au solicitat Rusiei să majoreze numărul militarilor ruși în misiunea de pacificare din Zona de Securitate. Sursele citate susțin că în 1995, Rusia și-a micșorat contingentul de la șase la două batalioane de infanterie motorizată, iar în prezent, numărul pacificatorilor ruși din zonă nu depășește 450 de persoane, față de 3.100 cât ar fi prevăzut în documentele Comisiei Unificate de Control. Există, deci, posibilitatea juridică de a majora acest contingent, iar numărul pacificatorilor ruși ar putea fi suplinit inclusiv din rândul cetățenilor ruși rezidenți în regiune, mai relatează presa regională.
Informații recente arată că la ultimele alegeri pentru Duma de Stat din Rusia, majoritatea cetățenilor ruși din Transnistria au susținut formațiunile politice pro-Putin, arătând impactul semnificativ al influenței și propagandei ruse asupra regiunii.
Rusia organizează la jumătatea lui martie un scrutin menit să-i ofere în mod triumfal lui Vladimir Putin – în lipsa unor opozanţi reali – un nou mandat de şase ani şi să-i impună legitimitatea, în pofida unor tulburări cauzate de Războiul din Ucraina.
Republica Moldova, o fostă republică sovietică, situată între Ucraina şi România, denunţă cu regularitate tentative de destabilizare ale Moscovei, care nu vede cu ochi buni apropierea sa de Uniunea Euroepană (UE).
Transnistria, o fâşie cu o lungime de 200 de kilometri şi o de o lăţime rar mai mare de 20 de kilometri, aflată sub ocupație militară rusă, şi-a proclamat în mod unilateral independenţa în 1990, de frica unei ”românizări” a Republicii Moldova, care căuta la acea vreme să iasă de orbita sovietică.
Moscova o consideră însă un cap de pod în apropierea frontierei UE şi menţine în Transnistria aproximativ 1.500 de militari. Marea majoritate a contingentului este formată din cetățeni ai R. Moldova din regiune, care dispun și de cetățenie rusă. Aceste contingent mai este și un mijloc de susținere a pretențiilor Transnistriei împotriva guvernului central moldovean.
Transnistria dispune de propriile forțe armate, cunoscute sub numele de Forțele Armate ale Republicii Moldovenești Nistrene (PMR), precum și de propriile servici de informații. Aceste forțe sunt structurate pentru a include atât unități militare regulate, cât și structuri paramilitare.
Detaliile specifice privind dimensiunea, capacitatea și dotările Forțelor Armate ale PMR variază și pot fi dificil de obținut din surse deschise datorită naturii izolate și nerecunoscute internațional a Transnistriei. În general, se estimează că aceste forțe sunt compuse din câteva mii de militari activi, incluzând infanterie, unități de artilerie și forțe aeriene limitate, precum și echipamente și vehicule militare care datează în mare parte din perioada sovietică.
Conform datelor mass-media, filegale teneegimul separatist pro-rus
ltor forțe paramilitare, cu toate că au apărut speculații cu privire la faptul că acest număr există doar pe hârtie, umflarea acestui număr fiind un mod de delapidare a fondurilor de către comandanți.
Este important de menționat că informațiile despre capacitatea militară a Transnistriei pot fi fluide și se pot schimba în funcție de dinamica regională și de relațiile cu Republica Moldova și Federația Rusă.
